Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un litru de lapte, o pâine, un kilogram de roșii, o pungă de mălai. Le punem în coș fără să ne gândim prea mult. Cineva, undeva, a avut însă de ales între secetă și irigații, între investiții și datorii, între pământ și politică. Ferma viitorului nu mai este doar un câmp cu tractoare, ci un nod de tehnologie, climă, capital și reguli europene care se schimbă chiar acum, în negocieri despre PAC (Politica Agricolă Comună), PNRR și strategii pentru zootehnie până în 2040.

Invitații ediției de astăzi la „Noi venim din viitor” sunt doi oameni care văd această transformare în direct. Cristina Cionga este directoare adjunctă la Forumul Agricultorilor Profesioniști din România și o specialistă redutabilă în politici agricole europene. Este conectată la Bruxelles și urmărește cum se scrie noua politică agricolă comună după 2027, cum se negociază bugetele prin PNRR și ce înseamnă pentru fermieri Strategia Uniunii Europene pentru zootehnie.

Teofil Dascălu este președinte al Consiliului Director al Forum APPR și fermier. Este antreprenorul care testează viitorul direct în fermă, la Frizon Grup, pe sol monitorizat cu senzori, tehnologii pentru secetă, economie circulară și agricultură de precizie. E vorba de oameni și de utilaje puse în slujba unei agriculturi care vrea să rămână sustenabilă și competitivă, nu doar una de supraviețuire.

Împreună vom încerca să răspundem la întrebarea incomod de simplă: cine ne va hrăni în 2040 și cum va arăta ferma viitorului prinsă la intersecția dintre climă, tehnologie și politică publică? Vom explora împreună ce trebuie să facă România – de la miniștri până la fermieri și consumatori – ca să trateze agricultura nu ca pe un sector „tradițional” care primește despăgubiri după dezastru, ci ca pe un sector de viitor care planifică prevenția, investiția și reziliența.

Mai multe despre ei și proiectele lor puteți afla la adresa: forumulappr.ro.

În ultima emisiune a semestrului înainte de vacanța de vară, îl avem ca invitat pe Alain Lens, un francez cu un parcurs surprinzător, care a deschis o brutărie în București în urmă cu aproape trei ani.

Nivelul foarte mic al apei afectează deja navigația, irigațiile în unele sectoare și pune presiune pe rezervele de apă folosite pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. „Este un record îngrijorător, mai ales în contextul în care în ultimii 5 ani ne confruntăm cu un acces la apă din ce în ce mai limitat”, avertizeaza WWF România.       

O spune analistul politic de la Chișinău, Alex Cozer  in conditiile in care „Banii pentru Republica Moldova” au devenit una dintre temele recurente ale discursului AUR – o formulă prin care partidul susține că Bucurestiul ar cheltui resurse pentru alte state în detrimentul propriilor cetățeni.

Săptămâna viitoare ambasadorii Uniunii vor încerca din nou un compromis în jurul derogării cerute de Grecia în acest dosar. Va fi însă ultima încercare posibilă.  

Guvernul american limitează durata de sejur pentru ziaristi dar si pentru studenti. China este vizată, în mod special de aceaste măsuri şi a avertizat că ar putea să ia contramăsuri. 

Jurnal de știri

Ruralympics este un festival la care se aleargă în saci, se mănâncă mămăligă, se curăță legume contracronometru și, da, se mulge și vaca! Dar dincolo de distracție, Ruralympics pune o întrebare interesantă: de ce ne este încă rușine să spunem că suntem de la țară?

Invitații ediției de azi a emisiunii Ecofrecvența sunt Cosmin Catană, președinte al organizației neguvernamentale Curba de Cultură și Kristina Piskur, directorul Festivalului Ruralympics.

Plastic Free July, provocarea de a cumpăra cât mai puține lucruri ambalate în plastic, nu a început ca o poveste despre pungi și paie, ci ca o întrebare despre cum vrem să trăim.

Cu cât mai mulți oameni ajung la final de iulie cu obiceiuri schimbate, cu atât întrebarea devine mai curajoasă: dacă reușesc să trăiesc o lună fără plastic de unică folosință, ce altceva din viața mea e de unică folosință și nu trebuie să fie? 

Poate o jucărie de plastic cumpărată în grabă ca să liniștești un copil, poate gadgetul comandat online pentru că era la reducere, poate takeaway-ul de miercuri seară în cutie de polistiren pentru că nu era timp de altceva... Plastic Free July te antrenează să cauți alternativa.

Înlocuiește jucăria cu o după-amiază la sala de cățărat sau o zi în pădure în care copilul descoperă că un băț și o baltă sunt mai interesante. În loc de un obiect nou cumpărat ca să marchezi o ocazie, alege o experiență împărtășită care rămâne – fie că e un traseu montan, o lecție de înot sau o vizită la o fermă unde observi roșiile care ajung în pastele tale...

„Banii pentru Republica Moldova” au devenit una dintre temele recurente ale discursului AUR – o formulă prin care partidul susține că România ar cheltui resurse pentru alte state în detrimentul propriilor cetățeni. Invitatul de astăzi al Moldova Zoom, jurnalistul și analistul politic de la Chișinău, Alex Cozer spune că discursul se bazează pe informații false privind sprijinul acordat Republicii Moldova. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie. Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR, a relansat această teză într-un podcast Gândul, anunțând că partidul ar opri finanțarea externă pentru Republica Moldova și Ucraina și criticând programele europene de securitate, inclusiv mecanismul SAFE. În schimb, el pledează pentru o apropiere mai puternică de Turcia lui Recep Erdoğan.

- Premierul desemnat de la Chișinău, Vasile Tofan, se pregătește să ceară marți, 21 iulie, votul de învestitură al Parlamentului. Majoritatea miniștrilor se pare că îți vor continua mandatele – componența viitorului cabinet ar putea fi anunțată astăzi. Curățenie în companiile de stat, investiții și aderare la UE – obiectivele principale ale noului cabinet de miniștri care se pregătește să prea conducerea Guvernului la Chișinău. Valeria Vițu are detalii despre negocierile care au loc zilele acestea.

- Rusia acuză din nou Republica Moldova că se pregătește de război și că ar urma să fie atrasă în conflict. Aceste informații au început să fie transmise subit atât de la Moscova cât și de unii dintre politicienii de la Chișinău. Care sunt motivele? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Pe drumurile naționale din Republica Moldova poți întâlni adevărate opere de artă – există câteva sute de stații de așteptare pentru transportul public interurban decorate cu mozaic. Multe dintre aceste stații însă se degradează, pentru că nu există claritate legată de administrarea acestui patrimoniu. Cum stau lucrurile, ne explică într-un reportaj Veronica Gherbovețchi.

- Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică de la Chișinău anunță consultări publice privind cererea operatorului național Energocom de majorare cu 50 la sută a tarifelor la gaze, din cauza scumpirilor pe piețe internaționale în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

- Doi jurnaliști de la Chișinău au primit interdicție de acces pentru trei ani în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, anunță că obiectivele noul Guvern de la Chișinău, care ar urma să fie învestit marți și care va fi condus de antreprenorul Vasile Tofan, vor fi restabilirea încrederii societății, zdruncinate de scandalurile privind remunerările nejustificate din sectorul public, atragerea investițiilor, creșterea economiei și deschiderea tuturor clusterelor de aderare la Uniunea Europeană (UE). În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune Moldova 1, Igor Grosu a anunțat că structura și componența noului executiv ar urma să fie definitivate astăzi, iar votul de învestitură va fi dat în Parlament săptămâna viitoare, marți.

„Curățenie în companiile de stat, investiții și aderare la UE: noul premier de la Chișinău „va trebui să ia decizii foarte dure”, afirmă președintele Parlamentului de la Chișinău.

***

Creșterea economică și investițiile vor fi printre prioritățile noului cabinet de miniștri de la Chișinău. În acest context, statisticile trag un semnal de alarmă pentru economia moldovenească: de la începutul anului, investițiile străine în Republica Moldova au scăzut cu aproape 50 la sută. 47%. Investitorii au retras capital de 7,2 milioane euro, iar profiturile reinvestite s-au diminuat cu 35,8%. Ministerul Economiei, citat de portalul Deschide.md, explică evoluția prin incertitudinile economice și geopolitice generate de războiul din Ucraina. Economia a rămas totuși pe creștere în primul trimestru al anului, datorită exporturilor care au înregistrat un plus de 10,8%.

***

Compania Energocom, dar și Ministerul Energiei de la Chișinău, explică cererea de majorare cu 50 la sută a tarifelor la gaze pentru consumatorii din Republica Moldova: Gazele se scumpesc pe piețele externe din cauza situației din Orientul Mijlociu și a operațiunii împotriva Iranului lansate de Donald Trump. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că ajustarea tarifelor la gaze nu mai poate fi amânată, pentru că ar afecta securitatea aprovizionării, iar Republica Moldova ar risca să rămână fără gaze în iarnă.

Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică de la Chișinău examinează calculele care au stat la baza solicitării de creștere a tarifelor din partea Energocom și anunță că va elabora un proiect de hotărâre care va fi supus consultărilor publice.

ANRE încurajează toate părțile interesate, inclusiv consumatorii, operatorii din sector, mediul de afaceri și societatea civilă, să examineze materialele care vor fi publicate și să transmită propuneri sau observații în cadrul procesului de consultare publică.

***

Doi jurnaliști din redacția portalului Glossa de la Chișinău au primit interdicție de acces în Transnistria pentru trei ani. Administrația regiunii separatiste din estul Republicii Moldova, loială Rusiei, nu permite activitatea liberă a jurnaliștilor, indiferent dacă sunt locali sau străini, pe teritoriul pe care îl controlează. În trecut, au existat numeroase cazuri de jurnaliști reținuți sau expulzați din Transnistria.

De data aceasta, cele două jurnaliste au fost reținute la punctul de control din orașul Râbnița la ieșirea din Transnistria, unde au fost în cadrul unui infotur organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului. Așa-numitul minister al securității din regiune le-a declarat „persoane indezirabile”

Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău condamnă interdicția aplicată jurnaliștilor Glossa și îndeamnă presa să „continue reflectarea liberă și transparentă a evenimentelor și a situației reale din raioanele de est ale țării”.

Acțiunea administrației de la Tiraspol, spune Biroul de Reintegrare într-o declarație făcută la solicitarea portalului realitatea.md, confirmă încă o dată existența unui climat de cenzură și de restrângere a libertății de exprimare în Transnistria. Pretinsele structuri transnistrene continuă să vizeze reprezentanții mass-media care își exercită responsabil și profesionist rolul de a informa publicul cu privire la realitățile din teren.

Guvernul de la Chișinău apelează către partenerii internaționali pentru ca aceștia să condamne fără echivoc abuzurile Tiraspolului și să utilizeze toate instrumentele de care dispun pentru a contribui la respectarea deplină a libertății de circulație și a libertății de exprimare în regiunea din estul Republicii Moldova.

Senatorul USR Cristian Ghinea anticipează că România se îndreaptă spre un Guvern PSD-AUR. El mai declară că decizia CJUE privind prescripția reprezintă o palmă uriașă dată instanței supreme din România.

Cristian Ghinea, despre un eventual Guvern PSD-AUR: ”În Parlament am asistat la o alianță de facto PSD-AUR. Au fost nenumărate legi în care PSD a ieșit din coaliția proeuropeană, cum este numită în mod eronat îndeobște, pentru a vota cu AUR. Este acolo o frățietate între pesediști și cei din AUR, care arată că oamenii ăștia au valori comune și de asta am și pronosticat că vor guverna împreună la un moment dat. Cred că mergem în direcția aia acum”.

Despre decizia CJUE privind prescripția unor fapte penale: ”Eu sunt șocat de nivelul limbajului foarte dur pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene îl folosește în hotărâre, în motivare, pentru că de fapt avem o oglindă pusă în față, în care ni se spune că avem un pact al borfașilor în România, între Înalta Curte și clasa politică, de scăpare pe bandă a celor acuzați de corupție”.

Cristian Ghinea îl critică și pe președintele Nicușor Dan: ”Sunt intrigat, mirat, de aprecierea lui Nicușor Dan pe subiectul ăsta, care a preluat aceeași retorică a Liei Savonea: domnule, Parlamentul e de vină”.

Jurnal de știri