Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Sunt câteva lucruri suprinzătoare referitoare la așteptarea verdictelor agențiilor de rating. În primul rând, a crescut tensiunea în jurul subiectului. Parcă suntem în apropierea unui meci de fotbal și tot mai mulți chibiți au o părere legată de decizia agențiilor, respectiv dacă România va fi sau nu retrogradată la „junk”. Mai lipsește doar o miză legată de subiect. Probabil că până la sfârșitul lunii, atunci când va fi publicată evaluarea primei agenții de rating, se vor auzi multe opinii sigure pe ele care vor spune că România nu va fi retrogradată sau dimpotrivă care vor susține că vom fi trecuți la categoria „junk”.

În al doilea rând, există o creștere vizibilă a analizelor referitoare la evaluările agențiilor de rating. Nu este neapărat un lucru rău, dar uneori abordările privesc doar momentul, când de fapt tema de astăzi a scăderii ratingului de țară începe în urmă cu șase ani, atunci când Comisia Europeană a plasat România sub procedura de deficit excesiv. De aceea, abordarea strictă a momentului, a anului 2026, este incorectă, pentru că nu arată cauzele complete care au afectat economia românească.

În al treilea rând, România se află într-o situație inedită. Până acum evaluările agențiilor de rating vizau cu precădere temele economice. Analizele agențiilor se concentrau de fiecare dată pe principalii indicatori economici, dar în mod sintetic. Nu este uitat, însă, niciun domeniu: finanțele publice, nivelul datoriei statului, evoluțiile macroeconomice, piața muncii sau indicatorii sistemului bancar. De fiecare dată, analizele agențiilor de rating fac și o trimitere către situația politică, dar subiectul era văzut ca având o importanță minoră. Motivul este că în ultimii 10-15 ani, România a avut un tip de echilibru politic, iar temele economice prevalau.

De data aceasta, România se află într-o situație diferită. Mulți indicatori economici sunt complet ieșiți din standardele obișnuite, ceea ce pune presiune asupra agențiilor pentru a lua în calcul o eventuală retrogradare de rating, iar acum s-a adăugat și o situație politică incertă.

Dacă în multe evaluări ale agențiilor de rating, chestiunea politică era mai degrabă formală, doar menționată, acum situația politică dificilă accentuează punctele slabe din economie. De fapt, problema pe care o pun agențiile de rating este dacă viitorul guvern va continua procesul de consolidare bugetară. Adică, mai clar, dacă viitoarele guverne vor continua să reducă deficitul bugetar, o temă esențială pentru agențiile de ale căror evaluări țin seama toți investitorii importanți din economia globală.

Să ne întoarcem atunci la indicatorii economici. Fără a simplifica prea mult, principalii indicatori la care se uită agențiile de rating și implicit investitorii, sunt deficitul bugetar și datoria publică. Motivul este simplu: cei doi indicatori sunt legați și arată cât de mare este datoria statului, cât de mult va crește și bineînțeles care sunt șansele ca statul să fie solvabil, adică să își plătească obligațiile față de creditori.

Evident, în calcul intră și împrumuturile ajunse la scadență, și dobânda la care România se împrumută de pe piața internă și de pe cea internațională (între 6% și 7% pe an, în funcție de tensiunile din economia globală și de mesajele agențiilor de rating). În orice caz, România a plătit anul acesta cel mai mare randament dintre statele Uniunii Europene, ceea ce vorbește de la sine despre poziția delicată în care se află în fața finanțatorilor externi. De fapt, România se împrumută acum la dobânzi pe care le au statele aflate în zona „junk”. Dar, se poate și mai rău.

O eventuală retrogradare la categoria „nerecomandat pentru investiții” ar influența atât împrumuturile statului, cât și cele ale companiilor. Să nu ne grăbim să vorbim despre „junk”, pentru că mai este mult până departe, adică până la evaluările agențiilor de rating de anul acesta.

UE și Ucraina semnează un acord pentru producția comună de drone. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen spune că UE ar putea oferi Ucrainei avantaje precum „o capacitate tehnologică și industrială uriașă” și „locații de producție sigure și protejate”.

Situaţia din Orientul Mijlociu continuă să fie exterm de tensionată. Armata americană a anunţat că a pus capăt unei «serii matinale de atacuri contra Iranului». Între timp, riposta Teheranului nu s-a lăsat aşteptată. Instalaţii militare americane din Iordania, Kuweit şi Bahrein au fost bombardate de militarii iranieni. 

Cercetare: 58% dintre bărbații tineri din România cred că țara ar trebui condusă de un lider puternic

58% dintre bărbații tineri din România cred că țara ar trebui condusa de un lider puternic, fără Parlament si fara alegeri.

Este doar una dintre concluziile cercetarii „Masculinitatea azi. Cercetare privind atitudinile bărbaților tineri”. 

Semifinală de foc la CM de fotbal

În această seară, Argentina întâlnește Anglia în cea de-a doua semifinală a CM de fotbal. ne pregătim pentru un nou episod al celei mai intense rivalități din istoria Cupei Mondiale ce se desfășoară în această seară  la Atlanta.  

Jurnal de știri

PSD acuză PNL și USR că au închis ușile negocierilor pentru formarea unui nou Guvern. Liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, spune într-un interviu la RFI că soluția alegerilor anticipate ar însemna că AUR va deține funcția de prim-ministru. El critică de asemenea legea salarizării.

Daniel Zamfir, despre criza politică: ”PNL și USR și-au adoptat rezoluții în partid care vorbesc despre faptul că nu vor mai face sub nici o formă alianțe cu PSD. Așadar, cei care au închis practic porțile unei negocieri prin care să rezulte o soluție sunt cei de la PNL și USR”.

Despre alegerile anticipate: ”Vântură acum și Ilie Bolojan și cei de la USR ideea alegerilor anticipate. Chiar nu suntem conștienți ce înseamnă alegeri anticipate? Cum ar arăta toată scena politică, dacă ar avea loc alegeri anticipate? (...) AUR ar fi aproape de un scor de 40%. Nu cred că în momentul în care AUR obține acest scor, Nicușor Dan nu va nominaliza primul-ministru de la AUR. Așadar, facem alegeri anticipate, ca să avem un prim-ministru AUR”.

Despre legea salarizării: ”Interesul național este să guvernezi în interesul oamenilor. Or dacă tu ai negociat atât de prost, domnule Ghinea, o lege a salarizării, care să creeze mai mari nedreptăți decât să repare acele nedreptăți, o lege a salarizării în acest fel în care să arunce în aer societatea românească, noi nu avem cum să votăm”.

Moment important pentru Chișinău – la Bruxelles a fost deschisă aseară o a doua etapă în negocierile pentru aderarea la UE. A intrat în discuție grupul de capitole care țin de relațiile externe și politica externă de securitate și apărare. „Obiectivul nostru rămâne neschimbat: să încheiem negocierile de aderare până în anul 2028 și să fim pe deplin pregătiți pentru aderare până în anul 2030”, a declarat premierul interimar de la Chișinău, Eugeniu Osmochescu, care a condus delegația moldovenească la cea de-a treia conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană care a avut loc aseară la Bruxelles. Valeria Vițu are detalii.

- Doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în Federația Rusă. Agenții FSB îi acuză că pregăteau un atac terorist în regiunea Moscovei. Nu este prima dată când cetățenii moldoveni sunt arestați pentru asemenea acuzații. Ne explică povestea Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Rusia este acuzată că poartă de peste două decenii un război tăcut în spațiul cibernetic. Acum, Uniunea Europeană și Marea Britanie răspund prin sancțiuni, atribuind grupării APT Turla, controlată de FSB-ul rusesc, o campanie de spionaj și sabotaj cibernetic desfășurată încă din 2004 împotriva unor instituții guvernamentale, militare și infrastructuri critice din Europa și din statele NATO. Este vizată și România. Discutăm subiectul cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, expertul comunității WatchDog de la Chișinău, Andrei Curăraru.

- Președinta Maia Sandu participă, la Kyiv, la evenimentele dedicate Zilei Statalității Ucrainei și la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est.

- Componența noului guvern de la Chișinău, format de candidatul desemnat Vasile Tofan, ar putea fi făcută publică la sfârșitul acestei săptămâni.

- Ambasadorul neacreditat al Rusiei a fost din nou convocat la MAE de la Chișinău.

Obiectivul Republicii Moldova rămâne neschimbat - încheierea negocierilor de aderare la UE până în 2028, pentru a fi pe deplin pregătită pentru aderare până în 2030, a declarat la Bruxelles prim-ministrul interimar al Republica Moldova. Eugeniu Osmochescu.

Acesta a condus delegația moldovenească la ședinta comisiei interguvernamentale Republica Moldova-UE de marți seara, în cadrul căreia a fost deschis un al doilea grup de capitole pentru aderare – politica externă comună de securitate și apărare. Eugeniu Osmochescu a mai subliniat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu UE.

„Vom continua să avansăm cu determinare, responsabilitate și încredere”, a spus premierul interimar.

***

Președinta Maia Sandu participă, la Kyiv, la evenimentele dedicate Zilei Statalității Ucrainei și la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est.

În cadrul summitului vor fi abordate securitatea regiunii, sprijinul pentru Ucraina și parcursul european al țărilor candidate din Europa de Sud-Est.

În marja vizitei, președinta Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu Președintele Zelenski, precum și cu alți lideri internaționali prezenți la Kiev, anunță Președinția de la Chișinău.

***

Ambasadorul neacreditat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, neagă evidențele și contestă că o dronă rusească ar fi explodat luni noaptea în Republica Moldova, în localitatea Copanca, raionul Căușeni. Ozerov a fost convocat la Ministerul de Externe de la Chișinău, unde i s-a înmânat o notă de protest. La ieșirea de la MAE, ambasadorul neacreditat a prezentat presei viziunea sa: nu ar exista un crater la locul exploziei, iar localnicii nu ar fi auzit vreo explozie.

De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, peste 40 de drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Ambasadorul rus a fost de fiecare dată convocat la Ministerul de Externe, iar Chișinăul și-a prezentat protestul față de încălcarea gravă a suveranității de către Rusia și riscurile create pentru securitatea cetățenilor moldoveni.

***

Componența noului guvern de la Chișinău ar putea fi făcută publică la sfârșitul săptămânii. Moldova 1 citează declarația actualului vicepremier al Infrastructurii, Vladimir Bolea, care spune că „vineri ar putea fi anunțată decizia finală”.

Președinta Maia Sandu a desemnat sâmbătă candidatul la funcția de prim-ministru – pe antreprenorul Vasile Tofan. Pe parcursul acestei săptămâni candidatul poartă consultări și discuții cu foștii miniștrii, dar și cu societatea civilă și partidele politice, pentru a pregăti programul de guvernare pe care îl va prezenta în Parlament pentru votul de încredere.

Vasile Tofan a anunțat că își dorește un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate.

***

Asociația Promo-Lex, specializată pe respectarea drepturilor omului în regiunea separatistă Transnistria, cere noului premier să fortifice structurile din Guvern responsabile pentru soluționarea problemei transnistrene și reintegrării regiunii separatiste.

Promo-Lex subliniază că problema transnistreană este una dintre prioritățile strategice ale Republicii Moldova, care ar putea avea o valoare deosebită în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

„Reintegrarea este declarată un obiectiv strategic al statului. Fără o arhitectură instituțională care să își asume coordonarea, acest obiectiv rămâne fără acoperire practică. Noul Guvern poate corecta decalajul chiar de la începutul mandatului, printr-un cadru clar de coordonare care să depășească actualul vid instituțional”, susține o declarație a Promo-Lex.

Cel mai eficient inamic al ambalajului de plastic nu e sacoșa de rafie, ci planificarea. Meal planning-ul, obiceiul de a găti în avans pentru mai multe mese e cel mai concret gest zero waste pe care îl poți face într-o sâmbătă de vară: 

Un sos mare de roșii proaspete se împarte în borcane și merge la congelator, o tavă de legume coapte – vinete, dovlecei, ardei – devine în trei zile diferite o garnitură, un sos pentru paste sau umplutura unei lipii, iar o oală de supă cremă de sezon hrănește familia la prânz și mai rămâne și pentru a doua zi. 

Fiecare porție gătită acasă din ingrediente de la piață e un ambalaj de takeaway în minus, o pungă de plastic evitată și, de cele mai multe ori, și câțiva lei economisiți. Nu e nevoie de un sistem elaborat: ajunge să gătești puțin mai mult decât consumi azi și să ai borcane la îndemână. 

Jurnal de știri

Spania a învins aseară Franța cu 2-0 și s-a calificat în finala Cupei Mondiale. Spania va întâlni în ultimul act învingătoarea din cealaltă semifinală, Argentina- Anglia, o confruntare care oprește timpul. La 40 de ani de la „Mâna lui Dumnezeu”, un nou episod al celei mai intense rivalități din istoria Cupei Mondiale se desfășoară diseară la Atlanta.

Argentina – Anglia este mai mult decât un meci de fotbal. Atunci când cele două naționale se întâlnesc pe cea mai mare scenă a fotbalului, miza depășește calificarea în finală. Istoria, orgoliile și amintirile revin inevitabil în prim-plan, iar duelul din această seară de la Atlanta, este încă un capitol dintr-o poveste care durează de aproape șase decenii.

În 2026 se împlinesc 40 de ani de la Campionatul Mondial din Mexic, turneul în care Diego Armando Maradona a scris una dintre cele mai controversate și spectaculoase pagini din istoria fotbalului.

În sferturile de finală contra Angliei, legenda Argentinei marca mai întâi celebrul gol cu mâna, botezat ulterior „Mâna lui Dumnezeu”, pentru ca doar câteva minute mai târziu să înscrie ceea ce FIFA avea să numească „Golul Secolului”, după o cursă fabuloasă de peste 50 de metri.

Atunci, cele două națiuni s-au confruntat după ce fuseseră în război pentru insulele Falkland. Orgoliile au rămas și acum, ba chiar sunt mai mari.

Patru decenii mai târziu, Maradona nu mai este printre noi, însă numele său va pluti din nou deasupra unui duel care nu poate fi niciodată unul obișnuit. De această dată, în joc este un loc în finala Cupei Mondiale, iar atât Argentina, cât și Anglia visează să facă ultimul pas spre trofeu.

Ambele echipe au ajuns în semifinale după victorii obținute în prelungiri

Campioana mondială en-titre a învins dramatic, 3-1 pe Elveția, într-un meci în care Messi a oferit o nouă demonstrație de leadership, chiar dacă nu și-a trecut numele pe lista marcatorilor. De partea cealaltă, Anglia a eliminat Norvegia după un duel extrem de dificil și continuă să creadă că generația actuală poate aduce acasă primul titlu mondial după cel cucerit în 1966.

Atmosfera din jurul confruntării este inevitabil dominată de istorie, însă Lionel Scaloni încearcă să mute atenția exclusiv asupra fotbalului.

„Este doar un meci de fotbal. Acesta este mesajul nostru. Există respect între cele două echipe și între cele două țări. Nu trebuie să mergem mai departe de atât”, a declarat selecționerul Argentinei înaintea semifinalei, încercând să stingă orice tentativă de a transforma partida într-o revanșă a trecutului.

Tehnicianul campioanei mondiale știe însă că presiunea este uriașă. Argentina a ajuns în semifinale după două meciuri consecutive de 120 de minute, iar efortul acumulat începe să se vadă.

„Este greu să ajungi până aici fără să suferi. Vom merge până la capăt cu tot ceea ce avem”, a transmis Scaloni, convins că experiența echipei sale poate face diferența într-un asemenea duel.

În tabăra Angliei, Thomas Tuchel privește lucrurile într-o manieră asemănătoare. Germanul refuză să transforme semifinala într-o poveste despre Mexic 1986 și consideră că actuala generație trebuie judecată doar prin ceea ce va face pe teren.

„Nu există alt loc în lume unde mi-aș dori să fiu acum. Este o semifinală de Campionat Mondial și trebuie să fim cea mai bună versiune a noastră”, a declarat selecționerul Angliei.

Tot Tuchel a explicat că mizează pe liderii vestiarului pentru a face diferența într-un meci cu o asemenea încărcătură.

„Pune-i pe Kane și pe Bellingham împreună și vor face restul”, a spus tehnicianul german, convins că experiența căpitanului și talentul mijlocașului de la Real Madrid pot înclina balanța.

Indiferent de declarațiile diplomatice ale celor doi selecționeri, istoria nu poate fi ignorată. În 1966, Anglia elimina Argentina într-un meci rămas celebru după eliminarea controversată a lui Antonio Rattin. Douăzeci de ani mai târziu, în Mexic, Maradona răspundea în stilul său inconfundabil, iar confruntarea devenea una dintre cele mai iconice din istoria Cupei Mondiale.

Au urmat alte episoade memorabile: penalty-urile din Franța 1998, victoria Angliei din faza grupelor la Mondialul din 2002 și multe amicale care au alimentat una dintre cele mai spectaculoase rivalități din fotbalul mondial.

Diferența majoră față de 1986 este tehnologia

Dacă atunci arbitrul tunisian Ali Bin Nasser nu a observat în 1986 că Maradona a dat gol cu mâna, în 2026 există VAR. Chiar dacă englezii nu apreciează această tehnologie care detectează orice detaliu, acum sunt safe: Un nou episod precum „Mâna lui Dumnezeu” este practic imposibil.

Pe teren însă, echilibrul pare total.

Argentina are avantajul experienței. Este campioana mondială, are un grup obișnuit cu meciurile de maximă presiune și un Lionel Messi care la 39 de ani continuă să fie decisiv.

Anglia răspunde cu una dintre cele mai valoroase generații din ultimele decenii. Jude Bellingham traversează poate cel mai bun moment al carierei, Harry Kane rămâne unul dintre cei mai eficienți atacanți din lume, iar Bukayo Saka, Phil Foden și Declan Rice completează un lot care poate câștiga orice meci.

În tribune, trecutul și prezentul se vor întâlni din nou. Suporterii argentinieni vor cânta despre Maradona, în timp ce englezii speră că noii “The Lions” vor scrie, în sfârșit, propria poveste și vor lăsa în urmă fantomele Mexicului 1986.

Poate că Lionel Scaloni are dreptate atunci când spune că este „doar un meci de fotbal”. Dar atunci când pe același teren se întâlnesc Argentina și Anglia, expresia capătă o altă dimensiune.

De ziua ei, Franța a lansat un mesaj extrem de consistent pentru România. Un dublu mesaj, la Paris și la București. Un mesaj, în același timp, de solidaritate dar și de atenționare. Un mesaj pe care liderii români ar trebui să-l ia în serios.

În ajunul sărbătorii naționale, Parisul găzduia summitul Coaliției de Voință în sprijinul Ucrainei. Iar la tradiționala paradă de pe 14 iulie de pe Champs-Élysées au fost invitați militarii din aceste țări aliate în sprijinul libertății. Drapelul românesc a fluturat pe marele bulevard parizian, de ziua Franței, cu președintele României aflat în tribuna oficială. Un simbol foarte puternic.

În mesajul adresat Armatelor, prilejuit de Ziua Națională, președintele Macron a reluat ideea ”trezirii” Europei în fața pericolelor care o pândesc.

Iar mesajele au continuat la festivitatea găzduită de Ambasada Franței la București.

Ambasadorul Nicolas Warnery a amintit că, în România, NATO înseamnă într-o mare măsură Franța, aliat istoric, națiune-cadru, care conduce un grup tactic, alături de trupe din Belgia, Spania şi Luxemburg.

Citeste si„Libertate, egalitate, fraternitate” – valori amenințate în lumea de azi

În același timp, ambasadorul a reafirmat în numele Franței, angajamentul de solidaritate cu Republica Moldova.

Mesajul Franței către București a insistat, de asemenea, pe valorile europene și pe prioritatea construirii unei Europe suverane. O Uniune Europeană ”atacată în fiecare zi de cei care vor să o slăbească sau să o îngenuncheze”.

Cu toate acestea, ”nu există pentru noi un proiect politic și economic mai atractiv, un model mai convingător.  

Și dacă Europa ni se pare uneori complexă, inaccesibilă, să o simplificăm, să o facem mai ușor de înțeles pentru cetățeni! Noi suntem cei care construim Europa, în fiecare zi, nu doar la Bruxelles, ci și aici, la București”, a fost mesajul Franței.

Citeste siDe ziua Franței, cu scriitorul Matei Vișniec, despre naivitățile și trezirea Europei

Un mesaj din care nu a lipsit constatarea că ”traversăm o perioadă în care șefi de stat sau de guvern recurg la forță și la amenințare, uneori chiar împotriva celor mai apropiați aliați ai lor, în care unii atacă în mod deschis Uniunea Europeană”. O referire cât se poate de transparentă la America lui Donald Trump.

Revenind la România, să remarcăm un mesaj cât se poate de direct din partea Parisului:

”Dacă dorim să păstrăm acest parteneriat în domeniul apărării pe termen lung (...) trebuie să existe o încredere reciprocă, să depășim numeroasele obstacole birocratice, care încă ne stau în cale, să punem în aplicare cadrul juridic pentru a concretiza proiectele, nu pentru a le bloca. Prioritatea absolută, astăzi, este finalizarea ultimelor proiecte SAFE. Franța este pregătită, dar e nevoie de doi semnatari”.

Cu alte cuvinte, România este chemată să acționeze. Și avertizată cu privire la viitorul parteneriatului.

Nu este singurul mesaj de atenționare.

Critica la adresa administrației Trump, reamintirea importanței Europei și a angajamentului francez pentru securitatea României, reprezintă, în același timp, tot atâtea semnale pe fondul unei derive eurosceptice tot mai vizibile în politica românească. Poate cineva din politica înaltă de la București va avea urechi să audă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România