Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Pianistul Horia Mihail este invitatul emisiunii de astă seară. Vorbim despre turneul său național intitulat ”Pianul călător” (24-29 iunie 2026)

Federația Română de Gimnastică Ritmică se teme că tensiunile politico-diplomatice de la Cupa Mondială organizată în week-end la Cluj vor avea consecințe asupra organizării viitoarelor competiții internaționale din țara noastră. Conflictul a început după ce primarul Emil Boc a interzis folosirea steagului și intonarea imnul național Federației Ruse care ulterior și-a retras sportivii din competiție. Disputa a alimentat dezbateri intense și în mediul online.

Cupa Mondială de gimnastică ritmică a început vineri cu scandal la Cluj Napoca după ce primarul urbei Emil Boc a stârnit o dispută internațională interzicând intonarea imnului Federației Ruse și arborarea steagului acestei țări.

Decizia lui Emil Boc reflectă și poziția politică exprimată constant de autoritățile române după invazia rusă în Ucraina. România s-a aliniat sancțiunilor și politicilor promovate de Uniunea Europeană și NATO, iar edilul Clujului a argumentat că folosirea simbolurilor oficiale ale Federației Ruse într-un oraș european ar transmite un mesaj incompatibil cu valorile susținute de administrația locală.

Într-o postare pe rețelele sociale, primarul orașului a explicat că, atunci când a aprobat organizarea evenimentului, știa că sportivii ruși vor concura fără steagul și imnul Federației Ruse. Regula ar fi urmat sa se aplice și în cazul sportivilor din Belarus. 

Însă, luna trecută, Federația Internațională de Gimnastică a decis să le permită din nou participarea sub drapelul național. Emil Boc s-a opus deciziei și a cerut ca evenimentul sportiv să se desfășoare după regulile iniţiale. 

Emil Boc spune că interdicția nu este îndreptată împotriva sportivilor, ci vizează simbolurile unui stat pe care îl consideră agresor în războiul din Ucraina:

“Această decizie nu este o formă de protest față de sportivi, nu am nimic cu sportul, susțin sportul, dar nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor din Europa să fie folosite într-o țară a UE, la Cluj, țară care și-a exprimat de atât de multe ori poziția împotriva agresiunii  Rusiei raportate la Ucraina”.

Ca să detensioneze situația, delegatul tehnic al Federației Internaționale de Gimnastică a decis ca, la această competiție, sportivele din Rusia și Belarus să evolueze sub steag neutru. Comitetul Olimpic Ruia a respins această variantă pe care o consideră o încălcare flagrantă a Cartei Olimpice și a principiului neutralității politice în sport. (CAPTURA)

Ulterior, Ambasada Rusiei la București a anunțat, printr-un comunicat, că delegația rusă s-a retras din competiția organizată la Cluj.

Controversa a pus într-o poziție dificilă Federația Română de Gimnastică Ritmică. Președinta acesteia, Irina Deleanu, a declarat că federația se află „între ciocan și nicovală”, fiind obligată să respecte atât regulamentele internaționale, cât și deciziile autorităților locale. Ea a atras atenția că protagonistele competiției sunt în primul rând sportivele și că acestea nu ar trebui transformate în victime ale disputelor politice.

Citeste siEchipa Rusiei de gimnastică ritmică, retrasă din competiția de la Cluj

Federația Română de Gimnastică Ritmică se teme că acest conflict ar putea avea consecințe.

“Din păcate sportul n-ar trebui amestecat cu politica, noi suntem doar organizatori suntem o federație mică. De suferit au sportivii și sportul în general. Pot fi consecințe asupra Federației Române de Gimnastică”, spune Irina Deleanu - președinta Federației Române de Gimnasticã Ritmicã

În același timp, cazul ridică o problemă sensibilă privind autonomia organizatorilor locali în raport cu regulamentele federațiilor sportive internaționale. În mod obișnuit, federațiile mondiale impun reguli uniforme privind ceremonia de premiere, utilizarea drapelelor și intonarea imnurilor naționale. Orice abatere poate atrage avertismente, sancțiuni sau chiar retragerea dreptului de organizare a unor competiții viitoare, dacă se consideră că organizatorul nu respectă obligațiile asumate.

Pe de altă parte, susținătorii deciziei lui Emil Boc afirmă că administrația locală are dreptul să stabilească propriile reguli privind utilizarea simbolurilor oficiale pe proprietățile aflate în administrarea municipalității. Ei consideră că războiul din Ucraina reprezintă o situație excepțională și că sportul nu poate fi complet separat de contextul geopolitic.

Disputa a alimentat dezbateri intense în mediul online. Unii apreciază că România este solidară cu Ucraina și cu politica europeană de condamnare a agresiunii ruse. Alții avertizează că amestecul politicii în sport poate crea precedente periculoase și poate afecta neutralitatea competițiilor internaționale.

În plan sportiv, campioana olimpică Darja Varfolomeev, rusoaică reprezentând Germania, a dominat categoric Cupa Mondială Challenge de la Cluj și a câștigat detașat aurul la individual.

Româncele Amalia Lică și Andreea Verdeș s-au clasat în top 10 și s-au calificat în 3 finale.

Cursul războiului din Ucraina pare să se schimbe odată cu loviturile Kievului asupra infrastructurii petroliere a Rusiei. Iată care sunt concluziile analiștilor presei internaționale după principalele evenimente de pe front.

Euronews arată cum forțele ucrainene vizează instalațiile petroliere rusești:

”Serviciul de Securitate al Ucrainei a atacat stația de pompare a petrolului Vtorovo din Rusia pentru a doua oară în iunie. Primele rapoarte de la SSU au indicat că dronele au lovit clădirile tehnice ale instalației. Stația Vtorovo furnizează combustibil Moscovei și este folosită și pentru furnizarea de produse petroliere pentru export prin porturile Mării Baltice”.

Reporterii National Public Radio s-au alăturat unei echipe ucrainene secrete care lansează atacuri cu drone la mare adâncime asupra Rusiei.

Unul dintre combatanți se declară bucuros că în fiecare zi poate vedea rezultatul muncii sale. ”Aceasta ne motivează cu adevărat în fiecare zi”, spune Push și face o pauză ca să zâmbească. Este cea mai bună muncă din lume... Le facem mult rău dușmanilor noștri și asta este tot ce avem nevoie acum”, spune militarul ucrainean pentru postul de radio din Statele Unite.

Citeste siZelenski confirmă utilizarea rachetelor Flamingo împotriva unei fabrici rusești de armament din Volgograd

Iar rețeaua americană ABC News transmite că președintele Zelenski își propune să-l aducă la masa negocierilor pe Vladimir Putin, lovind în aprovizionarea Rusiei cu combustibil. Trupele Moscovei se văd astfel blocate pe câmpul de luptă, ceea ce pune o mare presiune asupra lui Putin”.

Expertul consultat de Kiyv Post spune că ”nu armata rusă, marina sau FSB țin țara laolaltă, ci cele 17 poduri feroviare peste Volga. Trenuri lungi de marfă circulă peste aceste poduri, transportând combustibil și alte mărfuri. Și toate aceste poduri se află în raza de acțiune a dronelor și rachetelor ucrainene.

Indiferent cât combustibil va reuși Federația Rusă să achiziționeze - cel mai probabil acesta va fi transportat prin intermediul acestor poduri.”

Istoricul Anne Applebaum declară pentru rețeaua canadiană CBC că este prima dată când moscoviții au fost supuși unor „campanii reale cu drone” de la începutul războiului.

„În sfârșit, ei văd războiul și încep să înțeleagă nu doar că ei nu câștigă, dar că războiul se apropie”

Applebaum a spus că atacurile nu vor pune capăt imediat conflictului, dar ar putea contribui la „o schimbare destul de puternică a stării de spirit a elitei de afaceri, a elitei politice” și a altora care încă influențează gândirea lui Putin.

Dar cum ar putea reacționa Rusia?

Le Figaro notează că președintele belarus Aleksandr Lukașenko s-a întâlnit vineri pentru discuții cu Vladimir Putin.

Ziarul francez amintește că Moscova ar fi cerut recent ca Belarusul să deschidă un „al doilea front” împotriva forțelor ucrainene. Președintele belarus s-a opus până acum cu fermitate acestei opțiuni.

Nicușor Dan, în fața unui test care-i va defini mandatul. Două zile până la vacanța aleșilor, blocaj total și riscul ca România să intre în criză (SpotMedia) - Cresc taxele pe muncă: aproape 1.800 de lei din salariul minim ajung la stat (Adevărul) - Harta locurilor de muncă din România/ București, Cluj și Timiș concentrează cei mai mulți salariați/ Vaslui și Teleorman au cele mai mari rate ale șomajului (Economedia) - Bacalaureat în caniculă. Elevă de clasa a XII-a: „E inuman” (PressOne)

Nicușor Dan trebuie să desemneze rapid un premier care să poată trece de Parlament, dar și să ofere României un guvern capabil să ia, în câteva săptămâni, decizii economice grele, nepopulare și urgente.

Cu două zile înainte ca Parlamentul să intre în vacanță, blocajul politic este total. Formal, pe masă sunt două variante: Sorin Grindeanu, propus de PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL-USR-UDMR. În realitate, niciuna dintre formule nu are o majoritate clară și asumată.

Miza depășește însă aritmetica parlamentară. România intră într-o perioadă critică: până la 31 august trebuie adoptate modificările legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, încep discuțiile cu agențiile de rating, iar țara riscă să fie retrogradată la categoria „junk”, dacă nu poate demonstra că are stabilitate politică și un plan credibil și sustenabil de reducere a deficitului.

Continuarea pe pagina SpotMedia.

În numai un an, România a devenit o ţară extrem de vulnerabilă - atât politic, social, cât şi economic.

Atuurile României – liniştea politică, nivelul scăzut al ponderii datoriei în PIB şi creşterea economică au dispărut peste noapte, iar acum trăim de la trimestru la trimestru sub ameninţarea reducerii ratingului de ţară şi aruncării României în categoria junk, o ţară nerecomandată investiţiilor serioase.

În loc ca clasa politică să strângă rândurile în faţa acestei ameninţări, ne-am trezit într-un haos politic total, într-o criză politică pe care puţini au anticipat-o, cu un guvern demis şi imposibilitatea formării unui alt guvern.

Uitându-mă la ceea ce se întâmplă pe scena politică, în care nimeni nu se mai înţelege cu nimeni, concluzia este că pur şi simplu cei care au puterea politică pe mână fac tot posibilul să ne arunce în junk, fac tot posibilul ca toată această recesiune şi fragilitate economică să o transforme într-o criză care să arunce toată România în aer, scrie Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

De la 1 iulie, odată cu majorarea salariului minim la 4.325 de lei, crește automat și povara fiscală asociată muncii, întrucât baza de calcul pentru contribuțiile sociale este direct legată de nivelul salariului brut. Deși măsura este prezentată ca o ajustare a veniturilor minime, efectul imediat este majorarea sumelor colectate la bugetul de stat prin CAS, CASS și impozitul pe venit.

Pe larg în ziar.

Marile centre economice și universitare ale României continuă să concentreze cea mai mare parte a locurilor de muncă. Bucureștiul, Clujul, Timișul, Ilfovul și Iașiul se află în topul județelor după numărul mediu de salariați, beneficiind de investiții importante în sectoare precum IT, industrie, servicii și logistică. La polul opus, județele cu o bază economică mai redusă înregistrează atât un număr mai mic de angajați, cât și rate ale șomajului semnificativ mai ridicate, evidențiind decalajele persistente de dezvoltare dintre regiunile țării. Contrastul este puternic: dacă în județele dezvoltate economic rata șomajului este sub 1%, în cele mai afectate de lipsa locurilor de muncă aceasta trece de pragul de 8%, arată datele Institutului Național de Statistică, consultate de Economedia.

Bacalaureatul începe luni, 29 iunie, în condiții meteorologice extreme, cu temperaturi maxime între 35 și 41 de grade Celsius în aproape toată țara. Ministerul Educației a cerut, cu doar patru zile înainte de începerea examenelor, ca școlile unde se țin probele să asigure confortul elevilor, însă în multe cazuri asta e aproape imposibil, arată PressOne. 

În jur de 131.000 de elevi susțin primele probe ale Bacalaureatului la temperaturi insuportabile

Ministerul Educației cere școlilor să pornească aerele condiționate și ventilatoarele pe care, în multe cazuri, nu le au 

Tot ministerul nu permite folosirea ventilatoarelor portabile de către elevi, dar îi lasă cu evantaie pe care, însă, nu le pot folosi dacă scriu cu aceeași mână cu care ar trebui să le manevreze

Bani pentru apă îmbuteliată nu s-au dat școlilor pentru examenul de Bacalaureat, dar ministerul cere ca fiecare elev să primească apă 

În ceea ce-i privește pe profesorii care corectează lucrările, aceștia sunt obligați să fie prezenți în centrele de examinare, chiar dacă lucrează electronic

„E inuman”, spune o elevă de clasa a XII-a din Cluj, care se teme că-și poate pierde concentrarea din cauza căldurii, dar și că poate să transpire și să ude, astfel, foaia de examen.

Dan Draghicescu este producător de filme, în special de documentare istorice. Lucrează în cadrul casei de producție Chainsaw. L-am invitat acum patru ani, alături de fondatorul Chainsaw, John Florescu. Astăzi, revine la microfonul RFI România pentru a ne povesti alte istorii despre monarhia română.

La sfârșitul săptămânii, doamna Lia Olguța Vasilescu, prezentă la Conferința Organizației Femeilor Social-Democrate, a oferit un excelent exemplu de adevăr prin omisiune. Sau altfel spus, minciună prin omisiune. Ambele variante sunt valabile.

Olguța Vasilescu a încercat să schițeze o comparație între anul 2017 în care PSD a guvernat singur și anii 2025-2026, cu un Executiv condus de premierul Bolojan. Nu este nici prima, nici ultima oară când politicienii prezintă evoluția economiei „decupând” ceea ce le convine alegând cu „penseta” cifrele și evoluțiile care îi avantajează.

De data aceasta Lia Olguța Vasilescu a oferit un adevărat exemplu-școală. Sunt mai puțin importante cifrele, esențial este principiul. De exemplu, doamna Vasilescu a trecut în revistă anul economic 2017: cea mai mare creștere după anul 2008, cea mai mare medie lunară de creștere a efectivelor de salariați de la aderarea la Uniunea Europeană, cea mai mare creștere a consumului, creșterea puterii de cumpărare a pensiilor și salariilor și ieșirea din risc de sărăcie a multor români. Nu are sens să publicăm cifrele pentru că ele sunt deja istorie.

Trebuie adăugat, însă, la tabloul economic ceea ce Lia Olguța Vasilescu trece sub tăcere. Și anume, anul 2017 a fost cel al lansării unui model numit wage-led growth, adică o creștere nesustenabilă a salariilor în sectorul bugetar.

Timp de trei ani, 2017-2019 s-a apăsat foarte tare pe pedala creșterii veniturilor salariale bugetare, cu tot „păienjenișul” de sporuri și cu o lege de salarizare unitară în același timp confuză și generoasă. De fapt, anul 2017 a stat la originea marilor dezechilibre bugetare de astăzi, mai ales că pe baza principiului juridic al dreptului câștigat nimeni și nimic nu a mai putut opri creșterile de venituri ale angajaților din aparatul de stat.

Iată, în acest sens, ce a declarat recent la o conferință a analiștilor financiari din sectorul bancar Ciprian Dascălu, economist șef al unei bănci din România: „modelul economic vechi e mort. Creșterea pe salarii a dublat salariile reale, dar productivitatea a crescut doar cu jumătate. Consumul a explodat, dar mare parte din cerere a fost acoperită de importuri, iar industria este cu 10% sub nivelul pre-Covid”.

Evident, Olguța Vasilescu a arătat și contrastul care există între minunatul guvern PSD din anul 2017 și mult-hulitul premier Bolojan, care s-ar părea că a condus Executivul de unul singur. Astfel, inflația s-a dublat față de guvernarea Ciolacu, s-au pierdut locuri de muncă, se înregistrează scădere economică, o scădere a consumului și reducerea investițiilor. Evoluțiile sunt în principiu descrise corect, dar sunt scoase din contextul economic. Din nou, este un adevăr prezentat prin omisiune.

Pentru a nu exista dubii, iată cum caracterizează experții situația economiei. Ciprian Dascălu: „Datoria publică devine o bombă. La dobânzi de 7%, PIB-ul nominal nu va crește suficient ca să dilueze datoria. Singura ieșire matematică este surplusul primar. Vârful datoriei publice va ajunge 67%-68% din PIB în 2029, dacă ne ținem de plan. Dacă nu, piețele vor decide ele”.

Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal: „Puterea de cumpărare a românilor se erodează ca efect direct al exceselor bugetare din anii anteriori, iar economia traversează o corecţie inevitabilă după o perioadă de cheltuieli publice nesustenabile”.

Florian Libocor: “Salariile și consumul s-au apropiat de mediile europene, dar productivitatea, inovarea și calitatea instituțiilor au rămas în urmă”.

Valentin Lazea, economist șef al BNR: „Este necesar un pact politico-economic care să oblige toate guvernele să nu depășească anumite intervale în ce privește indicatorii macroeconomici”. Diferențele de abordare între Olguța Vasilescu și specialiști sunt evidente. Cine credeți că are dreptate?

PNL, USR şi UDMR îl propun pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan pentru funcţia de prim-ministru, in timp ce PSD ramane alaturi de Sorin Grindeanu.  Presedintele Nicusor Dan i-a chemat la discutii de la aceasta ora pe liderii celor patru formatiuni. 

Statul vecin contează în continuare pe suportul pentru integrarea europeană și proiectele comune, inclusiv construcția primului segment de autostradă de peste Prut, co-finanțată din programul Safe, spune președinta Maia Sandu. Care completeaza-  proiectul Unirii, initiat de SOS România, nu trebuie luat în serios, pentru că este propus de un agent al Moscovei, cu scopul de a discredita ideea unirii. 

Decizia primarului Clujului, Emil Boc, de a interzice utilizarea simbolurilor naționale ale Rusiei la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică a dus la  retragerea sportivelor din Rusia de la această competiție. Decizia a fost luată de federația sportivă de profil de la Moscova. Pe de altă parte, gimnastele din Belarus au acceptat să concureze fără însemne naționale, cu statut e sportive neutre. 

Mandatul  Forţei interimare a Naţiunilor Unite din Liban expira la finele acestui an. FINUL Numara 7.500 de Casti Albastre ce provin din 50 de state. Parisul si Roma sunt contributori importanţi ai acestei misiuni şi vor să pregătească o preluare a ştafetei.

La Maraton Apuseni, cinci oameni au trecut împreună linia de sosire după 10 kilometri de urcări, coborâri tehnice și porțiuni de pădure care nu fac concesii nimănui. Patru dintre ei au concurat în scaune rulante. Al cincilea este nevăzător. Vorbim despre activitățile Asociației Caiac SMile, revine la microfonul RFI, Ionuț Stancovici.

Traseul de la Maraton Apuseni se numea NO LIMITS: 10 kilometri și peste 500 de metri diferență de nivel. L-au parcurs Ioana Pleș, Alexandru Diaconu, Alex Tache, Daniel Briceag și Alex Benchea. Pentru Alex Tache era a doua oară. În urmă cu un an, tot la Apuseni, devenise prima persoană cu dizabilități locomotorii care lua startul într-o probă de maraton montan în România, alături de Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile. Anul acesta s-a întors cu o echipă întreagă.

În spatele cursei stau ani de pregătire și echipamente adaptate, capabile să urce acolo unde un scaun rulant obișnuit nu ar avea nicio șansă. Pentru cei care au pornit pe traseu, miza nu a fost clasamentul, ci faptul că un drum considerat închis a putut fi parcurs.

„Noi nu pornim de la ce nu poate face un om, ci de la ce vrea să facă. De acolo căutăm soluția: alt echipament, alt traseu, alt fel de a ajunge sus. Oamenii ăștia pot mult mai mult decât li se spune. Treaba mea e să le dau la o parte ce-i oprește”, spune Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile.

În lunile următoare, echipa Caiac SMile va lua startul la alte competiții montane.

Prima oprire este Bucovina Ultra Rocks, pe 24 și 25 iulie, o probă de 15 kilometri, mai dificilă decât cea din Apuseni. Pentru Ionuț Stancovici, cursa are și o miză personală: va concura alături de Mihnea, un tânăr de 18 ani din Iași diagnosticat cu sindrom Lesch-Nyhan, o boală genetică rară, întâlnită la doar câteva sute de copii din întreaga lume.

Acum câțiva ani, ideea că Mihnea va schia singur sau va face sport părea de neconceput. Astăzi face parte din viața lui. Sportul nu i-a schimbat diagnosticul, dar i-a adus autonomie și experiențe pe care boala părea să le excludă. În plus, episoadele de automutilare — unul dintre cele mai grele simptome ale afecțiunii — s-au redus considerabil de când e implicat constant în activități sportive.

Pe 29 august urmează Oslea Run, pe traseele din masivele Retezat și Vâlcan, cu alți beneficiari ai programului la start.

La final de vară, echipa revine pe litoral, acolo unde multe dintre aceste povești au început. Pentru majoritatea oamenilor, mersul desculț pe nisip sau intrarea în mare sunt gesturi banale. Pentru o persoană în scaun rulant, au rămas mult timp doar dorințe. Din 2024, prin proiectul de accesibilizare a litoralului derulat alături de Asociația Împreună pentru Viitor Constanța și de parteneri din mediul privat, mii de metri de plajă au devenit accesibili persoanelor cu nevoi speciale. Anul trecut existau 18 plaje adaptate; în 2026, obiectivul este extinderea rețelei la 21.

Covorul de acces întins peste nisip, scaunul plutitor, rampa montată la intrarea în mare — toate pornesc de la aceeași idee practică: că accesul la natură și la sport nu ar trebui să depindă de dizabilitate.