Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Peste 1.000 de occidentali au emigrat în Rusia, în anul 2025. Ei sunt – probabil – fericiții beneficiari ai unei ”vize pentru valorile tradiționale”, introduse de guvernul de la Moscova.

Privit din regiunea noastră, sensul migrației este dinspre est către vest. Iată însă că se poate și în sens invers. Este adevărat, cazurile sunt puține, dar nu înseamnă că nu există.

Peste 1000 de occidentali au emigrat în Rusia pe parcursul anului 2025, potrivit ministerului de Externe de la Moscova. Mai precis, 1.112.

Potrivit unui oficial al ministerului, aceștia au fost motivați de adeziunea la „valorile tradiționale rusești”.

Alexei Klimov, șeful departamentului consular al Ministerului rus de Externe, a afirmat că cetățenii UE au reprezentat mai mult de jumătate dintre cei veniți, cu 577 de beneficiari ai așa-ziselor ”vize pentru valorile tradiționale”.

Dintre europeni, cei mai mulți beneficiari provin din Germania (168) și Franța (140). Urmează cetățenii din Estonia (63), Letonia (60), Lituania (46). Nu au fost communicate date privitoare la România.

Din Statele Unite au venit 105 persoane, din Canada 54 și 43 din Australia.

În august 2024, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite cetățenilor SUA, UE și ai altor câteva țări, în total 55, să solicite vize speciale dacă se opun la ceea ce Moscova caracterizează drept „agenda ideologică neoliberală distructivă” din națiunile lor de origine.

Cetățenii sau rezidenții permanenți ai țărilor eligible au dreptul să solicite „Viza pentru Valori Comune”. Ei nu trebuie să dovedească faptul că vorbesc limba rusă sau că știu ceva despre cultura sau legile țării.

În schimb, solicitanții trebuie să declare că nu sunt de acord cu politicile țării lor de origine. Viza este de obicei eliberată pentru trei ani și poate fi prelungită ulterior.

Vizele deschid calea către rezidența permanentă și, în cele din urmă, cetățenia rusă.

În același timp, statutul de azilant de conștiuință acordă drepturi de muncă imediate și acces la beneficii sociale de stat, ocolind cerințele standard pentru examenele de limbă rusă, istorie și legislație.

La începutul acestei luni, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde a participat și eurodeputata din România Diana Ivanovici-Șoșoacă, arhitectul Anton Gilkin a prezentat planurile de înființare a unui oraș în regiunea Nijni Novgorod, conceput pentru a găzdui 450 de familii europene care se mută în cadrul programului „valorilor tradiționale”.

Liderii PNL, USR și UDMR au discutat la Palatul Victoria. PSD a avut o intalnire separata, social-democrații s-au adunat în biroul lui Sorin Grindeanu, la Camera Deputaților. Cele două părți urmează să înceapă discuțiile privind acordul de guvernare. Exista inca puncte de divergenta- USR refuză să voteze un guvern monocolor PSD și a cerut o rotativă: întâi un guvern PNL-USR-UDMR, urmat de unul social-democrat. Președintele se va întâlni maine cu liderii celor patru formațiuni.  

Vorbim despre un proiect aprig contestat de ONG-urile de mediu, care acuză că legea va permite măcelărirea a 27 de parcuri naturale pentru finalizarea unor proiecte controversate.  

Canicula afecteaza infrastructura energetica a tarii. Si in Marea Britanie si Spania s-au atins cifre record. Valul de căldură se va extinde şi în Europa de Est în următoarele zile.

Această monedă ar fi o alternativă europeană la sistemele de plată care sunt dominate de companii americane. Susținătorii spun că euro digital va oferi mai multă autonomie financiară Europei. Criticii avertizează însă asupra limitărilor impuse utilizatorilor și anunță deja un eșec al proiectului.

Vicepreședintele PNL Florin Roman spune la RFI că partidul său ar vota un Guvern PSD, dacă ar exista un pact privind reformele. Deputatul vorbește de asemenea despre contestatarii lui Ilie Bolojan din Partidul Național Liberal.

Florin Roman, despre un Guvern PSD: ”Noi am decis în ultima ședință a Biroului Permanent Național, forul statutar de conducere între congrese, că pentru a depăși această situație, vom vota un Guvern al PSD, dacă președintele Nicușor Dan va oferi mandatul către PSD, doar pentru votul de învestitură (...). Noi am pus doar condiții de natură economică și anume cele legate de păstrarea țintei de deficit bugetar, de oprire a risipei, astfel încât să putem depăși economic acest moment”.

Despre o propunere proprie de premier: ”PNL cred că a făcut cei mai concilianți pași, în sensul că am avut aceste discuții cu USR și cu UDMR, în care am convenit că cel desemnat de cele trei formațiuni va fi desemnat prin consens”.

Despre tensiunile din PNL: ”Această decizie (excluderea ”puciștilor”-n.r.) s-a luat deja la Congres. Avem o nouă conducere, s-a votat în Congres un nou Statut, care conține numeroase modificări, acest Statut trebuie înregistrat la Tribunal, pentru a fi practic Biblia PNL, cartea de căpătâi a PNL în relația cu membrii. Aici, curg niște termene de înregistrare a Statutului la Tribunal, un termen de contestații, e o procedură prevăzută de legea românească, pe care va trebui s-o parcurgem cap-coadă, astfel încât eventuale atacuri în instanță ale deciziilor de înlocuire, de pierdere a calității de membru să nu creeze probleme PNL și să funcționăm democratic, cum am funcționat întotdeauna”.

Jurnal de știri

Judoka Alexandru Panait se pregătește pentru Bacalaureat, iar timpul este foarte scurt pentru că examenele încep luni. Tânărul sportiv învață de zor între antrenamente și meciurile de fotbal de la Campionatul Mondial, acolo unde ține cu Franța.

Grindeanu, propus de PSD pentru al doilea mandat de premier - Criza politică împinge România spre un șoc economic devastator. Avertismentul unui economist de top (Adevărul) - Noua casă a lui Grindeanu din Dumbrăvița. Autorizația de construire, eliberată de pe o zi pe alta. Motivul pentru care liderul PSD a fost amendat de primărie (Libertatea)

Nicușor Dan merge astăzi în vizită în Polonia, în timp ce partidele trebuie să vină cu un acord de guvern minoritar, informează HotNews.

Momentul principal al deplasării este participarea la Summitul Flancului Estic al NATO. În acest timp, partidele din fosta coaliție de guvernământ trebuie să se pună de acord asupra uneia dintre cele două variante de guvern minoritar aflate în discuție: guvern PSD sau guvern PNL-USR-UDMR.

G4Media a aflat, pe surse, că șeful statului înclină să-l numească pe Sorin Grindeanu, care și-a asumat să fie premier. Nicușor Dan ar fi respins planul rotativei propus de USR. Liberalul Ionel Bogdan spunea ieri că PNL, USR și UDMR se va prezenta cu o variantă de prim ministru, rămânând ca președintele Nicușor Dan să decidă dacă optează pentru propunerea acestei coaliții, sau pentru propunerea pe care o va face PSD.

Grindeanu, propus de PSD pentru al doilea mandat de premier, scrie la rândul său DW. Fostul șef al guvernului care a dat OUG 13 încearcă să redevină, după nouă ani, prim-ministru. PSD cere acum sprijinul partidelor împotriva cărora a declanșat, în mai, moțiunea pentru căderea cabinetului Bolojan.

Sorin Grindeanu spune că le-ar fi cerut colegilor din stafful partidului libertate deplină în alegerea membrilor viitorului Cabinet. ”Resping orice pact pe funcții”, a precizat politicianul, adăugând că în guvernul său nu vor exista vicepremieri, ”poate maxim unul”.

O echipă de negociere se va întâlni cu reprezentanții PNL, USR și UDMR, pentru a discuta prioritățile acordului parlamentar iar acestea fac referire la programele PNRR și SAFE, criteriile de aderare la OCDE și respectarea țintelor de deficit. Înțelegerea ar urma să includă un moratoriu pe moțiuni de cenzură, pentru șase luni.

Senatorul Radu Oprea, liderul deputaților PSD Ovidiu Popa și colegul de Cameră al acestuia Marian Neacșu vor negocia cu celelalte partide susținerea guvernului. Neacșu, fost vicepremier în guvernul Bolojan, a făcut parte din echipa care, săptămâna trecută, a negociat fără succes susținerea parlamentară a cabinetului propus de Adrian Veștea.

Cotidianul vine astăzi cu povestea fostului mandat de premier al lui Sorin Grindeanu. În ce scandaluri i-a apărut numele.

Sorin Grindeanu este una dintre figurile cunoscute ale PSD din ultimul deceniu. Cariera lui a cunoscut o ascensiune rapidă: de la administrația județeană, funcții ministeriale, deputat, la poziția de prim-ministru al României în 2017, iar ulterior la conducerea Ministerului Transporturilor și la vârful PSD.

De-a lungul timpului, parcursul său politic a fost marcat de controverse majore. De la episodul OUG 13 până la conflictul deschis cu Liviu Dragnea și dezbaterile recente privind relațiile cu grupul Nordis.

Presa de astăzi scrie și despre noua casă a lui Grindeanu din Dumbrăvița.

Președintele Camerei Deputaților și soția sa construiesc în comuna Dumbrăvița, aflată la marginea Timișoarei, o casă 691 mp, proiectată de o firmă de arhitectură din grupul Nordis (Addicted Evolution SRL - fostă Nordis Arhitectură).

Libertatea a descoperit că autorizația de construcție pentru casa familiei Grindeanu a fost eliberată într-o singură zi și a fost ridicată de la primărie de Adrian Cionca, membru PSD și dezvoltator imobiliar apropiat familiei Grindeanu. Cionca, împreună cu soția lui Sorin Grindeanu și nepotul lui Marcel Ciolacu au fost asociați în dezvoltarea unui proiect imobiliar. 

Criza politică împinge România spre un șoc economic devastator, titrează Adevărul.

Economistul Radu Crăciun, fost președinte și director general al BCR Pensii, avertizează că agențiile internaționale de rating urmăresc cu atenție evoluțiile de la București, iar orice semnal care sugerează abandonarea sau întârzierea consolidării fiscale ar putea conduce la o retrogradare a ratingului de țară. Un astfel de scenariu s-ar traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și, în cele din urmă, prin efecte resimțite de populație și de mediul de afaceri.

Comisia Europeană a publicat ieri Raportul de convergență pentru statele membre aflate în afara zonei euro, printre care și România. Specificul acestui raport, spre deosebire de celelalte analize, este că se concentrează asupra indicatorilor care definesc apropierea de zona euro.

Să plecăm de la stabilitatea prețurilor, respectiv de la inflație. Raportul Comisiei Europene arată că în luna mai a.c. valoarea de referință a fost de 2,7%, calculată ca medie a ratelor din statele din zona euro. În această perioadă, România a avut o inflație de 8,4%, ceea ce înseamnă 5,7 puncte procentuale mai mult decât rata de referință.

Raportul menționează evoluția creșterii economice. După pandemie România a avut o creștere solidă favorizată de o politică fiscală lejeră. În anii 2024 și 2025, creșterea economică a scăzut sub 1%. De exemplu, în anul 2024, creșterea economică a fost de numai 0,9% față de 2,4%, în 2023, cauzele încetinirii economiei fiind lipsa de performanță a investițiilor publice (în ciuda alocărilor record) și contribuția negativă ridicată a exporturilor nete. Creșterea salariilor și tarifele ridicate la energie electrică au afectat toate domeniile economice la care s-a adăugat și o scădere a producției agricole.

Anul trecut, creșterea economică a fost în continuare modestă, 0,7%, dar consolidarea fiscală și revenirea inflației au avut ca efect temperarea consumului privat și cel public.

Piața muncii s-a schimbat în concordanță cu încetinirea economiei și cu stagnarea salariilor. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a scăzut ușor până la 69%, față de media europeană de 76%. Șomajul a urcat până la 6,1% fiind practic egal cu media europeană de 6%.

Există și un tablou de bord al indicatorilor bugetari care nu arată deloc bine. Este interesantă linia cronologică a deficitului bugetar care arată că s-a plecat în anul 2020 de la 9,3% din PIB, a urmat o scădere ușoară în perioada 2021-2023, dar și o revenire în anul 2024 tot la 9,3% din PIB. Cu alte cuvinte, în anul 2024 România s-a întors la deficitul din 2020, anul pandemiei.

Mai trebuie remarcat că în anii 2020-2025 progresul referitor la veniturile bugetare ca procentaj din PIB este evident, respectiv o creștere de la 32,4% la 35,4% din PIB. Un plus de trei puncte procentuale este o evoluție care nu poate fi trecută cu vederea. Dar, creșterea veniturilor bugetare a fost anihilată de evoluția cheltuielilor, care în aceeași perioadă fac un salt cu 3,3 puncte procentuale, până la 43,3% din PIB.

De asemenea, în ceea ce privește datoria publică ritmul de creștere a fost rapid: de la aproape 47% din PIB, în anul 2020 la estimarea de 61,6% din PIB, anul acesta.

Stabilitatea cursului de schimb leu-euro, menționată în raport, a fost utilizată de BNR ca un mecanism important de ancorare a așteptărilor inflaționiste. Cu alte cuvinte, cursul de schimb a fost stabil pentru a nu inflama și mai mult prețurile produselor care au venit din import. Cu precizarea că au fost două perioade electorale care au dus la o creștere a euro în raport de moneda națională.

Ratele dobânzilor sunt și ele în afara calculului care ar permite o apropiere de zona euro. În mai 2026, valoarea de referință a fost de 5,1%, iar România a avut o medie de 6,7%, cu 1,6 puncte procentuale mai mult decât referința.

În concluzie, România este departe de zona euro, din punctul de vedere convergenței nominale. Urmărind indicatorii macroeconomici nici nu ne așteptam la altceva. Singura consolare este că nici celelalte state membre din afara zonei euro, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, nu au făcut progrese în materie.

Tot mai mulți americani își părăsesc țara, alungați de costul vieții sau de climatul politic. Revista germană „Der Spiegel”, preluată de Courrier International, a însoțit clienții unei agenții de relocare din Țările de Jos pentru a le înțelege motivele.

Pare o glumă, dar nu este. O agenție care îi ajută pe americani să se stabilească în Țările de Jos se numește chiar așa: ”Pleacă, naibii”.

Nu este un nume comercial comun fie și pentru o companie care organizează călătorii pregătitoare și întâlniri pentru americanii dornici să-și părăsească țara, împinși de climatul politic de sub președinția lui Donald Trump, de costul vieții, de homofobia și violența în creștere.

După cum comentează Der Spiegel, „astăzi, acești americani vor să emigreze din aceleași motive care odinioară i-au determinat pe imigranți să vină în America”.

Ei caută siguranță pentru ei și familiile lor, prosperitate, oportunități și un viitor mai bun”.

Astfel că în Statele Unite, imigrația netă este acum negativă ,pentru prima dată de la Marea Depresiune. Cu alte cuvinte, visul american pare să fie cu adevărat despre părăsirea Americii.

Participanții la programele oferite de agenție sunt de vârste și profesii diferite. Dar ceea ce au în comun este că sunt afectați direct de politicile lui Trump: unii pentru că au convingeri legate de mediu, alții pentru că aparțin comunității LGBT; sau cazul unei personae al cărei fiu în vârstă de 29 de ani, care are sindrom Down și epilepsie, nu mai poate primi legal nicio asistență în California, de când a împlinit 22 de ani.

Călătoriile exploratorii le permit să se familiarizeze cu o cultură diferită, să experimenteze diferite tipuri de orașe, să înțeleagă piața închirierilor și așa mai departe.

Pentru toți, însă, cel mai frapant aspect este echilibrul dintre viața profesională și cea personală, tocmai „pentru că pare atât de neamerican”, după cum subliniază revista germană.

Mulți oameni lucrează între 32 și 40 de ore pe săptămână, 36 de ore fiind considerate normă întreagă. Orele suplimentare sunt în general plătite, drepturile angajaților sunt respectate, iar sindicatele au roluri bine stabilite.

Americanii pot imigra folosind o viză Daft, bazată pe Tratatul de prietenie dintre Statele Unite și Țările de Jos din 1956.

Sunt conștienți de privilegiul lor, dar și de urgența situației. După cum a spus un participant pe program: „Cine știe cât timp vor mai dori Țările de Jos să rămână prietene cu noi?”.

Social-democrații au decis în unanimitate. Cea mai probabilă formulă de Guvern ar fi un Cabinet PSD monocolor, spune la RFI liderul UDMR, Kelemen Hunor. El afirmă că ”o mediere forțată” ar putea fi necesară și că alegerile anticipate nu pot fi organizate pentru ca nu avem o bază legală. Un fragment din interviul pe care ni l-a acordat, in aceasta seara.

Social-democratii cer ”autonomie deplină” pe programul de guvernare. Colaborarea PSD-AUR cel mai probabil va continua colaborarea la nivel parlamentar, comenteaza consultantul politic Cristian Andrei. El critica schimbarile din PNL anuntate de Ilie Bolojan. Il veti asculta in 40 de minute.   

58 de departamente sunt vizate de aceasta alerta maxima iar alte 31 sunt sub cod portocaliu. Parisul şi regiunea pariziană sunt vizate de codul roşu de caniculă iar pentru turiştii care se află aici, o atentionare !!!! marile obiective sunt nevoite să îşi adapteze programul din cauza caldurii excesive. Turnul Eiffel,  muzeul Luvru sau Palatul Versailles închid mult mai devreme decât în mod normal.

După trei ani de discuţii între guvern şi aleşii corsicani, proiectul de reformă constituţională ce oferă autonomia acestei insule franceze din Mediterană, a fost aprobat de Adunarea Naţională. Dacă şi Senatul va fi de acord, parlamentarii reuniţi în congres, la Versailles, vor avea ultimul cuvânt.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, spune într-un interviu la RFI că cea mai probabilă variantă este un Guvern PSD monocolor. El critică pe de altă parte ceea ce el numește banalizarea răului, adică negocierile oficiale ale fostului premier desemnat, Adrian Veștea, cu partidul extremist AUR.

Kelemen Hunor, despre Guvern: ”Cea mai probabilă variantă eu cred că în acest moment este Guvern PSD monocolor”.

Despre alegeri anticipate: ”Toată lumea vorbește de alegeri anticipate, eu exclud această variantă. Nu pot fi organizate și nu din cauza instinctului de supraviețuire a parlamentarilor. Pur și simplu, există o problemă politică: cât timp va sta România fără Parlament, după dizolvarea Parlamentului? O lună, două luni, trei luni, patru luni? În România, nu există posibilitatea să stai fără Parlament (...). Deci nu avem o bază legală. Asta se poate reglementa prin lege. Constituția îți creează instituția alegerilor anticipate, dizolvarea Parlamentului, dar trebuie să ai o lege”.

Despre AUR: ”Eu am vorbit de banalizarea răului și de a accepta foarte ușor să introduci în viața contemporană și în viața politică acceptarea răului. Sigur, putem discuta de cartea scrisă de Hannah Arendt, eu de acolo am plecat, n-am spus numele autoarei (în discursul din Parlament-n.r.) și la ce s-a referit ea de fapt și ce a însemnat în secolul XX pentru ideologiile totalitare și pentru dictaturile de toate felurile, când au acceptat că de fiecare dată răul este acceptat prima dată doar o bucățică cu care poți să trăiești, ai și argumente raționale, domnule, putem accepta, putem ține sub control, după care vine iarăși un pas, după care iarăși un pas. La un moment dat, te trezești că asta face parte din viața ta cotidiană”.