Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

O foarte amplă reformă fiscală anunțată de ministerul finanțelor este intens discutată la Chișinău, iar criticile vin din mai toate direcțiile, inclusiv din cadrul Guvernului. Mesajul oficial este simplu: un sistem fiscal mai modern, mai transparent, mai apropiat de standardele europene și mai favorabil investițiilor. Criticii au auzit însă altceva: mai multe taxe indirecte, mai puține facilități fiscale, prețuri mai mari. Întrebarea care divide experții este dacă Republica Moldova poate să colecteze mai mult fără să încetinească și mai mult o economie care deja crește greu? Ministerul Finanțelor spune că da. Criticii nu sunt convinși. După zile de discuții aprinse, ministrul Finanțelor Andrian Gavriliță a venit cu o declarație în care anunță că după criticile din spațiul public noul proiect al politicii fiscale va fi revizuit. Liliana Barbăroșie aduce detalii.

Invitata Moldova Zoom este vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. Discutăm despre care sunt pașii următori după deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu UE, cât de realiste sunt ambițiile Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030 și dacă se poate vorbi în acest moment despre o decuplare de Ucraina, pentru ca Moldova să poată ajunge mai devreme în comunitatea europeană. Un interviu realizat zilele trecute la Bruxelles de Ecaterina Tanasiiciuc.

Despre cum liderul socialiștilor moldoveni, pro-rusul Igor Dodon, distorsionează istoria pentru a manipula prezentul. O analiză semnată de analistul politic Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse.

Cuplarea cu Ucraina în procesul de integrarea europeană nu ajută Republica Moldova, declară la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a fost invitatul acestei dimineți al lui Cosmin Ruscior.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din R. Moldova a decis în cadrul congresului transformarea formațiunii în Partidul Național Conservator European (PNCE).

Un ofițer al Serviciului Federal de Securitate, FSB-ului rusesc, a ajuns după gratii în Republica Moldova după ce ar fi încercat să colecteze informații neautorizate despre Transnistria.

Cuplarea cu Ucraina în procesul de integrarea europeană nu ajută Republica Moldova, declară la RFI președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a fost invitatul acestei dimineți al colegului meu Cosmin Ruscior.

***

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din R. Moldova a decis în cadrul congresului transformarea formațiunii în Partidul Național Conservator European (PNCE).

Participanții la Congres au declarat că transformarea reprezintă „o consolidare doctrinară și organizațională, menită să ofere mișcării unioniste o platformă politică modernă, conservatoare și orientată spre obiective concrete”, anunță un comunicat al Partidului.

„Ne schimbăm denumirea, dar nu și idealurile. Reîntregirea Națională rămâne obiectivul nostru fundamental”, a declarat președintele formațiunii Boris Volosatîi.

Ziarul de Gardă scrie că la parlamentarele din 2021, partidul AUR a obținut în Republica Moldova doar 0,5% din voturi. Filiala de la Chișinău a fost condusă, până în 2022, de Vlad Bilețchi, despre care publicația a scris că promova activ, inclusiv la televiziunile afiliate oligarhului penal fugar la Moscova Ilan Șor, narațiuni anti-europene, similare cu cele ale propagandei ruse.

Din 2022, președinte al AUR Moldova este Boris Volosatîi, fostul director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău și fost deputat în Parlamentul României, pe listele partidului AUR. Nu este clar în acest moment dacă redenumirea partidului însemnă o disociere a filialei din Republica Moldova de formațiunea lui George Simion.

***

Un ofițer al Serviciului Federal de Securitate, FSB-ul rusesc, a ajuns după gratii în Republica Moldova după ce ar fi încercat să colecteze informații neautorizate despre Transnistria. Potrivit unui comunicat al Serviciului de Informații și Securitate, cetățeanul rus ar fi încercat să intre în Republica Moldova în baza unei legende care spunea că vine în scop turistic, inclusiv pentru a vizita mănăstiri, însă oamenii legii afirmă că scopul era colectarea de date și informații care urmau să fie stocate sau folosite în detrimentul suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității de stat ori capacității de apărare a Republicii Moldova.

***

Peste 80 de elevi, câștigători ai olimpiadelor republicane la Limba și literatura română și Istoria românilor și universală, dar și profesorii acestora, au fost premiați în cadrul Programului de recunoaștere a performanțelor școlare de către Ministerul Educației de la Chișinău și Ambasada României.

Evenimentul are loc al cincilea an consecutiv și reafirmă importanța educației în limba română și a cunoașterii istoriei comune, prin susținerea tinerilor care se remarcă în studiul acestor discipline și prin recunoașterea rolului esențial al profesorilor în formarea noilor generații.

***

Zilele caniculare continuă și în Republica Moldova, pentru miercuri, Autoritatea de Meteorologie a prognozat o maximă de 31 de grade, cu o umiditate ridicată, de 80%, iar în unele regiuni sunt prognozate averse însoțite de descărcări electrice.

Jurnal de știri

La fiecare Cupă Mondială apar nume noi care trec, în doar câteva zile, de la statutul de jucători cunoscuți doar de specialiști la cel de vedete globale. Mondialul din 2026 nu face excepție.

Cupa Mondială este competiția care transformă fotbaliști buni în staruri și staruri în legende. La acest turneu final, mai mulți jucători profită de scena mondială pentru a-și construi o reputație uriașă. În special portarii și atacanții devin eroi după ce se transformă în îngeri păzitori sau tunari de elită. Printre numele care au atras atenția se numără portarul din Curaçao, Eloy Room, surprinzătorul gardian al echipei Capului Verde Vozinha, goal keaper-ul Iranului Beiranvand, atacantul german Deniz Undav și golgheterul Olandei Brian Brobbey.

Eloy Room - eroul unei națiuni mici

La 37 de ani, Eloy Room părea să se afle spre finalul carierei, însă Mondialul 2026 i-a oferit șansa vieții. După ce a primit nu mai puțin de 7 goluri de la Germania în primul meci, Room a fost din nou titularizat de selecționerul Dick Advoocat în partida cu Ecuador, iar portarul de la Miami FC, din liga a doua din SUA , a avut o prestație incredibilă.

A apărat de 15 ori pe parcursul a 90 de minute, cel mai mare număr de parade din 1966 încoace. Prestația lui a fost notată pe măsură de Sofascore, care i-a acordat total meritat ”zecele perfect” Gardianul micuței selecționate din Atlantic a atins balonul de 51 de ori, calm de fiecare dată când a fost nevoit să rețină o centrare. Desemnat evident omul meciului, Room a devenit erou peste noapte. El a fost felicitat și de partenera sa Zorana Jovanovic: ”Le-ai arătat tuturor cine ești”, a transmis influencerul din Serbia.

Vozinha– revelația Capului Verde

Poate cea mai frumoasă poveste a acestui început de Mondial este cea a lui Vozinha portarul reprezentativei Capului Verde venită la turneu ca outsider. Echipa a reușit însă atragă atenția întregii lumi prin organizare, ambiție și îngerul său păzitor Vozinha. La 40 de ani portarul Capului Verde și al echipei Chaves din liga a 2-a portugheză a fost imbatabil în partida cu Spania, una dintre forțele Mondialului. Remiza 0-0 a fost posibilă în mare măsură veteranului care a intrat în istorie ca fiind cel mai în vârstă portar care nu primește gol la debutul în Cupa Mondială. Înaintea partidei, planeta nu-l cunoștea pe Vozinha.

Acesta nici măcar nu este numele său adevărat, ci o poreclă. Îl cheamă, de fapt, Josimar Jose Evora Dias, dar pentru că a crescut mai mult cu bunicii i a primit porecla ”Vozinha”, care înseamnă ”bunicuța”. După evoluția sa incredibilă din meciul contra Spaniei, Vozinha este urmărit de peste 7 milioane de oameni pe Instagram.

Alireza Beiranvand – îngerul păzitor al Iranului

Un alt portar care a impresionat la acest Mondial este iranianul Alireza Beiranvand , cel care i-a făcut pe belgieni să-și smulgă părul din cap pentru că nu au putut să-i dea gol. Beiranvand a fost desemnat „jucătorul meciului”, după ce, de-a lungul partidei, a bifat 7 parade și le-a securizat persanilor un punct contra favoritei Belgia.

Însă drumul său spre Cupa Mondială a fost orice altceva decât unul simplu. Ca să-și îndeplinească visul de a juca fotbal, el și-a părăsit familia nomadă și foarte săracă când avea 14 ani pentru că tatăl său era împotriva oricărui tip de sport și chiar a școlii. A plecat spre Teheran unde a ajuns să doarmă în Piața Azadi lucrând într-o croitorie și ca măturător stradal. Într-o bună zi, un scouter l-a remarcat și l-a invitat să dea un test. A avut viață grea. Muncea de la 7 dimineața până noaptea la 2, cu o pauză pentru antrenamente. Acum joacă în țara sa natală, pentru Tractor SC din Tabriz și este eroul unei întregi națiuni.

Deniz Undav – noua armă a Germaniei

Înaintea turneului, Deniz Undav era cunoscut prin golurile pe vare le înscria la Stuttgart. În Mannschaft avea doar 4 selecții. După primele meciuri ale Germaniei, întreaga lume a început să vorbească despre el.

Victoria categorică a germanilor împotriva Curaçao și succesul ulterior cu Coasta de Fildeș l-au avut pe Undav printre principalii protagoniști. Mobilitatea sa, capacitatea de a apărea în spațiile libere și eficiența în fața porții l-au transformat pe germanul de orgine kurdă, cu 23 goluri și două pase decisive în cel mai productiv jucător ai turneului. Pentru suporterii germani, el reprezintă imaginea noii generații care încearcă să readucă Germania în elita fotbalului mondial.

Brian Brobbey – forța devastatoare a Olandei

Dacă există un fotbalist care și-a crescut spectaculos cota în primele săptămâni ale turneului, acesta este Brian Brobbey. Olanda a impresionat prin victoria cu 5-1 împotriva Suediei, iar Brobbey a fost unul dintre oamenii decisivi. Puterea fizică, viteza și instinctul de marcator au făcut din atacantul olandez unul dintre cei mai temuți jucători ai competiției.

Indiferent cât de departe vor ajunge echipele acestor fotbaliști în competiție, un lucru este deja sigur : Mondialul a făcut ca numele lui Room, Vozinha, Beiranvand, Undav, Brobbey să devină extrem de populare. Și povestea lor abia începe.

Iar dacă istoria ne-a învățat ceva, este că adevăratele legende ale fotbalului se nasc exact în astfel de momente : sub lumina reflectoarelor, în fața unei planete întregi și într-o competiție care transformă visurile în realitate.

Urmează o perioadă dificilă, iar premierul trebuie să fie o persoană integră, hotărâtă și să facă reforme nepopulare. Este Sorin Grindeanu alegerea potrivită? (Republica) - Un lider USR numește punctul în care partidul „se diferențiază” de PNL. „Hai să mergem la urne” (HotNews) - De ce votează românii cu populiștii. Expert: Votanții lui Simion sau Georgescu nu au locuri de muncă bine plătite și au acumulat multe nemulțumiri (Libertatea)

După eșecul Veștea: Nicușor Dan vrea guvern minoritar, informează DW. Președintele Dan a cerut partidelor să negocieze un acord parlamentar pentru susținerea unui guvern minoritar. PSD se declară pregătit să își asume guvernarea și funcția de premier, șeful statului pare a fi de acord.

Urmează o perioadă dificilă, iar premierul trebuie să fie o persoană integră, hotărâtă și să facă reforme nepopulare. Este Sorin Grindeanu alegerea potrivită?, se întreabă jurnalistul Florin Negruțiu. Autorul fondator Republica crede că Sorin Grindeanu este un lider epuizat. 

După ce au lucrat atâta vreme în întuneric, învârtind democrația ca pe un portofel gras, liderii PSD nu mai știu să guverneze transparent, pe față, asumat. Caută încontinuu premieri proxy, precum Tomac sau Veștea, care să-i absolve de orice responsabilitate a guvernării.

Pe Sorin Grindeanu Nicușor Dan trebuia să-l nominalizeze imediat după ce a dat jos Guvernul. După aproape 60 de zile, e prea târziu să-l mai însărcineze pe Grindeanu cu ceva. Și-a dovedit dibăcia și responsabilitatea.

PSD sau PNL la Palatul Victoria. Adevărul analizează cine are prima șansă la un guvern minoritar.

 „Există argumente pentru ambele partide”, a declarat pentru „Adevărul” Răzvan Petri, analist politic.

PSD intră în această rundă cu un dezavantaj de imagine după eșecul de a instala cabinetul Veștea la Palatul Victoria. Chiar și așa, social-democrații rămân în calcule, mai ales în condițiile în care PNL a transmis că ar putea susține un premier propus de PSD, dar nu în orice condiții. Ilie Bolojan și-ar dori parafarea unui „pact național”, document care să stabilească prioritățile României pentru următoarele 6 luni.

Indiferent de configurația viitorului guvern, dacă acesta nu va dispune de o majoritate clară în Parlament, acesta va funcționa permanent cu sabia lui Damocles deasupra capului. 

 „AUR se află într-o opoziție totală. A demonstrat atât prin moțiunea de cenzură anterioară, cât și prin comportamentul recent, că nu are intenția de a proteja partidele mainstream. Nu contează dacă este vorba despre PSD sau PNL, AUR va încerca să profite de orice vulnerabilitate”, a avertizat Răzvan Petri.

Și nu doar un viitor guvern minoritar s-ar afla sub amenințarea AUR, ci și Nicușor Dan. Președintele încearcă să țină PSD și AUR cât mai departe unul de celălalt pentru a bloca un eventual scenariu de suspendare din funcție.

„Hai să mergem la urne”, îndeamnă vicepreşedintele USR Allen Coliban, deputat de Brașov. El spune, într-un interviu acordat HotNews, că USR nu va vota un guvern condus de PSD, dar le cere social-democraţilor să susţină din Parlament un executiv minoritar PNL-USR-UDMR. 

„Nu avem cum să credităm PSD-ul. După atâtea acte de iresponsabilitate, nu putem să spunem: Da, luați bastonul și faceți voi ce vreți cu țara asta, faceți borș în următoarele luni!”.

Dacă PSD refuză, soluţia este întoarcerea la urne, crede deputatul USR.

De ce votează românii cu populiștii, aflăm din Libertatea.

„Votanții lui George Simion și ai lui Călin Georgescu au în comun, în linii mari, faptul că locuiesc mai degrabă în orașe mici sau în comune, că nu au locuri de muncă bine remunerate, ci sunt angajați în industrii care necesită muncă slab spre mediu calificată. În general nu sunt persoane despre care se poate spune că «s-au realizat» din punct de vedere ocupațional sau financiar. Spre deosebire de votanții partidelor «mainstream» (PSD, PNL, USR) din urban, votanții celor doi candidați suveraniști nu au simțit că pot pierde ceva dacă Simion sau Georgescu ar deveni președinte (libertatea, siguranța, bunăstarea etc.) la alegerile din noiembrie 2024 respectiv mai 2025, ci mai degrabă că ar avea ceva de câștigat. «Nemulțumiții» sunt indivizi care s-au bucurat mai puțin de oportunități economice și de mobilitate socială, care locuiesc în zone care nu beneficiază de infrastructuri (celebra triadă de «școală, stradă și spital»). Toți aceștia îi văd însă pe «vecinii» lor din urban prosperând de la an la an, bucurându-se de condiții de viață urbană asemănătoare celor din vestul Europei”, a explicat sociologul  Filip Alexandrescu. El este, alături de Alina Pop și Ionuț Anghel, coautorul unui studiu intitulat „Suveranismul în România, De ce votează oamenii cu politicienii extremiști”, la Editura Humanitas. 

Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Crimeei. Este o parte a unei strategii de izolare a peninsulei ocupate de Rusia, constată comentatorii. Presa internațională continuă să analizeze și consecințele Brexitului, după împlinirea a zece ani de la referendumul britanic.

”Ucraina intensifică atacurile asupra Crimeei pentru a crește costul ocupației rusești”, constată The Guardian.

Ucraina și-a concentrat atacurile asupra principalelor rute de transport care aprovizionează Crimeea, în special autostrada Novorossiya.

Rusia restricționase deja drastic traficul pe podul Kerci, cealaltă rută majoră care leagă Crimeea de Rusia. Moscova a încetat în mare parte să mai folosească podul pentru transporturile feroviare de combustibil de când un atac ucrainean din 2022 a deteriorat trecerea și a incendiat un tren de combustibil”.

După cum constată The Moscow Times, ”de la poalele Munților Urali până la coasta aridă a Mării Caspice, regiunile rusești aflate departe de linia frontului suportă greul unei campanii ucrainene de atacuri în profunzime, care folosește drone și rachete.

Ultimele luni au arătat cât de dispusă este Ucraina să le lovească puternic.

Creșterea numărului de atacuri aeriene la mare distanță pare să se datoreze în mare parte competenței tehnice tot mai mari a Ucrainei și capacității de a produce mai multe drone”.

”Kievul încearcă să stranguleze treptat Crimeea, într-un efort mai amplu de a recâștiga inițiativa în detrimentul invadatorului”, observă și Le Monde.

Datorită unei noi generații de drone, Kievul desfășoară o campanie metodică împotriva infrastructurii rutiere, feroviare și energetice a peninsulei anexate de Moscova în 2014. Rusia încearcă urgent să își adapteze apărarea”.

Presa internațională continua să analizeze urmările Brexitului, la zece ani de la referendum.

Ziarul spaniel La Vanguardia, citat de Eurotopics, este de părere că, în cele din urmă, UE s-a descurcat bine fără Marea Britanie.

„Multe decizii cheie, cum ar fi crearea Fondului Next Generation, Pactul verde european sau politica de imigrație, s-ar putea să nu fi fost susținute de britanici sau doar cu mare dificultate.

Regatul Unit nu a aderat niciodată la Acordul Schengen și nici nu a adoptat moneda euro. A fost întotdeauna reticent în a se angaja pe deplin față de Europa. (...) Dacă nu ar fi fost așa și dacă tinerii britanici ar fi mai pro-europeni, Regatul Unit ar fi un partener excelent și ar consolida considerabil UE.”

Și revista The Economist crede că UE a învățat să se descurce fără Regatul Unit:

„În multe privințe, UE a rămas aceeași. Engleza este chiar mai mult o lingua franca la Bruxelles decât era în 2016. (...)

Poate că cel mai mare impact al Brexitului a fost asupra moralului UE.

Blocul a dominat Marea Britanie în negocieri la fiecare pas al divorțului de patru ani. Acest lucru i-a dat încredere pentru a face față crizelor ulterioare, fie că a fost vorba de Covid sau de Ucraina. Cu toate acestea, umorul autoironic al contingentului britanic din UE este extrem de regretat, chiar și printre foștii adversari ideologici.”

Extremism, normalizare, banalizarea răului... Iată expresii mult folosite în ultimele zile, cu privire la criza politică. Două discursuri de la ședința de luni seara a Parlamentului au adus clarificări importante.

Mai întâi, discursul liderului AUR, George Simion. Cu puține ore înainte, el îi cerea imperativ președintelui să legitimeze AUR ca formațiune frecventabilă, ne-extremistă.

Dar ceea ce a spus el în Parlament a bifat destule dintre elementele extremismului de dreapta, așa cum au fost ele definite în celebrul eseu al lui Umberto Eco.

Ce am văzut?

Trimiterea la trecut, idealizarea lui. Apoi, ideea celor 35 de ani de trădare – cu alte cuvinte, democrația este trădare. Apelul la popor ca un întreg. Pretenția de a reprezenta poporul, în totalitatea sa, în lupta cu dușmanul politic – caracterizat drept trădător, firește. Dușmanul din interiorul cetății. Toate acestea, ca și ultimatumul în ore și minute fixat președintelui, sunt elemente ale extremismului politic.

Mulți comentatori au vorbit despre AUR ca despre câștigătorul, cel puțin tactic, al serii de luni. Poate, dar aceasta nu înseamnă că AUR s-a mișcat vreun milimetru de pe pozițiile sale. Discursul de luni seară al liderului său rămâne unul extremist.

A venit apoi discursul liderului UDMR Kelemen Hunor. Un discurs sumbru și premonitoriu. Liderul formațiunii maghiare a atras atenția asupra banalizării răului, prin pași mici, prin cedări care par să fie în limitele jocului politic.

Dar pentru că această expresie, ”banalizarea răului”, a fost folosită atât de des în ultima vreme, poate că ar fi momentul unor clarificări.

Expresia a fost lansată de Hannah Arendt, una dintre cele mai strălucite gânditoare ale sexolului XX.

Ea însăși victimă a nazismului, Hannah Arendt a analizat ce se întâmplă atunci când oamenii încetează să mai gândească și se obișnuiesc să conviețuiască cu răul, devenind, în cele din urmă, complici.

Și, da, atunci când vorbim despre ”banalizarea răului”, ne gândim la ascensiunea nazismului, înainte de orice altceva.

Revenind la discursul lui Kelemen Hunor, mulți ar putea obiecta că liderul maghiar n-ar fi chiar primul chemat să atenționeze cu privire la pericolul extremismului cât timp i-a stat aproape lui Viktor Orban.

El însuși un fel de George Simion din Pustă, însă cu un nivel mult mai ridicat de educație și mai bun cunoscător de fotbal.

În timp ce Simion a fost șef de galerie, Orban a venit de pe teren, unde chiar era un jucător promițător, înainte de a alege școala în detrimentul fotbalului. Iar diferența se vede din înaltul tribunei.

Acestea fiind zise, să nu uităm un lucru: Kelemen Hunor i-a rezistat lui Vilktor Orban atunci când acesta i-a cerut să-l susțină pe George Simion în alegerile prezidențiale.

De ce? Pentru că el știe un lucru: dacă George Simion va avea toată puterea, comunitatea maghiară din România ar putea fi printre primele victime. Să nu uităm că normalizatul și banalizatul de azi și-a început cariera politică jucând tontoroiul pe mormintele maghiarilor.

Și, până la urmă, primul obstacol în calea banalizării răului este chiar memoria.

Care este rolul conduitei de piață în asigurări și ce impact are aceasta asupra consumatorilor? Care sunt pilonii esențiali pentru consolidarea încrederii publicului în industria de profil și dezvoltarea unui mediu concurențial sănătos?

Aflăm detalii la „Ora de Risc” by XPRIMM, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust pe 2024 și 2025.

Invitat: Cristina BRĂNESCU, Șef Serviciu Supraveghere Conduită de Piață, Autoritatea de Supraveghere Financiară - ASF.

Un important producător român de carne de pui construiește o nouă fabrică. Ioan Popa, fondatorul companiei din industria de creștere a păsărilor, a declarat pentru “Ziarul financiar” că investiția va ajunge la 200 milioane de euro și va fi finalizată în toamna acestui an.

Fabrica va produce hrană pentru animalele de companie, câini și pisici. La prima vedere, sectorul în care se investește ar putea părea nesemnificativ. Nu este deloc așa, pentru că, de exemplu, hrana pentru animale de casă este un produs care generează o parte din deficitul comercial al economiei românești.

O analiză realizată recent de Clubul Fermierilor Români arată că industria de petfood este printre sectoarele cu cel mai mare deficit al balanței comerciale, după ciocolată, biscuiți și panificație. Analiza menționează că o firmă belgiană produce în România doar o cantitate de 70.000 de tone, spre deosebire de Polonia, unde se produc 450.000 de tone, Ungaria, 200.000 de tone sau Ucraina, țară în care se fabrică 82.000 de tone. După cum se poate vedea, România este cel mai mic producător din zonă.

Un alt studiu de piață realizat de Nielsen IQ și publicat de revista Progresiv, specializată în comerțul modern, arată că din hrana pentru animale de companie comercializată în sectorul de retail din România doar 3% este fabricată în țară.

În aceste condiții, investiția într-o platformă industrială de producție este logică, dar nu și ușor de făcut. Au fost luate, însă, în calcul câteva sinergii de business. Chiar Ioan Popa a declarat pentru Ziarul Financiar că pentru un producător de carne de pui adăugarea unei fabrici de hrană pentru animale este logică, pentru că o parte din componentele și piesele unui pui nu se utilizează sau se folosesc prea puțin, iar prin producția de petfood acestea primesc valoare adăugată. Deci, pentru o companie din sectorul de creștere a păsărilor extensia către hrana pentru animale are sens atât economic, cât și de piață. Cu toate acestea, doar un singur producător român s-a încumetat să facă o investiție de amploare.

Mai sunt câteva caracteristici ale investiției într-o fabrică de hrană pentru animale. Piața românească este în creștere și în schimbare. Conform unor studii de specialitate, piața este în România de aproximativ un miliard de euro pe an. Deja nu mai vorbim despre sume neglijabile, ci despre un potențial de creștere. De asemenea, există o schimbare a pieței, în sensul în care mâncarea pentru pisici a depășit, valoric, hrana pentru câini. Este o tendință nouă, pentru că până acum piața era dominată de produsele care se adresează câinilor.

În același timp, România are peste patru milioane de câini și tot atâtea pisici, cifre care se referă la animalele de companie și care arată că sunt șanse reale să crească nivelul cererii pentru produse petfood.

Noua fabrică este așezată într-o comună celebră din România, Ciugud din județul Alba. Este adevărat că investițiile companiei producătoare de carne de pui sunt concentrate în regiune și cu precădere în județul Alba, dar alegerea zonei rurale pentru o fabrică nouă, construită de la zero, este un bun exemplu. De altfel, comuna Ciugud este cunoscută pentru dezvoltarea sa, bazată inițial pe proiecte finanțate cu fonduri europene și apoi pe atragerea unor investiții private.

În fine, nivelul investiției este de remarcat. Să aloci 200 milioane de euro pentru o capacitate industrială, indiferent de domeniu, este o performanță pentru economia locală și cea românească. Din momentul în care fabrica va începe să producă firma va avea în față o nouă provocare: lupta pe piață cu concurenții. Nu poți spune că antreprenorii se plictisesc.

Prețuri bune sau prețuri exagerate? Licitațiile pentru active ale firmelor aflate în insolvență  sau ale companiilor care doresc să le transforme în lichidități reglează piața.

Invitat la Esențial: Vasile Godîncă - Herlea , CEO și fondator al platformei Azitis.com.