Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Consultări maraton ale presedintelui Nicusor Dan cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier, după eșecul cu nominalizarea lui Adrian Veștea. „Le voi cere partidelor să revină la dialog și la o atitudine rezonabila. Le cer înțelegeri pe o majoritate parlamentară”, a transmis seful statului. Despre concluziile acestei zile de negocieri, discutam imediat.  

Este vorba de scăderea încrederii investitorilor si amânarea investițiilor până la creterea costurilor de finanțare. Incertitudinea prelungită riscă să afecteze și absorbția fondurilor europene, precum și parteneriatele economice externe. Cu toate acestea respingerea Guvernului Veștea a fost primită de unele dintre piețele financiare ca un lucru pozitiv. Va explicam mai tarziu.   

Canicula care afectează în prezent Franţa a provocat ”40 de morţi” prin înec in ultimele zile, ”mai ales tineri”, anunţă premierul francez Sébastien Lecornu. El cere ”plasarea în alertă a întregului sistem al Securităţii Civile sau Militare”. Se aşteaptă vârfuri de 44°C în sud-vestul Hexagonului. 

Iar Romania alături de Slovacia a solicitat azi la Luxembourg scoaterea ursului brun din categoria speciilor de mari carnivore protejate. Este o incercare de a rezolva situația actuala, in care atacurile salbaticiunilor in orașe și sate s-au înmulțiț.      

În Olanda, 8 din 10 copii diagnosticați cu cancer înving boala. În România, procentul este cu 10 -15% mai mic. De ce această diferență? L-am întrebat pe prof. dr. Rob Pieters, oncolog pediatru și fondatorul Princess Máxima Centrum din Țările de Jos, cea mai mare clinică de oncologie pediatrică din Europa, invitatul emisiunii Sănătatea FM. 

Totul a pornit de la o întrebare pusă de prof. dr. Rob Pieters,care conducea unul dintre cele 7 centre pentru tratarea cancerului din Țările de Jos, colegilor săi: „Dacă propriul tău copil ar avea cancer, către care spital te-ai îndrepta? Către cel de-al doilea sau al treilea cel mai bun?Iar răspunsul era unul singur: către cel mai bun.”  Astfel a apărut, în 2018, Princess Máxima Centrum, cel mai mare centru de oncologie pediatrică din Europa.

"Toate tipurile de cancer pediatric sunt foarte rare, din fericire. Dar reprezintă o cauză principală de deces în timpul copilăriei. Fiecare tip de cancer este foare rar, tocmai de aceea ai nevoie de expertiză specializată pentru fiecare tip, astfel încât e necesar să aduci toată această expertiză într-un singur loc, pentru a putea oferi un cadru comprehensiv de tratare  a cancerului Și toate resursele să fie disponibile acolo”, ne-a spus prof. Rob Pieters.

„Este foarte nedrept ca un copil din România să nu aibă aceleași șanse de supraviețuire ca un copil din Olanda”, spune tranșant prof. Pieters.

De ce rata de supraviețuire a unui copil cu cancer este mai mică în comparație cu Olanda?

Accesul la tratamente inovatoare și studii clinice rămâne o problemă majoră în Europa de Est. „Pe măsură ce în Europa de Vest se acordă tratamente inovatoare, acestea nu sunt disponibile în țările din Europa de Est", atrage atenția prof. Pieters. Pentru a reduce decalajul, este esențial să punem un diagnostic corect și rapid, iar în acest domeniu sprijinim activ Spitalul „Marie Curie” și oferim asistență concretă. Însă blocajul apare la nivelul personalului medical. Spitalul „Marie Curie” și-a triplat numărul de pacienți, de la 40 la 120 de copii noi pe an, și tratează astăzi 25% din toate cazurile din țară. Cu toate acestea, numărul asistentelor a rămas același: 15 asistente medicale. Blocarea posturilor la nivel național și legislația privind normarea personalului împiedică managerii unităților medicale să angajeze numărul necesar de cadre medicale. Astfel, deși volumul de muncă a crescut semnificativ, resursa umană a rămas neschimbată.

„Această situație trenează de doi ani. Vorbim de cercetare, de creșterea ratei de supraviețuire, iar noi suntem încă la faza la care, în mod jenant, discutăm de angajarea a încă 5-10 asistente”, spune și Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață, invitată în emisiunea Sănătatea FM. 

Potrivit lui Carmen Uscatu, decizia ar trebui să aparțină managementului spitalului.

"Conducerea ar trebui să poată evalua numărul real de pacienți tratați și să angajeze personal în funcție de acest volum. În România, legislația actuală este însă diferită: medicii și asistentele sunt angajați în funcție de numărul de paturi fizice din spital, nu în funcție de numărul de pacienți pe care îi tratează efectiv. Este o abordare profund greșită, pentru că nu stimulează munca și eficiența într-un spital. Or, eficiența aduce de cele mai multe ori calitate. Cu cât tratezi mai mulți pacienți, cu atât ai șansa să-i tratezi mai bine, cu condiția să ai personal dedicat și suficient.", a explicat Carmen Uscatu.

„Cele mai bune tratamente înseamnă și costuri pe măsură”, vine întrebarea firească.  „Dar nu este așa. Și voi explica de ce”, răspunde prof. Rob Pieters.

„Am analizat în detaliu acest aspect și am rugat consultanți independenți să calculeze. Au stabilit că pentru fiecare euro investit în tratarea unui copil cu cancer, societatea primește înapoi șase euro pe durata vieții acestuia. (...) Nu este o opinie personală, ci concluzia unui studiu realizat de economiști în sănătate. Practic, societatea câștigă atunci când asigură tratamentul corect pentru copiii bolnavi de cancer. Un copil tratat la timp poate trăi încă 60 sau 70 de ani și va avea o contribuție benefică pe termen lung. Prin urmare, nu vorbim despre un cost. Tratarea cancerului pediatric este o investiție și o plusvaloare pentru întreaga societate.

Un mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății?  

„Vă rugăm, faceți o excepție pentru dezvoltarea rapidă a Secției de Oncologie Pediatrică de la Marie Curie pentru a putea trata mai bine copiii de acolo. Asta este ceea ce puteți facde dumneavoastră. Iar profesioniștii de la Marie Curie, cu ajutorul nostru, vor face restul.”, a mai spus prof.dr. Rob Pieters. 

Republica Moldova marchează astăzi 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, votată de deputații de al Chișinău în 1990 și considerată o primă victorie a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională, într-o Uniune Sovietică cu evoluții violente și pe cale de disoluție. Documentul stipula că suveranitatea era unica și necesara condiție a existenței statalității Republicii Moldova și afirma supremația legilor de la Chișinău asupra celor unionale adoptate la Moscova, instituia cetățenia și prevedea dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii. Președinta Maia Sandu a declarat cu această ocazie că „doar în Uniunea Europeană ne vom putea simți în siguranță și ne vom consolida democrația”.

- Al doilea summit UE–Republica Moldova, desfășurat ieri la Bruxelles, a transmis un mesaj dublu: pe de o parte, instituțiile europene apreciază ritmul reformelor și consolidează sprijinul financiar, economic și de securitate pentru Chișinău; pe de altă parte, următoarele etape ale aderării rămân dependente de decizii politice care depășesc evaluările tehnice ale Comisiei Europene. Reuniunea a avut loc la o săptămână după deschiderea oficială a negocieirlor, prin discuțiile pe primul cluster, sau grup de capitole, care se referă la valorile fundamentale – adică statul de drept, justiția și drepturile fundamentale – considerat punctul de plecare al procesului de aderare și, totodată, unul dintre cele mai sensibile dosare ale negocierilor. Liliana Barbăroșie a urmărit concluziile summitului.

- Fiecare țară răspunde pentru sine în procesul de aderare la UE, a spus Ursula von der Leyen la Bruxelles, la al doilea Summit Moldova - UE. S-a referit la aderarea Republicii Moldova și Ucrainei, iar jurnaliștii au înțeles că Uniunea Europeană este de acord să decupleze cele două state. Nici vorbă de separare în procesul de aderare la UE a Ucrainei și Moldovei, a declarat Kievul la scurt timp. Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Mai ales în contextul integrării europene a Republicii Moldova, la Chișinău jocurile politice de la București sunt urmărite cu nedumerire și îngrijorare. Discutăm subiectul cu Alex Cozer, jurnalist și comentator la Jurnal TV, post de televiziune independent de la Chișinău.

- Fondurile europene accelerează reforma educației din Moldova. Invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom este ministrul Educației de la Chișinău, Dan Perciun, cu care discutăm despre reformele pe care le face acum Chișinăul într-un domeniu considerat esențial pentru viitorul unei țări. Fondurile europene accelerează reforma educației – investiții de aproape jumătate de miliard de euro alimentează un program pe care autoritățile îl descriu drept fără precedent pentru sistemul educațional al Republicii Moldova. Un interviu de Liliana Barbăroșie.

- 120 de milioane de euro vor fi acordate Republicii Moldova de UE în acest an pentru consolidarea securității.

- Publicațiile europene sunt utilizate pentru a legitima mesaje ostile despre Republica Moldova, în cadrul unor campanii de dezinformare, arată un raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării de la Chișinău.

Republica Moldova marchează astăzi 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, adoptată de deputații de al Chișinău în 1990 și considerată o primă victorie a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională, într-o Uniune Sovietică cu evoluții violente și pe cale de disoluție. Documentul stipula că suveranitatea era unica și necesara condiție a existenței statalității Republicii Moldova și afirma supremația legilor de la Chișinău asupra celor unionale adoptate la Moscova, instituia cetățenia și prevedea dreptul suveran de a menține relații diplomatice cu toate țările lumii.

Președinta Maia Sandu a declarat cu această ocazie că politicienii de la Chișinău au obligația de a apăra și păstra suveranitatea, independența și pacea. „Acest lucru îl facem prin procesul de integrare europeană. Din păcate, Moscova nu a respectat niciodată pe deplin suveranitatea și independența noastră. Iar astăzi, regimul de la Kremlin încearcă să distrugă, prin bombe și crime, suveranitatea Ucrainei”, Doar în Uniunea Europeană ne vom putea simți în siguranță și ne vom consolida democrația”, spune mesajul șefei statului.

***

120 de milioane de euro vor fi acordate Republicii Moldova în acest an pentru consolidarea securității. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după cel de-al doilea summit Moldova–UE, desfășurat la Bruxelles. Astfel, alte 11 milioane de euro vor fi alocate pentru consolidarea capacităților de combatere a atacurilor hibride în Europa, iar 17 milioane de euro vor fi destinate dezvoltării infrastructurii de frontieră, notează TV8.

Fondurile vor fi oferite prin Instrumentul European pentru Pace (IEP), prin intermediul căruia Republica Moldova a obținut, ca volum al investițiilor, cel mai mare sprijin după Ucraina. Totodată, dacă Republica Moldova va finaliza reformele prevăzute în cadrul Planului de Creștere până la sfârșitul acestui an, Uniunea Europeană va acorda încă 503 milioane de euro.

Fondurile vor fi utilizate pentru construcția și renovarea podurilor și drumurilor, modernizarea sistemului sanitar, precum și pentru alte proiecte destinate cetățenilor. Revenim cu detalii în continuare în program.

***

Parcursul european al Republicii Moldova, reformele și modernizarea administrației publice locale au fost discutate de președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, cu președintele Senatului Republicii Cehe, în cadrul vizitei oficiale pe care șeful legislativului moldovean o efectuează la Praga. „Avem multe de învățat de la prietenii noștri cehi și mă bucur să văd, încă o dată, sprijinul lor sincer pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Agenda vizitei include întrevederi cu oficiali cehi și discuții privind consolidarea relațiilor bilaterale, cooperarea interparlamentară și sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

***

Publicațiile europene sunt utilizate pentru a legitima mesaje ostile despre Republica Moldova, în cadrul unor campanii de dezinformare. Astfel de tactici vizează manipularea opiniei publice prin utilizarea surselor aparent credibile din mass-media occidentală pentru a conferi autenticitate narațiunilor negative. Practica este descrisă într-un raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, citat de IPN.

Unul dintre exemplele analizate este publicația franceză Omerta. În aprilie 2026, aceasta a publicat materiale despre Moldova în care țara era descrisă drept un stat controlat din exterior, un „laborator geopolitic” administrat de interese occidentale. În aceleași materiale, conducerea statului era asociată cu termeni precum „mafie” sau „crimă organizată”.

Articolul a fost citat în Moldova drept confirmare independentă venită din presa europeană. Mesajele publicate de Omerta au fost amplificate prin zeci de postări și videoclipuri distribuite pe mai multe platforme, inclusiv de pagini și conturi de Facebook asociate anterior cu răspândirea conținutului manipulator și de conturi de TikTok.

Centrul pentru Comunicare Strategică descrie această practică drept un mecanism de validare externă. În plus, pe lângă influențarea percepțiilor cetățenilor din Moldova, astfel de mesaje pot contribui la deteriorarea imaginii externe a țării și la consolidarea unor percepții negative în statele membre ale Uniunii Europene.

Jurnal de știri

O demisie la Londra care coincide cu împlinirea a zece ani de la referendumul care a dus la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Iată cum vede presa internațională plecarea din fruntea guvernului a lui Keir Starmer.

”De la o victorie electorală zdrobitoare la cel mai nepopular prim-ministru britanic al timpurilor moderne”, iată cum vede Le Figaro demisia lui Starmer.

Potrivit Newsweek, ”Keir Starmer a fost criticat pentru că nu a îndeplinit unele dintre promisiunile cheie ale Partidului Laburist, legate de imigrație, reforma asistenței sociale și o dispută privind cheltuielile pentru apărare.

Starmer a fost, de asemenea, grav afectat la începutul acestui an de controversa din jurul numirii lui Peter Mandelson, ambasador al Marii Britanii în Statele Unite.

Scandalul a izbucnit după ce au apărut noi dezvăluiri despre relația anterioară a lui Mandelson cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein, ceea ce a stârnit semne de întrebare cu privire la modul în care Starmer l-a selectat”.

Iar The Conversation observă că demisia vine la zece ani de la referendumul Brexit din 2016.

”Să fim siguri că diviziunile create și consolidate ca urmare a momentului Brexit sunt încă în centrul politicii britanice - chiar dacă mulți oameni au uitat detaliile acelei dispute”.

Ziarul francez cu profil economic Les Echos notează că, la zece ani după Brexit, ”britanicii s-au răzgândit”.

”În septembrie 2022, bugetul efemerei prim-ministre Liz Truss, urmat de panică pe piețe, a distrus complet credibilitatea proiectului conservator în favoarea Brexitului în ochii publicului. Dar vor britanicii să se realăture Uniunii Europene? Rămâne complicat”.

După cum comentează Le Monde, ”nemulțumirea față de gestionarea imigrației, care a cristalizat votul în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană în 2016, alimentează ascensiunea naționalismului bazat pe identitate și îl avantajează pe Nigel Farage.

Promisiunile unei „Mari Britanii globale”, care au evidențiat perspectiva unei reveniri la grandoarea imperială britanică, s-au ciocnit cu impotența țării în fața conflictelor globale.

Pretenția de a beneficia de „eliberarea de sub jugul” standardelor europene s-a epuizat rapid, fiind înlocuită de opusul său: „alinierea dinamică” la regulile UE, singura modalitate de a facilita comerțul.

Cât despre sloganul emblematic al referendumului, „Preluăm controlul”, care viza să pună capăt liberei intrări a europenilor și să controleze imigrația, acesta a dus la o creștere bruscă a numărului de străini care intră în țară din Commonwealth”.

Euronews evidențiază că, potrivit unor experți, ”au existat unele beneficii marginale, în sensul că Regatul Unit a reușit să încheie înaintea UE un acord de liber schimb cu India, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume. Dar acestea nu au produs un impact semnificativ asupra economiei britanice.

În plus, economia globală a fost zguduită de crize succesive, cum ar fi pandemia de COVID-19 și invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia”.

PSD îl vrea premier pe Sorin Grindeanu, spune la RFI deputata social-democrată Natalia Intotero. Ea critică de asemenea partidul AUR, pe care îl acuză de iresponsabilitate, pentru că a părăsit sala de plen a Parlamentului, în momentul votului pentru învestirea Guvernului Veștea.

Natalia Intotero, despre eșecul Guvernului Veștea la votul de învestitură: ”Nu doar parlamentarii AUR au părăsit sala de plen, ci și parlamentarii PNL, USR, UDMR. Ce să spun, e o dovadă de iresponsabilitate, până la urmă, față de România”.

Despre AUR: ”Din păcate, partidul AUR este un partid care șantajează, ați văzut ieri tot ceea ce s-a întâmplat. Chiar dacă am încercat să negociem cu toate formațiunile politice, am încercat și cu AUR să negociem, au promis, ulterior s-au răzgândit, ulterior au solicitat ca premierul desemnat să meargă la ei, pentru că negocierile, eu mă refer din partea PSD, care au fost purtate cu AUR și ulterior ați văzut atitudinea lor de răzgândire. Da, s-a ajuns aici din cauza partidelor tradiționale, care până acum nu au știut să se respecte mai mult unele pe altele și populația a început să se sature și se îndreaptă spre un partid extremist, din păcate”.

Despre variantele PSD pentru guvernare: ”Ca de fiecare dată, PSD și-a asumat cu responsabilitate guvernarea. Avem mai mulți colegi, desigur, prima opțiune este domnul președinte Sorin Grindeanu (...). Este opinia tuturor colegilor, este normal, este președintele partidului și este normal să fie prima opțiune. În momentul în care l-am ales ca președinte al partidului, avem cea mai mare încredere în capacitatea domnului Sorin Grindeanu”.

Între 3 și 12 iulie 2026 la Bucuresti se desfasoara cea de-a 33-a editie a EUROPAfest. Detalii de la Luigi Gageos, directorul festivalului.

Iar Marin Cazacu, directorul Filarmonicii George Enescu ne-a vorbit despre ultimele concerte din Athenaeum Summer Festival.

Zece artisti expun la ISHO Office 1 (Art Encounters) intr-o expozitie curatoriata de Diana Marincu si Mihai Toth.

Si revenim la Sibiu alaturi de Eliza Yokina, Mihaela Irimescu si Matei Caltia care ne-au vorbit despre provocarile expozitiei Transilvania Extravaganza.

Artistul francez Olivier Grossetête a revenit la Sibiu si a construit impreuna cu voluntari si spectatori FITS un turn de 21 m, realizat din cutii de carton.

Galeria de Arta Europeana din Palatul Culturii Iasi a gazduit in timpul RCW o expozitie de sculptura semnata de artistul Leontin Paun.