Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Delegația României s-a întors acasă cu două medalii importante de la Campionatul European de scrimă de la Anthony din Franța. Echipa masculină de sabie a cucerit argintul, după o finală pierdută dramatic în fața Ungariei, în timp ce George Dragomir a luat bronzul la individual. Peste o lună urmează Mondialele.

România are o generație excelentă la sabie masculin. Tricolorii Vlad Covaliu, Radu Nițu, Răzvan Ursachi și George Dragomir au prins o zi fabuloasă și au fost aproape de un aur istoric, în timp ce George Dragomir a luat bronzul la individual. Acesta a intrat direct în turul secund, cu o victorie în faţa unui spaniol cu 15-7, în optimi s-a impus în faţa campionului mondial, georgianul Sandro Bazadze, cu 15-13, în sferturi l-a învins pe maghiarul Krisztian Rabb, cu 15-14, dar a pierdut semifinala cu francezul Jean-Philippe Patrice, cu 7-15, mulțumindu-se cu medalia de bronz. Dragomir și-a ajutat după aceea colegii la concursul pe echipe așa că bucuria sa a fost dublă :

„Din fericire am spart gheața și la individual, e prima mea medalie la nivel de seniori la european astfel încât bucuria mai mare a fost la echipe. La individual m-am bucurat doar atunci, apoi m-am gândit la concursul pe echipe”.

Băieții noștrii s-au comportat ca niște adevărați campioni la concursul pe echipe și au fost la două tușe de aur, dar au pierdut în cele din urmă dramatic în fața mult mai experimentate echipe a Ungariei. România, a fost cap de serie 4 și a început competiția în optimi, unde a trecut fără drept de apel de Marea Britanie, scor 45-22. În sferturi, tricolorii au dat peste reprezentativa Rusiei, care evoluează sub steag neutru, și s-au impus aproape la fel de ușor, scor 45-37.

A urmat semifinala cu Franța, gazda competiției și medaliata cu bronz de la Paris. Din echipa din Hexagon a făcut parte și Jean Philippe Patrice, medaliatul cu aur de la individual, dar sportivii noștri au continuat forma excelentă în prima parte a zilei și s-au impus cu 45-42, avansând în ultimul act.

Acolo au dat piept cu Ungaria, vicecampioana olimpică și mondială și campioana europeană en-titre, iar confruntarea a fost una dramatică. Românii și maghiarii au mers cap la cap până în releul decisiv însă adversarii, care i-au avut în componență pe legendarii Aaron Szilagyi și Krisztian Rabb, au avut nervii mai tari și au reușit două tușe la rând, iar Ungaria s-a impus cu 45-43, obținând al 3-lea aur european consecutiv în această probă.

Băieții noștri rămân cu regretul de a fi ratat la limită cea mai mare performanță din cariera lor în această componență, dar modul în care au luptat ne dă mari speranțe pentru viitor. Este al doilea an la rând când această echipă de sabie obține o medalie la o competiție importantă, după bronzul luat anul trecut la Mondialele de la Tbilisi.

Cu medalia de argint la gât, Vlad Covaliu, fiul fostului campion olimpic Mihai Covaliu, actualul președinte al Comitetului Olimpic Român a fost bucuros de rezultatul obținut:

“După ce anul trecut n-am luat nicio medalie am zis să ne luăm revanșa. Acest lucru ne dă încredere că ne-am câștigat statutul de vicecampioni europeni, ne dă încredere pentru mondialele de la Hong Kong, vrem sa reedităm performanța. De ce să nu visăm mai sus”.

România rămâne cu un singur titlu continental la sabie masculin pe echipe, cel obținut la Izmir în 2006 de către Mihai Covaliu, Rareș Dumitrescu, Constantin Sandu și Florin Zalomir. Totuși, performanța din Franța este notabilă și dă speranțe pentru viitor, așa cum spune și alt tricolor Răzvan Ursachi :

„Suntem fericiți, bucuroși că am luat acest argint”.

Radu Nițu este unul dintre sabreii de bază ai echipei. El a adus puncte importante României la concursul de la Antony

“ Una dintre cel mai mari calități ale noastre este că tot timpul v rem mai mult, după ce s-a terminat finala simțeam că puteam mai mult, dar e o medalie muncită, ne dă încredere pentru viitor”

Antrenorul echipei Alin Badea a spus cum a trăit finala contra Ungariei și ce încearcă să le insufle elevilor săi :

“Emoțiile la fața locului le mascăm căci trebuie să oferim siguranță și echilibru. Traiesc fiecare tușă la mom maxime, dar trebuie să transmiți energii pozitive astfel încât ei să aibă echilibru pe planșă”

Fost mare scrimeur Tiberiu Dolniceanu acum antrenor este sigur că această echipă va obține performanțe excelente mulți ani de acum încolo :

„ O să vă obișnuim cu această generație cu rezultate, sunt serioși, muncitori, tineri și suntem pe drumul cel bun, am avut un sezon super bun, așteptăm mondialele unde vrem și acolo o medalie”.

După argintul cucerit în Franța, sabrerii români vor merge cu încredere la Campionatele Mondiale de luna viitoare, care vor avea loc la Hong Kong (22-30 iulie).

Veștea a căzut, AUR a devenit frecventabil (DW) - Grindeanu, premier sau guvern de dreapta? Ce variante mai are Nicușor Dan (Cotidianul)

Eșecul guvernului Adrian Veștea – PSD – Nicușor Dan produce efecte profunde pe scena politică, dar și în societate. Desemnarea unui premier sub-optimal și evenimentele din Joia Neagră au pulverizat încrederea în președinte, considerat unanim un lider slab, care fragilizează statul. În schimb, Ilie Bolojan a capitalizat masiv. Căderea lui Veștea va antrena un efect de domino pe scena politică, dar are și părți bune: o despărțire a apelor în politică. Nicușor Dan e obligat acum să dea mandatul PSD, dar riscul unui colaps economic e palpabil.

Nicușor Dan a demonstrat că nu înțelege mare lucru din politică. Eugen Tomac și Adrian Veștea au fost soluții nerealiste din primul moment.

Președintele Dan nu a înțeles nici efectul de bumerang al agresiunii sale asupra PNL după ce l-a desemnat pe Veștea peste capul partidului. PNL, UDMR și USR au reacționat violent pentru că au simțit un pericol existențial: nici un președinte nu a mai intervenit atât de brutal în viața unui partid.

Nicușor Dan mai are un singur cartuș disponibil. Orice eroare de apreciere îl va costa scump. Și culmea e că nu are prea multe opțiuni din cauză că s-a legat prea strâns de PSD (nimeni nu înțelege care e motivul acestei complicități politice).

Dacă ar avea un minim simț de autoconservare ar trebui să scape de cei care l-au consiliat sau chiar manipulat până acum. Riscă să-și submineze inclusiv prestațiile externe, partenerii din UE pun deja întrebări despre acțiunile lui de neînțeles.

Continuarea, pe pagina G4Media.

Premierul desemnat Veștea a căzut la votul din Parlament, după ce a încercat să rupă PNL și a negociat cu extremiștii. Cu 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, guvernul gândit de Nicușor Dan suferă o înfrângere dură.

Negocierile om cu om pe care le-au făcut trimișii PSD cu parlamentarii AUR pentru a aduna o majoritate au culminat cu vizita premierului desemnat Adrian Veștea la sediul AUR, unde a negociat cu George Simion susținerea guvernului său format din PSD și dizidenți din PNL. Împreună cu Veștea au fost senatorul Sorin Câmpeanu, fost ministru liberal al Educației, dizident din PNL, care a trecut deja prin mai multe partide, și fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan. Această delegație a încercat în mai multe feluri să-l convingă pe Simion să voteze pentru Veștea. Liderul AUR a declarat după întâlnire că partidul său ar putea da voturile acestui guvern doar în mod transparent și dacă președintele Nicușor Dan declară înainte de ședința Parlamentului că Alianța pentru Unirea Românilor este un partid pro-occidental. Președintele a tăcut, deși nu l-a descurajat deloc pe Veștea în negocierile cu extremiștii. De fapt, „melonizarea” AUR, după expresia folosită de Kelemen Hunor, e susținută de mai mulți lideri social-democrați. De pildă, senatorul Paul Stănescu, destul de influent în PSD, a declarat că social-democrații „au greșit atunci când s-au delimitat de AUR”, iar senatorul Sorin Câmpeanu, aflat pe lista de excludere a PNL, a declarat că AUR ar demonstra că e „un partid responsabil” dacă ar vota Guvernul Veștea, în vreme ce liderul grupului minorităților, Varujan Pambuccian, a lăsat să se înțeleagă că „e păcat” că nu s-a dialogat cu AUR.

AUR a fost la un pas de cercul puterii.

Integral pe pagina DW.

După eșecul guvernului Veștea se deschide calea spre anticipate, dar e greu de crezut că președintele vrea să recurgă la ea, dat fiind riscul ca AUR să obțină un scor istoric, în timp ce PSD s-ar putea prăbuși. Anticipatele ar putea fi un moment ca PNL și USR să aibă rezultate mai bune decât în prezent. Totuși, riscul ca România să fie dominată de AUR este uriaș. 

Una dintre variantele propuse deja de partidele de dreapta ar fi ca PSD, cel care a declanșat criza politică alături de AUR, să își asume integral guvernarea. Un guvern minoritar deci, dar care, a spus Ilie Bolojan, ar fi susținut punctual la votul pentru învestire și în marile proiecte ale României de PNL-USR-UDMR.  Întrebarea este dacă Sorin Grindeanu își va asuma până la urmă rolul de premier și dacă Nicușor Dan se va îndupleca să îi pună acest cartof fierbinte în brațe, după ce a părut că îl cocoloșește pe liderul PSD.

Cealaltă variantă ar fi tot un guvern minoritar, dar compus din partidele de dreapta care au rămas împreună în criza politică. PNL-USR-UDMR, posibil alături de minorități. Cele trei formațiuni au anunțat că își asumă responsabilitatea guvernării și renunță la solicitarea ca Ilie Bolojan să fie nominalizat din nou.

Întrebarea e ce va alege Nicușor Dan. 

Voci multiple cred că, înainte de orice decizie, se impun noi consultări la Palatul Cotroceni, scrie Cotidianul. 

RFI România și Universitatea “Ovidius” din Constanța au organizat o dezbatere cu tema absorbției de fonduri europene. În cadrul evenimentului au fost prezentate programe derulate cu fonduri europene prin care se perfecționează stagiile de practică ale universității. La dezbatere au participat cadre didactice, reprezentanți ai mediului economic și studenți.

România nu a avut buget în primele trei luni ale anului și lucrurile nu au mers deloc rău. Pe de o parte, deficitul bugetar a ajuns la un nivel foarte redus și chiar dacă unii politicieni PSD au declarat sus și tare că aceasta a fost principala cauză a reducerii deficitului, lucrurile nu stau așa. Lipsa bugetului a avut doar o contribuție indirectă, în sensul în care a strâns în chingile anului trecut cheltuielile publice.

Pe de altă parte, absența bugetului a alertat mulțimea de președinți, vicepreședinți, directori și directorași ai instituțiilor statului. Ei știau că aplicarea regulii care spune că se alocă aceleași sume ca și anul trecut le aduce o mare bătaie de cap și anume nu mai puteau face învârtelile clasice prin care își măreau bugetul de cheltuieli și în felul acesta să plătească mulțimea de sporuri pe care au inventat-o.

Desigur, România avea nevoie de un buget ca un semnal de stabilitate politică și economică, dar pentru sănătatea finanțelor publice probabil că șase luni fără un buget pe anul 2026 ar fi fost un exercițiu util.

Acum, ne întrebăm: are România nevoie repede de un guvern nou? Nu neapărat. De zeci de ani, publicul și specialiștii își doresc un guvern care să nu emită ordonanțe și ordonanțe de urgență. Cu siguranță, practica ordonanțelor a fost în ultimele trei decenii una dintre cele mai nocive de administrare guvernamentală. Ordonanțele de urgență au produs de multe ori confuzie în domeniile reglementate, au lipsit mediul de afaceri de predictibilitate și au fost folosite pentru a rezolva unele probleme ale politicienilor.

Suntem acum chiar într-o situație ideală din acest punct de vedere, adică există un guvern demis de Parlament care nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență.

De-a lungul timpului, s-a vorbit foarte mult despre desprinderea mediului de afaceri de deciziile politice și administrative. Din nou, suntem în această situație. Guvernul nu mai poate emite ordonanțe, nici proiecte de lege. Astfel, rolul de legiferare rămâne exclusiv Parlamentului, Guvernul făcând doar o administrare curentă.

În felul acesta, mediul economic nu mai poate să aibă surprize negative, precum taxe sau impozite apărute între Crăciun și Revelion sau de pe o zi pe alta. Actualul mod de funcționare al Guvernului și al Parlamentului aduce chiar o independență mediului de business, fără interferențe majore din zona guvernamentală.

În ultimă instanță, suntem în fața unei premiere extraordinare. Și anume, un guvern și o administrație centrală curățată de politicieni de la PSD. Nu îmi aduc aminte să se mai fi întâmplat așa ceva în ultimii 35 de ani. Desigur, modelul nu este absolut, pentru că în mod cert mai sunt funcționari de rang inferior simpatizanți sau membrii ai PSD, dar cel puțin la primele niveluri nu există practic în funcție politicieni de la PSD.

Evident, România are o serie de urgențe economice. Jaloanele din PNRR sunt printre ele. De exemplu, legea de salarizare unitară a fost negociată în continuare de ministrul muncii și sindicate și teoretic există un pact politic al fostei coaliții prin care se susține legea în Parlament. Poate fi o soluție.

Marele risc al unei Românii cu un guvern interimar este ratingul de țară. Sunt agenții internaționale care ar putea retrograda România în situația în care până la toamnă nu se va găsi formula unui guvern stabil.

În ceea ce privește reformele, ele pot fi puse în cui. Încercările premierului interimar Ilie Bolojan de a face o serie de reforme s-au lovit ca de un zid de PSD, foștii partenerii de coaliție. Și atunci, ne întrebăm: chiar este nevoie urgent de un nou Guvern? Sau economia începe să funcționeze în această formulă?

Reglementările europene încurajează aplicarea tehnologiilor agriculturii regenerative. Dar, schimbarea de la convențional la conservativ presupune costuri semnificative și dorința fermierului de a investi în ferma pe care o administrează.

Invitați la Rural :

- Cristina Cionga - Director Adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România;

- Cristina Radu - Director al Centrului de Cercetare Aplicată din cadrul Forumului APPR;

- Teofil Dascălu, președinte Forumul APPR;

- Tiberiu Stan, fermier;

- Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Trei din patru fermieri români folosesc semințe certificate. Un procentaj care ar trebui să crească. În același timp, Uniunea Europeană pregătește un regulament referitor la noile tehnici genomice. Noua legislație va deschide porțile sectorului de cercetare în domeniu.

Am discutat la Rural cu Andrei Măruțescu - Președintele Alianței Semințelor din România și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Incertitudinile legate de lansarea măsurilor de finanțare a sectorului agricol întârzie decizia fermierilor de achiziție a utilajelor și mașinilor agricole. Cumpărarea tractoarelor sau semănătorilor depinde de nivelul producției agricole pe care fermierii estimează că o vor avea.

Discutăm subiectul la Rural cu Mihai Ivașcu – director executiv Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Guvernul va fi votat în Parlament la ora 21.30.  AUR anunta ca nu va vota dar lasa loc la interpretari anuntand ca il asteapta pe premierul desemnat la sediul partidului, pana la ora 20.00. 

Se intampla la aproape doi ani de instalarea sa la putere, după luni de presiuni în acest sens. Cine va fi succesorul sau si cum s-a ajuns aici, discutam in aceasta seara. 

Iranul afirmă că Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă până când armistiţiul din Liban nu va fi respectat şi sancţiunile petroliere nu vor fi relaxate. 

13 persoane s-au înecat, una din probele orale la bacalaureat a fost amânata, 850 de scoli au ramas închise iar 1.800 si-au adaptat programul la canicula, in plus, un tren din 10 nu circula în regiunea pariziana. 

Am discutat la Rural cu: Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români pentru agricultură performantă, invitat în studio, Mircea Șomlea, senior partner Infinexa și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles, prin telefon.

Comisia Europeană a prezentat vineri, 12 iunie, măsuri de sprijin pe termen scurt destinate fermierilor care au nevoie să cumpere îngrășăminte pentru următorul sezon agricol, în cadrul Planului de acțiune, anunțat recent.

Comisia intenționează să mobilizeze un sprijin financiar de 540 de milioane de euro, care poate fi completat de statele membre cu până la 200% din fonduri naționale. Această măsură urmează propunerii de majorare a rezervei agricole pentru 2026 cu 300 de milioane de euro.

De asemenea, propune modificări punctuale ale politicii agricole comune, care să permită statelor membre să le asigure fermierilor acces mai rapid și mai flexibil la lichiditățile necesare pentru aprovizionarea cu îngrășăminte. Noua schemă va putea fi cofinanțată în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), inclusiv din fondurile neutilizate care s-ar putea pierde, iar statele membre pot adăuga sume suplimentare de până la 200% din bugetele naționale. Sprijinul poate fi plătit ca sumă fixă pe hectar și implementat prin intermediul planurilor strategice PAC. De asemenea, statele membre vor putea acorda beneficiarilor de subvenții plăți directe în avans, cu o rată majorată, pentru a compensa costurile suplimentare cu îngrășămintele.

Propunerile de modificare a politicii agricole comune trebuie aprobate de Parlamentul European și de Consiliu înainte de a fi puse în aplicare, iar majorarea rezervei agricole și disponibilizarea celor 540 de milioane de euro, cu pachetele naționale corespunzătoare, vor fi supuse votului în cadrul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor. Dacă statele membre sunt de acord, adoptarea finală este programată să aibă loc până la sfârșitul lunii iulie 2026, anunță Executivul european într-un comunicat de presă.

Dincolo de această relaxare financiară oferită fermierilor pe termen scurt, Comisia va continua să pună în aplicare Planul de acțiune privind îngrășămintele pentru a reduce expunerea la crizele viitoare. Într-un interviu acordat Euronews, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, vorbind despre deficiențele structurale din lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte, a subliniat nevoia ca Europa să dezvolte o reziliență pe termen lung în domeniu, declarând: „Trebuie să ne facem și noi temele și să abordăm problemele pentru a face îngrășămintele nu doar disponibile, ci și accesibile, deoarece, altfel, vor exista lipsuri de alimente în Uniunea Europeană”.

În primul trimestru din acest an, prețurile produselor agricole din Uniunea Europeană au continuat tendința de scădere observată la sfârșitul anului trecut, în timp ce costurile cu bunurile și serviciile utilizate în agricultură au rămas, în medie, aproape stabile, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Prețurile produselor agricole au scăzut în 19 state membre, îndeosebi în Belgia, Germania și Lituania și au crescut în celelalte 8 țări, în special în Malta, Croația și Finlanda. Laptele și cerealele au fost mai ieftine în primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, cu 15,5% în medie și, respectiv, cu 11,7%.

Dintre inputurile utilizate în agricultură, îngrășămintele și amelioratorii de sol s-au scumpit, în medie, cu 6,6% în aceeași perioadă, în timp ce furajele și energia s-au ieftinit cu 4,9%, respectiv cu 0,6%.

România se află printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale costurilor de producție de la an la an (+5%). Totodată, a înregistrat a treia cea mai mică scădere a prețurilor produselor agricole.

Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene, care își încheie mandatul la 30 iunie, a prezentat la începutul săptămânii trecute un plan pentru o reducere cu 2% a bugetului multianual de două trilioane de euro propus de Comisia Europeană pentru 2028-2034, creând astfel o bază pentru negocierile care se așteaptă să fie lansate la reuniunea șefilor de stat și de guvern din perioada 18-19 iunie.

Potrivit declarației responsabilei cipriote pentru afaceri europene, citată de agențiile de presă europene și preluată de Agerpres, această variantă a Ciprului este un compromis care ia în considerare opiniile exprimate în cadrul Consiliului atât din partea celor care își doresc un buget mai ambițios, cât și a acelora care solicită reduceri bugetare semnificative. Politico scrie, de asemenea, că propunerea guvernului cipriot a încercat să satisfacă în același timp o coaliție de șaisprezece țări care solicită mai mulți bani pentru agricultură și plăți regionale și o tabără rivală care cere un buget substanțial mai mic.

Însă Germania și aliații săi, așa-numitele state frugale din nordul Uniunii Europene, recunoscute pentru rigurozitatea lor în privința disciplinei financiare, sunt departe de a fi mulțumite de reducerea de doar 2%. Berlinul solicită o prioritizare clară a cheltuielilor pentru apărare și competitivitate, căutând în același timp economii în domenii precum agricultura și finanțarea pentru coeziune. Cu toate acestea, oficialii germani rămân deschiși discuțiilor privind potențialele noi surse de venituri ale Uniunii Europene pentru finanțarea unor cheltuieli mai mari, „dacă acestea oferă o valoare adăugată clară”, dar exclud o eventuală suprataxare a profiturilor companiilor. De partea cealaltă, țările din sudul și estul Uniunii au salutat protejarea subvențiilor fermierilor și a plăților regionale de reduceri suplimentare față de planul inițial al Comisiei.

În acest climat, se așteaptă ca Irlanda, care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie, să depună o propunere revizuită care să apropie pozițiile celor două tabere, dacă țările membre își doresc să finalizeze bugetul până la sfârșitul anului 2026 și să evite eventuale blocaje în negocieri, care ar putea apărea anul viitor, pe fondul alegerilor așteptate în mai multe state membre, printre care Franța și Spania.