Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Vicepreședinta USR Oana Țoiu spune într-un interviu la RFI că partidul său nu va vota un Guvern PSD. Ministrul interimar de Externe declară pe de altă parte că drumul Republicii Moldova spre UE este ireversibil.

Oana Țoiu, despre formarea Guvernului: ”În acest moment, dacă PSD-ul continuă pe această linie, pe care noi nu o considerăm rezonabilă, să ceară toată puterea în dreptul lor, deși 75% dintre români nu i-au votat, noi nu vom transfera către ei această putere, prin voturile noastre, dar nici nu suntem necesari, din perspectiva PSD-ului”.

Despre Republica Moldova: ”Acum câteva zile, a fost o decizie istorică (...), am reușit toate statele membre ale UE să ajungem la un acord și am deschis negocierile cu Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, pe capitole, cluster (...). Practic, din acest moment, drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană în procesul de aderare este ireversibil”.

Despre Iran: ”România nu este parte a nici unui război, nu-și dorește să fie parte a nici unui război, nu va fi parte a războiului. România urmărește acest obiectiv foarte clar, care este securitatea propriilor cetățeni și asta ne ghidează deciziile”.

Pedro Sanchez, unul dintre ultimii liderii social-democrați rămași la putere în Europa, traversează cea mai dificilă perioadă a mandatului său. O serie de anchete și condamnări care vizează persoane din cercul său apropiat alimentează atacurile opoziției și ridică semne de întrebare privind viitorul guvernului spaniol. Ce spune presa internațională despre această criză politică?

„În Spania, Pedro Sanchez este mai slăbit ca niciodată”, titrează Le Monde.

Premierul spaniol respinge însă acuzațiile privind existența unei „corupții generalizate” în guvernul și partidul său.

„Într-o izolare din ce în ce mai mare, Pedro Sanchez și-a apărat din nou, miercuri, 24 iunie, decizia de a rămâne la conducerea guvernului spaniol până în 2027, în cadrul unei ședințe parlamentare extrem de tensionate, convocată la cererea sa pentru a oferi explicații cu privire la acumularea de anchete și procese care afectează executivul său.”, notează publicația franceză.

Potrivit CNN, Spania este destul de familiară cu scandalurile de corupție care au provocat căderea multor cariere politice în ultimele decenii. Ironia, spun ei, este că Pedro Sanchez a ajuns la putere în 2018 tocmai după ce Partidul Popular, aflat atunci la guvernare, a fost doborât de un uriaș scandal de corupție.

Astăzi, observă televiziunea americană, „aceeași nori negri se adună acum în jurul lui Sanchez”. Soția premierului, Begoña Gómez, este vizată de o anchetă pentru trafic de influență, acuzații pe care atât ea, cât și Pedro Sánchez le resping categoric, denunțând o campanie cu motivații politice.

Dar problema nu mai vine doar din partea opoziției.

Cotidianul El Mundo observă că partenerii parlamentari care i-au asigurat supraviețuirea politică în ultimii ani încep să se distanțeze tot mai vizibil.

„Sanchez a apărut și acum un an în Congres pentru a aborda problema corupției din cadrul guvernului și partidului său, reușind să părăsească sala, lăsând impresia de unitate în timp ce partenerii săi își strângeau rândurile. Un an mai târziu, scenariul și situația sunt aceleași, dar rezultatul este diferit. Imaginea care se conturează este una de îndoială, neîncredere și lipsă de credibilitate”, scrie cotidianul.

„Dezbaterea privind corupția îl lasă pe Sánchez tot mai izolat în Congres”, rezumă simplu El País.

Ziarul conservator Le Point denunță un „foc judiciar susținut” care se concentrează asupra liderului spaniol. Chiar dacă majoritatea dosarelor îl vizează doar indirect, acumularea lor produce un efect politic devastator.

Politologul Pablo Simón, citat de publicația franceză, remarcă însă reziliența premierului. „Mulți alți lideri ar fi cedat deja”, spune acesta.

Pentru moment, mai remarcă CNN, cea mai bună strategie a lui Sanchez pare să fie aceea de a rezista și de a spera că evoluția dosarelor din justiție îi va permite să rămână la putere.

După opt ani în fruntea guvernului, unul dintre cei mai longevivi lideri ai Uniunii Europene se confruntă însă cu o întrebare tot mai apăsătoare: cât timp mai poate supraviețui politic sub presiunea scandalurilor?

Președinta Maia Sandu spune că proiectul privind unirea României cu Republica Moldova iniţiat de SOS România este propus de un agent al Moscovei, cu scopul de a discredita ideea unirii. „E ca şi cum eu m-aş duce mâine în Parlament cu o iniţiativă legislativă în care aş scrie că „Vrem ca Franţa să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare!”. Nu aşa se face unirea", a declarat preşedinta Maia Sandu, într-un interviu acordat ProTV Chișinău, citat de News.ro.

- În Republica Moldova s-a încheiat sesiunea de bacalaureat, iar autoritățile din educație trag linia – peste 75 la sută promovare și nicio încercare de fraudare. Cifre care, spun ei, arată o maturizare a sistemului. În urmă cu doar câteva săptămâni, sute de elevi discutau aprins pe rețelele sociale despre examenul de matematică, care ar fi fost prea dificil. Unii chiar au semnat petiții și au cerut intervenția Ministerului Educației. Pentru mulți, acesta a fost unul dintre cele mai grele examene din ultimii ani. Acum au venit și rezultatele, care spun o poveste mai complexă. Cât de complexă? Ne explică Liliana Barbăroșie.

- Centenarul zborurilor comerciale din România a fost celebrat la Iași. La cei 100 de ani împliniți de la operarea primului zbor pe rutele aeriene București - Galați - Iași – Chișinău, autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului continuă aceeași misiune – anume construirea unor conexiuni care apropie cetățenii, stimulează economia și consolidează apartenența Republicii Moldova la spațiul european. Un reportaj de Violeta Cincu.

- În acest moment, drumul Republicii Moldova către UE este ireversibil, după decizia istorică de acum două săptămâni de deschidere oficială a negocierilor de aderare. Este și un rezultat al politicii externe a României din ultimii ani. Și evident că acest lucru deranjează Rusia, declară la RFI ministra de Externe a României, Oana Țoiu, invitata colegului meu Cosmin Ruscior. Oana Țoiu explică și ce se întâmplă de acum încolo cu parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, țări care până acum erau cuplate în procesul de aderare, dar și ce se întâmplă cu cozile de la granița moldo-română

- Ministerul Energiei de la Chișinău anunță că în Republica Moldova va fi construită o centrală electrică pe gaze, prima de acest fel, cu investiții americane.

- Mai mulți cântăreți din spațiul CSI, dintre care unii urmau să evolueze în cadrul unor concerte de la Chișinău, riscă să nu fie lăsați să intre în țară și să nu își poată susține spectacolele.

- Sute de poștași din România și din Republica Moldova au participat la o cursă comună. Marşul Factorilor Poştali a ajuns la cea de-a 46-a ediţie, iar în acest an are loc, în premieră, la Chişinău.

Președinta Maia Sandu spune că proiectul privind unirea României cu Republica Moldova iniţiat de S.O.S. România este propus de un agent al Moscovei, cu scopul de a discredita ideea unirii.

„E ca şi cum eu m-aş duce mâine în Parlament cu o iniţiativă legislativă în care aş scrie că „Vrem ca Franţa să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare!”. Nu aşa se face unirea, noi cu toţii înţelegem foarte bine", a declarat preşedintele Maia Sandu, într-un interviu acordat ProTV Chișinău, citat de News.ro.

De la începutul acestui an, preşedinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potenţială unire dintre Republica Moldova şi România, într-un scenariu în care Rusia ar deveni mai agresivă în ambițiile sale expansioniste. În plus, a mai spus Maia Sandu, Chişinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, depusă de parlamentarii S.O.S România, a trecut tacit, miercuri, de Camera Deputaţilor şi merge la Senat, forul decizional în acest caz. Fostul preşedinte prorus al Republicii Moldova Igor Dodon afirma că autorităţile de la Bucureşti au admis iniţierea procedurilor "pentru a pregăti anexarea teritorială a Republicii Moldova, aşa-zisa Unire", o „politică imperialistă și este ruşinos că politicienii de la conducerea Moldovei tac sau aprobă tacit expansionismul teritorial românesc", a declarat Igor Dodon.

***

Idee care a fost circulată și de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, care a sfătuit, ironic, Occidentul să aplice termenul de „anexare” mai degrabă în legătură cu intenţia României în privinţa Republicii Moldova, decât la adresa Rusiei în raport cu teritoriile ucrainene Crimeea și Donbas.

***

Ministerul Energiei de la Chișinău publică un Memorandum de Înțelegere semnat în toamna anului 2025 privind dezvoltarea în Republica Moldova a unei centrale electrice pe gaze naturale, prima de acest fel, cu o capacitate de aproximativ 100 MW, care ar urma să fie construită în Republica Moldova cu investiții americane.

Publicarea documentului reflectă angajamentul părților pentru transparență și informarea publicului cu privire la proiectele strategice din sectorul energetic.

Noua centrală va contribui la diversificarea surselor interne de producere a energiei electrice, la sporirea flexibilității Sistemului Electroenergetic Național și la reducerea dependenței de importurile de energie în perioadele de consum ridicat, anunță ministrul Energiei Dorin Junghietu.

***

Mai mulți cântăreți din spațiul CSI, dintre care unii urmau să evolueze în cadrul unor concerte de la Chișinău, riscă să nu fie lăsați să intre în țară și să nu își poată susține spectacolele.

Ministerul Culturii a publicat o listă cu artiști care nu sunt recomandați pentru participarea la evenimente cultural-artistice organizate în Republica Moldova. Măsura este adoptată după ce lideri din opoziția pro-rusă de la Chișinău au făcut  practică curentă din a invita interpreți ruși care susțin războiul din Ucraina la concertele pe care le organizau în Republica Moldova. Guvernul pro-european de la Chișinău a declarat că interzice propaganda războiului în Republica Moldova.

***

Sute de poștași din România și din Republica Moldova au participat la o cursă comună. Marşul Factorilor Poştali a ajuns la cea de-a 46-a ediţie, iar în acest an are loc, în premieră, la Chişinău. Participanţii au alergat pe o distanţă cuprinsă între trei şi şapte kilometri. Câştigătorii au fost premiaţi cu medalii, cupe şi diplome, transmite TVR Moldova.

Ediția din acest an are o semnificație specială, fiind organizată sub egida centenarului primului zbor aeropoștal și comercial de pe ruta București–Galați–Chișinău.

La competiție au participat aproximativ 800 de persoane - poștași și reprezentanți ai instituțiilor poștale din România și Republica Moldova.

Unire dintre România și Republica Moldova marca SOS – un proiect depus de formațiunea extremistă a Dianei Șoșoacă generează controverse la București și Chișinău. Explicăm mizele cu analistul politic și jurnalistul Mihai Isac, invitatul ediției de astăzi a Moldova Zoom, care spune că inițiativa este de fapt una de inspirație rusească.

- Propunerea legislativă care prevede Unirea României cu Republica Moldova a trecut tacit de Camera deputaților. Știrea a surprins foarte multă lume, dar apoi lucrurile au început să se lămurească. E o lege depusă de SOS România și care a trecut tacit. Mai multe detalii despre subiect ne dă Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova a decis să își schimbe numele. De acum înainte, formațiunea va activa sub titulatura de Partidul Național Conservator European. Noua denumire pare să marcheze o încercare de delimitare de brandul politic din România, reducerea confuziilor electorale și repoziționarea într-un registru conservator european mai puțin polarizant. Schimbarea vine după mai multe cicluri electorale în care AUR Moldova nu a reușit să se impună ca actor relevant. Formațiunea a rămas într-o zonă marginală, cu o susținere la alegeri de jumătate de procent, fără capacitatea de a converti vizibilitatea publică într-un rezultat electoral semnificativ. Liliana Barbăroșie vine cu detalii.

- Aproape 200 de fermieri din 20 de raioane au ieșit la proteste miercuri, 24 iunie, pe 13 drumuri naționale din nordul și până în sudul Republicii Moldova. Este al doilea protest național organizat de cultivatorii de cereale și oleaginoase, nemulțumiți de intenția Ministerului Finanțelor de a majora TVA-ul pentru producția agricolă de la 8% la 20%. Agricultorii cer menținerea facilităților fiscale, compensarea accizei la motorină și introducerea unor forme de sprijin direct pentru sector. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca.

- La Cluj, a fost interzisă afișarea steagului Rusiei și intonarea imnului rusesc la Cupa Mondială de Gimnastică. O corespondență de Bianca Pădurean.

- Agricultorii anunță că vor continua protestele începute miercuri, iar o parte dintre ei intenționează să blocheze mai multe puncte de trecere a frontierei cu România.

Agricultorii continuă protestele începute miercuri, iar o parte dintre ei se deplasează spre mai multe puncte de trecere a frontierei. Asociația Forța Fermierilor afirmă că nemulțumirile din sector s-au amplificat și solicită o întrevedere de urgență cu președinta Maia Sandu și cu șeful legislativului, Igor Grosu, pentru identificarea unor soluții.

Inspectoratul General al Poliției este citat de IPN cu avertismentul că blocarea nejustificată a drumurilor sau a punctelor de trecere a frontierei contravine legislației. Oamenii legii recomandă șoferilor să evite, pe cât posibil, deplasările prin punctele de trecere Leușeni și Sculeni și să utilizeze rute alternative. Totodată, Poliția a îndemnat organizatorii și participanții să desfășoare manifestațiile în mod pașnic și fără perturbarea circulației.

***

Alexandru Balan, fostul adjunct al SIS din Republica Moldova, acuzat de trădare de patrie în România, pentru că spiona pentru serviciul secret din Belarus, ar putea rămâne fără cetățenia română, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Digi24.RO.

Balan, extradat între timp în Belarus în schimbul a doi ofițeri operativi din Republica Moldova, a fost lăsat deja fără cetățenia Republicii Moldova.

Implicată în operațiunea spectaculoasă privind schimbul de ofițeri a fost și România. Atunci SUA au mulțumit Bucureștiului pentru rolul semnificativ pe care l-a avut în operațiunea internațională.

***

Guvernul a aprobat cadrul legal pentru implementarea sistemului eCall, care apelează automat 112 în caz de accident rutier grav. Tehnologia transmite coordonatele vehiculului și reduce timpul de intervenție cu 50%. Măsura face parte din procesul de aliniere a Republicii Moldova la standardele europene în domeniul siguranței rutiere și al serviciilor de urgență. Legea va intra în vigoare pe 13 mai 2027.

***

Studenții vor trebui să declare dacă au folosit inteligența artificială la redactarea lucrărilor de licență, masterat și doctorat, dar și în alte activități academice. Prevederea se regăsește în Regulamentul-cadru privind integritatea academică în instituțiile de învățământ superior, aprobat miercuri de Guvern, transmite IPN.

Documentul introduce pentru prima dată reguli unitare privind utilizarea inteligenței artificiale în universități. Potrivit acestuia, instrumentele AI pot fi folosite doar în condițiile stabilite de fiecare instituție și trebuie declarate atunci când influențează evaluarea lucrării. Studenții le pot utiliza ca suport, dar nu pentru a genera integral lucrări prezentate ca fiind proprii.

Regulamentul califică drept abatere academică utilizarea neautorizată a inteligenței artificiale, inclusiv lipsa declarării sau folosirea ei cu impact semnificativ asupra rezultatului. Abaterile vor fi clasificate în minore, medii și grave. Sancțiunile pentru studenți pot include refacerea lucrării, anularea evaluării, neadmiterea la susținerea tezei sau exmatricularea. Cadrele didactice și conducătorii de teze pot fi sancționați disciplinar sau pot pierde temporar dreptul de a coordona sau evalua lucrări.

„Noile reguli oferă universităților instrumente clare pentru prevenirea și sancționarea fraudelor academice și contribuie la creșterea prestigiului și credibilității sistemului de învățământ superior din Republica Moldova”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

Un episod despre cărți uitate, biblioteci secrete și povești care schimbă destine. Roxana Brănișteanu și Ion-Constantin Șolga discută despre „Umbra vântului”, romanul lui Carlos Ruiz Zafón care ne poartă prin Barcelona postbelică, printre mistere, iubiri, secrete de familie și autori dispăruți.

De la fascinantul Cimitir al Cărților Uitate până la ideea că unele cărți ne aleg pe noi, explorăm unul dintre cele mai iubite romane ale literaturii contemporane.

Jurnal de știri

În România, s-au specializat companii care oferă abonamente de tip wellbeing pentru salariați. Pe piața locală este prezentă și una din cele mai mari firme la nivel global.

Dan Moraru - country lead al Wellhub România.

Analiză: Cum preiau extremiștii rusofili proiectul unirii (DW) - Cazul Caracal, după 7 ani. Procesul poliţiştilor care nu au căutat-o pe Alexandra Măceşanu se judecă la secret (Libertatea)
 

G4Media informează că este blocaj total la negocierile pentru noul guvern: PSD de o parte și PNL-USR-UDMR de cealaltă nu au ajuns la nicio înțelegere / Nicușor Dan le cere partidelor să vină cu o majoritate pro-occidentală / Fritz: Să lași PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greșeală.

Sorin Grindeanu, desemnat de PSD candidat de premier, negociază cu celelalte partide voturile necesare pentru învestire. În paralel, liderii PNL, USR și UDMR caută un candidat propriu pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a spus că vineri va anunța premierul desemnat, iar surse oficiale au declarat pentru G4Media că șeful statului înclină spre șeful PSD. Șeful statului i-a cerut indirect lui Ilie Bolojan să-și respecte promisiunea de a vota un guvern PSD.

Cotidianul scrie despre supărări în PNL din cauza guvernului Grindeanu și a inflexibilității USR.

Potrivit surselor Cotidianul, liberalii nu sunt foarte fericiți cu opțiunile pe care le au acum pe masă. Sunt voci în partid care strâmbă din nas când vine vorba de a-i da votul lui Sorin Grindeanu, ca premier, și PSD-ului pentru a forma un guvern minoritar. 

Deși este o variantă pusă pe masă și convenită în ședințe anterioare chiar de PNL-USR-UDMR, liberalilor le pică greu această opțiune. Mai ales că trebuie să explice publicului cum de nu au acceptat un guvern cu PSD și PNL, condus de Adrian Veștea, dar legitimează prin vot un guvern Grindeanu. 

Inflexibilitatea USR față de un posibil guvern Grindeanu pune paie pe foc. După întâlnirea liderilor de la Vila Lac, Grindeanu a transmis un mesaj dur la adresa USR, pe care îl acuză că blochează orice soluție pentru România. 

Nicușor Dan a dat foarte clar de înțeles că, după eșecurile Veștea și Tomac, nu se mai implică într-o nouă formulă de guvernare. Lasă partidele să discute până iese fum alb. Dar le dă și un deadline. Până marți ar vrea președintele să avem un nou cabinet. 

Motivele invocate sunt două. termenele limită pentru a atrage banii europeni din PNRR bat la ușă. În plus, vine vacanța parlamentară, iar mulți aleși vor fi pe meleaguri însorite din care vor fi cu greu aduși înapoi la București ca să voteze.

Pe pagina DW, astăzi, o analiză despre cum preiau extremiștii rusofili proiectul unirii.

Un proiect de lege care prevede unirea României cu R. Moldova a trecut de Camera Deputaților. Extremiștii români au monopolizat mai demult discursul unionist pentru a-l compromite și pentru a face jocul Rusiei.

Proiectul de lege pentru unirea cu Republica Moldova are patru articole și a fost depus de un grup de parlamentari SOS. Acest act legislativ a trecut tacit de Camera Deputaților, adică a fost aprobat automat, fără să mai fie dezbătut în plen, fiindcă a trecut termenul legal, de 45 de zile, în care putea fi dezbătut. Urmează să fie pus pe ordinea de zi din Senat. Totuși, e greu de crezut că ar putea fi adoptat după ce a primit mai multe avize negative. 

Sabina Fati detaliază în articol 10 motive pentru care proiectul unirii în viziunea lui Șoșoacă nu poate fi pus în aplicare.

Astăzi, Rusia e nervoasă că România devine tot mai influentă în Republica Moldova și își continuă diversiunile pe liniile de forță cele mai sensibile. Șoșoacă e unul dintre instrumentele grosiere pe care le folosește, dar sunt altele mult mai puțin vizibile și eficiente. Unirea le-ar putea oferi rușilor pretextul perfect pentru o destabilizare mai serioasă decât cea din 24 noiembrie 2024, mai ales dacă Ucraina nu e susținută suficient de europeni. Republica Moldova e un spațiu complicat cu aproape 100.000 de etnici ruși, cu o enclavă controlată de foști KGB-iști și cu o autonomie găgăuză rusofilă. S-ar putea descurca România cu această zonă fragmentată?

Și, în Libertatea, despre cazul Caracal, după 7 ani. Procesul poliţiştilor care nu au căutat-o pe Alexandra Măceşanu se judecă la secret, aflăm din ziar.

Pe 25 iulie 2019, Alexandra Măceşanu, o adolescentă de 15 ani, suna la 112 din casa lui Gheorghe Dincă, implorând ajutorul. Cei care ar fi trebuit să o salveze au comis atunci greşeli în lanț, recunoscute de instituţiile statului. Dar ulterior, numai patru poliţişti, ultimii din ierarhie, au fost trimişi în judecată, pentru abuz în serviciu. Procesul lor se judecă la Balş, unde judecătorul a declarat secretă şedinţa de la ultimul termen, când au fost audiaţi părinţii Alexandrei. S-a invocat protejarea părinţilor Alexandrei, deşi ei s-au opus secretizării procesului. Vara viitoare, faptele se prescriu, iar inculpaţii scapă de orice răspundere penală.

Datele bugetare pe primele cinci luni ale anului arată mai mult decât promițător pentru cei care cred că este necesară reducerea deficitului bugetar.

În perioada ianuarie-mai 2026, deficitul bugetar este excepțional în contextul ultimilor ani: 1,75% față de 3,35% din PIB anul trecut și în termeni nominali o scădere de la 64 la 36 miliarde de lei. Nu mai este chiar o înjumătățire ca în primele patru luni ale anului, dar scăderea este mare.

Reducerea deficitului nu a venit de la sine. Ea se bazează, pe de o parte, pe creșterea veniturilor (mărirea TVA și o distribuire în avans a dividendelor) și, pe de altă parte, pe reducerea cheltuielilor.

Sunt câteva capitole de cheltuieli la care reducerile sunt vizibile: cele de personal au scăzut față de anul trecut cu aproape trei miliarde de lei, datorită reducerii sporurilor și înghețării salariilor; cheltuielile cu asistența socială, care reprezintă într-o proporție importantă plata pensiilor, s-au redus foarte puțin, cu 0,7%, dar important, în termenii consolidării fiscale, este că nu a avut loc o creștere a cheltuielilor la acest capitol bugetar.

O a treia zonă de reducere este cea a investițiilor care au scăzut în comparație cu anul trecut cu 31%. Este o evoluție care nu trebuie să ne înșele. De fapt, investițiile au crescut, pentru că, per total, se întâmplă ceea ce ne dorim de mulți ani și anume o reducere a alocărilor naționale pentru investiții publice și o creștere solidă a folosirii fondurilor europene. Mai exact, cheltuielile cu investițiile au fost în primele cinci luni ale anului de 44 miliarde de lei, față de 39 miliarde anul trecut. Din cele 44 de miliarde, 32 sunt din programe europene, nerambursabile sau împrumuturi.

Cifrele sunt, fără îndoială, bune. Dar, nu ar trebui să ne entuziasmăm prea tare. În primul rând, pentru că evoluțiile sunt totuși realizate într-un anumit context. Există un așa-numit efect de bază, în sensul că acum comparăm veniturile bugetare care vin după creșterea TVA sau a impozitului pe dividende cu veniturile din aceeași perioadă a anului trecut, atunci când nivelul fiscalității era mai redus decât astăzi.

În al doilea rând, trebuie să fim realiști și să privim din nou cifrele. În primele cinci luni ale anului, creșterea veniturilor bugetare a fost cu 9,2%. Suficient, ar spune cineva. Da, doar că dacă privim avansul veniturilor bugetare în primele patru luni ale anului (ianuarie-aprilie a.c.) vom constata că a fost cu 12% mai ridicat, ceea ce arată că există o încetinire creșterii veniturilor. Asemănător stau lucrurile și în ceea ce privește ritmul de scădere a cheltuielilor. În primele cinci luni ale anului, a fost o reducere a cheltuielilor cu 1,5% față de anul trecut, dar în perioada ianuarie-aprilie a.c. cheltuielile au scăzut cu 3,2%.

Deci, creșterea veniturilor încetinește, iar reducerea cheltuielilor bugetare este tot mai mică. Nu sunt cele mai bune semne, pentru că în mod tradițional greul bugetar abia acum începe, în sensul că plățile bugetare se aglomerează în partea a doua a anului, atunci când se fac alocări către administrațiile locale sau către firme.

În al treilea rând, este o problemă politică. Suntem în plină perioadă în care se încearcă o clarificare a unei formule funcționale la nivel de Parlament și de Guvern. Din acest punct de vedere, viitorul este incert. Declarațiile politicienilor încep să vorbească despre revenirea TVA la 19%, despre creșteri de pensii și salarii bugetare. În acest context, este greu de anticipat dacă rezultatele bune obținute până acum în materie de reducere a deficitului vor fi continuate sau, dimpotrivă, va urma o întoarcere la decizii care vor duce la creșterea deficitului bugetar.