Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Premierul desemnat spune ca procesul de aderare la OCDE de care se ocupă ne-a arătat că partidele au reuşit să susţină împreună un obiectiv important pentru România si speră să dea dovadă de aceeaşi deschidere şi acum. Respect ideile bune, indiferent de unde vin, a transmis diplomatul. 
 

Preşedintele Rumen Radev a convocat o şedinţă cu ministerele cheie şi serviciile de securitate în legătură cu atacul. Se intamplă dupa ce ieri, o navă turcească cu cereale a fost scufundată lângă platforma marină Pescăruș. Sefa Comisiei Europene reactionează de la Bruxelles si transmite că situaţia din Marea Neagră devine din ce în ce mai îngrijorătoare, Rusia devine din ce in ce mai agresiva. E o escaladare serioasă, spun analistii. Discutam pe larg.

Liceenii si studentii s-au alaturat sindicatelor. Sute de unitati de invatamant au activitatea suspendată dupa violentele de zilele trecute. Autoritatile au mobilizat efective suplimentare. Protestele au loc in timp ce guvernul lucrează la proiectul de buget pe anul viitor.  

Armata israeliana, care controlează încă cea mai mare parte a Fâșiei Gazei, refuză să-și retragă forțele până când dezarmarea Hamas nu va fi verificată. Pe de alta parte, premierul Benjamin Netanyahu care

 se confrunta cu alegeri legislative la sfârșitul lunii octombrie, avertizează că există 'indicii' că inamici ai Israelului ar putea să lanseze atacuri înaintea scrutinului. 

Jurnal de știri

Incidentele cu drone și atacurile din apropierea frontierelor Republicii Moldova și României arată o extindere a riscurilor asociate războiului din Ucraina, spune la RFI cercetătoarea de la București Ileana Racheru. Rusia își intensifică acțiunile sub pragul unui conflict direct cu NATO, încercând în același timp să slăbească sprijinul pentru Ucraina și să exploateze teama de război în Republica Moldova. Scopul este inclusiv să slăbească coeziunea NATO sau coeziunea și susținerea altor aliați pentru Ucraina. O altă vulnerabilitate este, în opinia cercetătoarei, circulația coordonată a acelorași mesaje și narative în România și Republica Moldova, prin rețele de influenceri și platforme online. Liliana Barbăroșie a stat de vorbă cu Ileana Racheru.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Iată temele ediției:

• La Bruxelles, în cadrul Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, Comisia Europeană a anunțat debursarea a 157 de milioane de euro din Planul de Creștere pentru Moldova. Iar Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a anunțat că săptămâna viitoare vor fi deschise încă două clustere de aderare cu Republica Moldova și Ucraina și și-a exprimat speranța că până la sfârșitul anului toate grupurile de capitole vor intra în negocieri. Valeria Vițu are detalii.
• Comisia Europeană își prezintă astăzi propunerile privind așa numitele „foi de parcurs” pentru viitorii noi membri, inclusiv Republica Moldova și Ucraina, pentru a le oferi perspectiva unei integrări graduale și a proteja de pe de altă parte țările membre de eventuale derapaje antidemocratice, având în vedere inclusiv precedentul Ungariei.
• Maia Sandu avertizează Uniunea Europeană, dacă Republica Moldova își îndeplinește angajamentele pentru integrarea europeană și UE ar trebui să o facă. În caz contrar, orice ezitarea a Europei de a integra Chișinăul va fi folosită de Rusia ca armă în atacurile hibride. Cum anume? Explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
• O rachetă rusească a rănit luni un angajat al Poliției de Frontieră a Republicii Moldova și a avariat un autocar moldovenesc. Atacurile tot mai frecvente cu drone îngrijorează în primul rând locuitorii din zona frontierei cu Ucraina. O corespondență din satul Palanca, din sudul Republicii Moldova, semnată de Renata Lupăcescu, de la postul local de televiziune Studio L.
• În rubrica Zoom pe Fake, semnată de Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizăm zvonul că Republica Moldova ar fi devenit un „hub logistic militar” pentru Ucraina. Un fals vechi, care acum este reambalat.
• Chișinăul se pregătește să găzduiască în această săptămână Moldova Security Forum, un for de securitate regional la care participă experți din peste 20 de țări. În context, Daniel Vodă, expertul în politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, analizează de ce atacurile Rusiei asupra Ucrainei și riscurile din regiune îi privesc direct pe cetățenii Republicii Moldova și ai României.
• Moldovenii au economisit peste 6 milioane de euro în șase luni, după ce țara a fost admisă în sistemul european de plăți SEPA.
• Premierul Vasile Tofan a indicat România, gazele naturale lichefiate aduse prin coridorul vertical și Azerbaidjanul printre sursele de diversificare a livrărilor de energie în Republica Moldova.

Știrile zilei:

Comisara europeană pentru extindere Marta Kos a spus după Consiliul de Asociere UE–Republica Moldova că următoarele două clustere de negociere pentru Moldova și Ucraina ar putea fi deschise săptămâna viitoare, în cadrul unor conferințe interguvernamentale la Luxemburg. Pasul rămâne condiționat de adoptarea în Rada Supremă a Ucrainei a unor modificări privind drepturile educaționale ale minorităților și de accelerarea procedurilor la nivelul statelor membre.

Kos a spus că urmărește deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului.

În intervenția sa de la Bruxelles, premierul Vasile Tofan a prezentat luni obiectivul politic al Guvernului de la Chișinău de a încheia lucrările tehnice legate de negocieri la începutul lui 2028 și de a pregăti Republica Moldova pentru aderare în 2030.

***

Comisia Europeană își prezintă astăzi propunerile privind așa numitele voi de parcurs pentru viitorii noi membri, inclusiv Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania. Scopul este de a oferi țărilor candidate perspectiva unei integrări graduale și a proteja țările deja membre de eventuale derapaje antidemocratice sau blocarea proceselor din interiorul UE de către noii veniți, având în vedere inclusiv precedentul Ungariei, scrie AFP citată de News.ro.

Aceste măsuri de „pre-extindere”, în jargonul de la Bruxelles, vizează în esenţă să se asigure că Uniunea Europeană este pregătită să facă faţă şocului unei Europe cu peste 30 de membri.

Bruxellesul are în vedere un set de „clauze de salvgardare”, potrivit unor diplomaţi, menite să protejeze statele membre actuale atunci când aceste ţări vor adera la UE.

„Pentru noi, este foarte important ca ţara noastră să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Iar obiectivul nostru este o aderare deplină”, a reamintit luni prim-ministrul moldovean Vasile Tofan, aflat în vizită la Bruxelles.

Iar pentru a le ajuta să accepte aceste „clauze de salvgardare”, Comisia Europeană va sugera ca aceste ţări să adere la anumite politici europene, precum Erasmus sau programele de cercetare.

***

Moldovenii au economisit peste 6 milioane de euro în șase luni, după ce țara a fost admisă în sistemul european de plăți SEPA. Integrarea financiară a Republicii Moldova în UE produce deja efecte înaintea aderării, a declarat comisarul european Valdis Dombrovskis, citat de pubicația 2EuBruxelles, subliniind și că Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro oferit Moldovei de UE finanțează reforme economice, administrative și ale pieței financiare.

***

Aceeași publicație o citează pe reprezentanta Uniunii pentru politica de securitate Kaia Kallas care a spus că incidentele cu rachete și drone rusești din Republica Moldova face parte dintr-o presiune asupra țării care depășește incidentele militare și include acțiuni hibride menite să intimideze și să afecteze funcționarea societății. Kaja Kallas a legat incidentele recente de necesitatea consolidării capacităților moldovenești de apărare și reziliență, fără a anunța însă o nouă alocare financiară pentru apărarea antiaeriană.

***

Vorbind ieri la Bruxelles, premierul moldovean Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova își pregătește aprovizionarea pentru sezonul rece prin stocuri, mai multe rute și furnizori regionali, în timp ce contractul pe trei ani dintre compania moldovenească Energocom și OMV Petrom deschide accesul la gaze din proiectul românesc Neptun Deep, începând cu 2027. Premierul Vasile Tofan a indicat România, gazele naturale lichefiate aduse prin coridorul vertical și Azerbaidjanul printre sursele de diversificare și a spus că protejarea gospodăriilor presupune atât întărirea Fondului de vulnerabilitate energetică, cât și reducerea expunerii țării la volatilitatea piețelor.

Guvernul Luca Niculescu ar trebui să aibă în componență și miniștri politici, nu doar tehnocrați, declară într-un interviu la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. El crede că UDMR nu va face parte din viitorul Cabinet.

Csoma Botond, despre Luca Niculescu-premier: ”Vom discuta cu domnul Luca Niculescu, pe care îl apreciem, este un bun specialist, este un bun diplomat. Vom avea o discuție cu dânsul, să vedem ce planuri are, ce program de guvernare, ce Guvern ar dori să facă”.

Despre UDMR în Guvernul Luca Niculescu: ”Nu neapărat, nu. Nu am discutat încă (...). Eu cred că UDMR nu va participa la guvernare, dar sigur, nu decid eu singur acest aspect, trebuie să decidem în forurile statutare (...). Trebuie să vedem ce Guvern își dorește domnul Luca Niculescu, poate vrea un Guvern de tehnocrați. După aceea, trebuie să vedem cam cine ar dori să participe la această guvernare (...). Ar fi foarte dificil pentru noi să luăm parte la o guvernare doar cu PSD”.

Despre Guvernul Luca Niculescu: ”Eu aș merge mai degrabă pe ideea totuși să avem și miniștri politici, ar trebui să avem și politicieni în Guvern, pentru că într-un stat democratic, deciziile trebuie asumate la nivel politic. Totuși, politicienii au legitimitate, au fost aleși de cetățeni. Nu cred că ar trebui să mergem într-o tehnocrație pură, pentru că într-o tehnocrație pură există și un deficit de democrație, după părerea mea”.

E ușor să te simți vinovat când vezi pe cineva care pare să facă totul „ca la carte”: că separă fiecare tip de plastic, spală fiecare caserolă înainte s-o arunce, iar tu abia reușești să ții pasul cu viața de zi cu zi. Uneori, însă, totul se reduce la echilibru:

De exemplu, dacă ai de ales între a consuma multă apă caldă ca să speli impecabil un ambalaj care, oricum, la ratele de reciclare foarte scăzute din România, riscă să ajungă tot la groapa de gunoi, poate că economisirea apei e alegerea mai bună pentru mediu. 

Fă ce poți, cu resursele și timpul pe care le ai. Vinovăția constantă nu ajută nici planeta, nici sănătatea ta emoțională pe termen lung.

Jurnal de știri

România a pierdut a patra partidă consecutivă în Liga Națiunilor, 0-1 pe Arena Națională, în fața Suediei. Scandinavii ne-au învins pentru a doua oară în ultimele 10 zile și ocupă primul loc în grupă, în timp ce tricolorii sunt pe ultima poziție, cu 0 puncte. Criza se adâncește în fotbalul românesc.

România a mai coborât o treaptă într-o perioadă de criză care pare să nu mai aibă capăt. În fața a 50.000 de spectatori prezenți pe Arena Națională, tricolorii au pierdut cu 0-1 în fața Suediei, bifând astfel a patra înfrângere consecutivă în Liga Națiunilor. Un rezultat dureros, mai ales prin prisma faptului că echipa lui Gheorghe Hagi a avut și momente bune de joc, în care a reușit să pună presiune și să dea impresia că poate schimba soarta partidei.

Numai că fotbalul se joacă pe goluri, iar România nu a găsit niciunul.

Partida a început într-o atmosferă apăsătoare. Publicul a venit cu speranță, dar și cu răbdarea ajunsă la limită după seria rezultatelor slabe. România a încercat să construiască, să țină mingea și să împingă jocul spre jumătatea adversă, iar în anumite momente tricolorii au arătat o organizare și o agresivitate care au lipsit în alte partide. Au existat secvențe în care echipa lui Hagi a combinat rapid, a recuperat sus și a reușit să creeze senzația că golul poate veni.

Suedia a rămas însă fidelă stilului său pragmatic

Scandinavii au absorbit presiunea, au închis bine spațiile și au așteptat momentul potrivit pentru a lovi pe contraatac. Iar când acesta a venit, diferența de pe tabelă a devenit realitate: 0-1, în condițiile în care defensiva tricolorilor a gafat încă din debutul partidei.

Din acel moment, România a fost obligată să alerge după egalare. Au urmat minute în care tricolorii au încercat să forțeze apărarea suedeză, însă atacurile au fost adesea lipsite de claritate în ultima treime. Efortul nu a lipsit, mai ales în repriza secundă, când jocul tricolorilor a avut mai multă consistență, dar niciunul dintre momentele favorabile nu s-a transformat în golul care să reaprindă speranța din tribune.

Înfrângerea are și o încărcătură aparte. Este a doua oară când România pierde la limită în fața Suediei, echipă care ocupă primul loc într-o grupă în care Bosnia și Herțegovina se situează pe locul secund. De această dată, însă, miza rezultatului este amplificată de contextul general: patru eșecuri consecutive în Liga Națiunilor și o echipă care caută încă răspunsuri într-o perioadă complicată.

La final, nemulțumirea tribunelor a fost imposibil de ignorat. Cei aproximativ 50.000 de spectatori de pe Arena Națională și-au exprimat apăsat frustrarea, iar președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a fost huiduit copios. Fluierăturile nu au fost doar reacția la un singur rezultat, ci expresia unei nemulțumiri care s-a acumulat în timp și care a găsit, în această seară, un nou punct de descărcare.

România pierde, așadar, încă o dată. Nu după un meci în care să fi fost dominată fără drept de apel, ci după o partidă în care au existat și perioade bune, momente de fotbal și speranța că lucrurile pot fi reparate. Tocmai de aceea, eșecul doare poate și mai mult. Pentru că între ceea ce echipa arată uneori pe teren și ceea ce reușește să obțină pe tabelă rămâne o prăpastie.

Selecționerul Gheorghe Hagi a fost, de această dată, ca un leu în cușcă la marginea terenului, dând permanent indicații și încercând să-și împingă echipa de la spate. Energia sa nu a fost însă suficientă pentru a schimba rezultatul.

Pentru tricolori urmează încă două partide, la mijlocul lunii noiembrie, cu Polonia, pe teren propriu, și Bosnia și Herțegovina, în deplasare. Sunt meciuri în care România trebuie să demonstreze reacție, caracter, organizare și, mai presus de toate, să obțină rezultate. Pentru că fotbalul românesc a ajuns la marginea prăpastiei, iar timpul pentru explicații pare să se fi terminat.

Europa monitorizează „foarte îndeaproape” cazul suspect de pestă pneumonică în estul Rusiei, în urma decesului unei angajate a laboratorului. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni că experții Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor urmăresc foarte atent situația. Dar care este pericolul real?

Alerta a fost declanșată după ce o angajată în vârstă de 28 de ani al Institutului Anti-Pestă din Irkutsk s-a îmbolnăvit și a decedat vineri, în urma a ceea ce guvernatorul regiunii învecinate, Buriatia, a descris drept pestă.

Autoritatea rusă de supraveghere a protecției consumatorilor nu a confirmat cauza exactă a decesului, precizând doar că angajata a murit din cauza unei „pneumonii de etiologie necunoscută”. Peste 200 de persoane au fost plasate sub observație în urma decesului acesteia, notează Politico.

Oficiali americani au declarat pentru Radio Free Europe că monitorizează situația și au îndemnat autoritățile ruse să „partajeze informații exacte, rapid și transparent”.

Un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat la rândul său este la curent cu „relatările” privind decesul și încearcă să verifice detaliile.

Simon Clarke, conferențiar universitar specializat în microbiologie celulară la Universitatea din Reading, citat de Politico, afirmă că „pesta pneumonică este deosebit de gravă, deoarece indică faptul că infecția a ajuns la plămâni și este aproape întotdeauna fatală dacă nu este tratată prompt”.

Potrivit expertului  ”orice focar de ciumă este îngrijorător, dar situația poate fi ținută sub control și stopată prin măsuri adecvate de supraveghere”

Întrebată despre comunicarea cu Rusia, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Eva Hrncirova, a declarat că UE dispune de „canale prin care poate obține informațiile”. Dar a ținut să reamintească faptul că ”raportarea promptă și transparentă, precum și accesul la date epidemiologice și de laborator fiabile, sunt esențiale”.

Pesta a dispărut din Europa de peste 50 de ani, dar continuă să apară în America, Africa și Asia. Boala poate fi tratată cu antibiotice obișnuite, dacă este diagnosticată din timp.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, ”țările își constituie propriile stocuri de antibiotice, iar la nivel european există rezerve suplimentare”. Totuși, ea nu a putut oferi cifre concrete privind stocurile de antibiotice existente în acest moment în Europa.

Ciuma pneumonică este cea mai contagioasă formă, deoarece se poate transmite de la o persoană la alta prin intermediul particulelor respiratorii. Perioada de incubație este relativ scurtă, simptomele — inclusiv dificultățile de respirație și tusea — apărând de obicei în decurs de 24 de ore de la infectare.

Ciuma pneumonică este întotdeauna fatală dacă nu este tratată.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa din întreaga lume privește către protestele liceenilor din Franța. Comentatorii pun evenimentele și în legătură cu campania pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor. Cine are de câștigat? – se întreabă jurnaliștii.

Ziarul spaniol El Mundo observă că, odată cu extinderea protestelor, ”violența urbană a devenit o temă fierbinte a campaniei prezidențiale”, notează cotidianul spaniol.

La rândul său, The Daily Telegraph pune evenimentele în legătură cu campania electorală.

„Peste șapte luni, francezii își vor alege următorul președinte, iar Mélenchon urmărește două obiective.

În primul rând, el și-a început deja campania, impulsionat de primele sondaje care indică faptul că ar putea ajunge în turul al doilea.

În al doilea rând, Mélenchon pregătește insurecția pe care speră să o declanșeze în cazul în care Le Pen va fi aleasă. El știe că țara este fragilă și va folosi toate pârghiile de care dispune pentru a o diviza și mai mult și pentru a semăna haosul.”

Citeste siFranța: Între 400 și 500 de licee, închise "total sau parțial" luni (ministrul Educației Naţionale)

Planul lui Mélenchon nu va funcționa, crede publicația germană Die Welt: 

„Atunci când au loc confruntări violente pe străzi și când părinții trăiesc cu teama că propriii copii s-ar putea întoarce acasă răniți, acest lucru nu face decât să amplifice solicitările pentru restabilirea ordinii publice. (...) Cel mai probabil, populista de dreapta Marine Le Pen va fi cea care va avea cel mai mult de câștigat de pe urma acestei situații.” (Sursa: Eurotopics)

Evenimentele au ecouri și în Japonia, unde ziarul Japan Times relatează că ”săptămâna trecută, un grup de tineri a fost filmat în timp ce lovea cu pumnii și picioarele un polițist căzut la pământ, în Belfort (estul Franței), incidentul stârnind indignare în rândul oficialilor.

Doi tineri, cetățeni bulgari în vârstă de 15 și 17 ani, au fost arestați sub suspiciunea de violență agravată, potrivit procurorilor.

Unul dintre tineri – cel pe care polițistul încercase să-l aresteze înainte de a fi agresat – a depus acum propria plângere pentru tentativă de omor, potrivit avocatului său”.

Citeste siFranţa: Protestele din licee continuă marţi cu "al treilea act", alături de studenţi şi sindicalişti

Korea Times notează că ”protestele sunt alimentate în continuare de răspândirea unor imagini și videoclipuri dramatice pe platformele online, în special pe TikTok.

Studenții înșiși își ridică telefoanele pentru a filma scene precum pubele în flăcări sau intervenția poliției cu gaze lacrimogene. Numeroase canale, dorind să-și sporească vizibilitatea, distribuie aceste materiale și montează cele mai dramatice momente”.

Politico vede în incendierea școlilor factorul principal care explică „săptămâna de haos” ce a „zguduit” campania prezidențială franceză, alături de alte crize, precum „figura emblematică a extremei drepte, Jordan Bardella, care luptă pentru supraviețuirea sa politică după ce a fost acuzat de declarații antisemite” și „indicatorii economici care aprind semnale de alarmă roșii, avertizând asupra unei potențiale catastrofe a datoriei suverane a țării”. „Pentru a-l cita pe un consilier guvernamental: «Este un haos total»”.