Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

După o ediție-pilot organizată în 2024 la Iași, Suceava și Vatra Dornei, cu 5 concerte, 25 de masterclass-uri și peste 2.000 de spectatori, Classix Lab devine în 2026 un program național de educație, producție artistică și dezvoltare profesională. Vorbim pe acest subiect cu Patricia Brohanschi de la Asociația Industrii Creative, organizator al Classix.

Classix Lab este programul național de educație, producție artistică și dezvoltare profesională prin care Classix conectează artiști emergenți cu artiști consacrați, mentori, profesioniști din industriile culturale și creative și instituții din România și din străinătate.

Dezvoltat în continuarea ediției-pilot din 2024, Classix Lab se extinde în 2026 la nivel național și ajunge, în perioada octombrie–noiembrie, în București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Arad. Programul valorifică experiența artistică, componenta educațională și rețeaua internațională dezvoltate de Classix și le transformă într-un cadru în care formarea se întâlnește direct cu practica profesională. Ediția din 2024 a combinat deja masterclassuri, workshopuri, concerte și activități de dialog în Iași, Suceava și Vatra Dornei, reunind artiști internaționali și tineri participanți. 

Ediția din 2026 cuprinde 5 concerte, 20 de masterclassuri, 4 workshopuri de videomapping și new media, 8 sesiuni de management cultural și 5 paneluri, cu participarea a peste 50 de artiști, mentori și experți din România și din străinătate. Muzica clasică, artele vizuale, noile tehnologii și managementul cultural se întâlnesc într-un program construit în jurul colaborării, experimentului și dezvoltării profesionale.

Concertele Classix Lab vor avea loc în venues culturale emblematice din cele cinci orașe și vor aduce în fața publicului artiști și ansambluri internaționale, alături de producții interdisciplinare dezvoltate în cadrul programului. Componenta artistică este completată de activități educaționale și profesionale care oferă participanților posibilitatea de a lucra direct cu artiști și specialiști activi pe scena culturală națională și internațională.

O componentă distinctă a programului este dedicată artiștilor emergenți. Patru muzicieni și patru artiști vizuali vor fi implicați direct în procese de mentorat, creație și producție, lucrând alături de profesioniști consacrați și dezvoltându-și experiența, portofoliul și rețeaua profesională. În paralel, masterclassurile, workshopurile și sesiunile de management cultural creează contexte de formare și schimb de experiență pentru tineri artiști și profesioniști culturali.

Prin această structură, Classix Lab creează o legătură directă între educația artistică, producția culturală și piața profesională, dezvoltând contexte concrete de învățare, colaborare și integrare profesională și conectând scena culturală din România cu artiști, instituții și profesioniști internaționali.

O organizație neguvernamentală și-a propus să revitalizeze grădinile unor palate celebre din București. Club Clorofila lucrează în această perioadă alături de mai mulți voluntari la reabilitarea grădinii casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, după acțiuni similare la Palatul Suțu și Muzeul Hărților. Este vorba de un model ce poate fi replicat cu succes și în alte zone ale orașului și chiar ale țării, spune la emisiunea Planeta Verde fondatoarea asociației, Cătălina Bolozan.

Club Clorofila vrea să revitalizeze grădina casei Filipescu-Cesianu din București, unde funcționează Muzeul vârstelor.

Peisagiștii au făcut o evaluare a spațiului verde, după care au început acțiunile de întreținere și regenerare ecologică, alături de voluntari.

În paralel, are loc un cerc de anxietate climatică, unde participanții sunt îndrumați de o psihoterapeută.

Cătălina Bolozan explică: ”Noi ne aflăm acolo pentru o perioadă de câteva luni, am început să cercetăm grădina prin luna martie și petrecem timp în ea până la finalul anului și sperăm și pe urmă. Proiectul are două dimensiuni, una de revitalizare ecologică a spațiului, care am aflat că a fost mereu o mică pădure urbană, este o grădină foarte mare, are peste 2.000 de metri pătrați, este puțin ascunsă de acel gard, doar că atunci când intri în ea, îți dai seama cât este de mare. Am trecut printr-o serie de laboratoare, cercetări, discuții cu comunitatea locală, iar acum am început activitățile practice”.

Fondatoarea Club Clorofila precizează că ”ne uităm și la dimensiunea emoțională a schimbărilor climatice și la efectul pe care îl au asupra stării noastre de bine, asupra percepției despre viitor și facem asta în cadrul unor cercuri pentru anxietate climatică. Aceste întâlniri au loc o dată pe lună, sunt ghidate de o psihoterapeută și până acum feed-back-ul a fost foarte-foarte bun”.

Detalii despre proiectele Club Clorofila, aici.

Jurnal de știri

La Bruxelles în această perioadă se iau decizii importante legate de viitorul european al Republicii Moldova. Premierul moldovean participă astăzi la Consiliul de Asociere R.Moldova – UE, iar invitatul ediției, ministrul de Externe Mihai Papșoi, spune că săptămânile următoare urmează să fie deschise încă doua clustere, adică grupuri de capitole, de negociere dintre Chișinău și Bruxelles, iar până la sfârșitul anului vor fi deschise discuțiile pe toate grupurile de capitole. Mihai Papșoi spune că R.Moldova își menține ritmul accelerat de reforme, iar parcursul ei este fără precedent în istoria extinderii UE. Motiv pentru care speră să obțină susținerea statelor membre pentru aderarea ei către 2030. Cătălin Volconovici a discutat săptămâna trecută la Bruxelles cu ministrul moldovean de Externe, Mihai Papșoi.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Temele ediției:

• Șase drone și rachete un intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova sâmbătă. Patru au explodat. Un nou record negativ care îngrijorează la Chișinău. În total, 90 de încălcări ale spațiului aerian din partea Rusiei de la începutul războiului, iar frecvența și gravitatea incidentelor este în creștere. Chișinăul ia poziție de fiecare dată și trimite note de protest Rusiei. Și de această dată ambasadorul neacreditat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul de Externe, duminică. De partea sa, Ozerov a repetat ce spune de fiecare dată – că nu există probe că dronele ar fi rusești. Valeria Vițu aduce detalii de la Chișinău.
• Institutul pentru Studiul Războiului spune că Rusia normalizează atacurile cu drone asupra Republicii Moldova și să obișnuiască oamenii, dar și autoritățile, cu încălcarea spațiului aerian. O nouă dronă căzută ori chiar explodată nu mai reprezintă o știre de mare impact în rândul populației. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”
• Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează narațiunea că Ucraina ar fi „luat Nistrul ostatic” și ar fi principala vinovată pentru scăderea debitului. Cum devine seceta armă politică, în condițiile în care Nistrul trece printr-o criză hidrologică reală? Online, explicația este redusă la un singur vinovat: Ucraina. Datele oficiale arată o poveste mult mai complicată.
• Daniel Vodă explică astăzi, de Ziua Mondială a Profesorilor, de ce sprijinul pentru profesori și școlile din sate contează pentru viitorul european al Republicii Moldova și al României.
• Turiști din peste 30 de țări au venit la Chișinău, la cea de-a 25 ediție a Zilei Naționale a Vinului. La Chișinău a fost înregistrat și un nou record mondial. Despre atmosfera acestui weekend, în reportajul video realizat la Chișinău de Veronica Gherbovețchi.
• Participanții la Ziua Vinului au descoperit soiuri locale, tradițiile vitivinicole și poveștile producătorilor moldoveni. Mulți turiști străini au ales să meargă și la vinăriile din țară. Spre exemplu, la Bulboaca, unde se află celebrul Castel Mimi, primul chateau din R.Moldova, Ziua Vinului a fost sărbătorită printr-o nuntă tradițională moldovenească. În 2023, la Bulboaca a avut loc summitul Comunității Politice Europene la care au participat 50 de șefi de stat și de guvern. Valeria Vițu a discutat cu co-fondatoarea vinăriei Castel Mimi, Cristina Frolov. 
• Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, spune că problemele teritoriale nerezolvate din regiunea transnistreană nu vor constitui un obstacol în calea aderării la Uniunea Europeană.
• Autoritățile intervin pentru a proteja alimentarea cu apă a 11 localități din raionul Leova, care se alimentează din râul Prut.

Știrile zilei:

Consiliul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană a început în această dimineață la Bruxelles, cu participarea premierului de la Chișinău, Vasile Tofan. Se discută evoluțiile în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, progresele în implementare a reformelor, precum și cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate. Pe agendă se află, de asemenea, cooperarea economică și sectorială dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. În cadrul vizitei care va dura și mâine, premierul Tofan are întrevederi cu cinci comisari europeni, conducerea directoratului pentru extindere, dar și cu prim-ministrul Belgiei. La Bruxelles va avea loc și un eveniment public dedicat parcursului european al Republicii Moldova. Premierul Tofan se întâlnește și cu reprezentanți ai mediului de afaceri belgian cu care discută oportunitățile de cooperare economică și investiții în Republica Moldova.

***

Comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, consideră că problemele economice și teritoriale nerezolvate din regiunea transnistreană nu vor constitui un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Potrivit oficialului, procesul de integrare europeană poate ajuta la soluționarea treptată a conflictului de pe Nistru. Într-un interviu pentru TV8, oficialul european a spus că în pofida faptului că Transnistria rămâne o zonă vulnerabilă, cu provocări mari în sectorul economic și cel energetic, aceasta nu trebuie să devină un element de șantaj sau blocaj geopolitic. Experiența Ciprului, țară integrată în UE în ciuda faptului că are propriile probleme teritoriale nerezolvate, reprezintă un precedent aplicabil și în cazul Republicii Moldova.

„La fel și în cazul Moldovei nu ar trebui să fie un element de blocaj care să impună ideea că, din cauza problemei Transnistriei, Moldova nu poate adera. Sperăm însă că procesul de aderare va contribui, de asemenea, la soluționarea unor probleme destul de vechi”, a menționat Comisarul european pentru Economie.

Acesta a mai subliniat și că autoritățile de la Chișinău fac pași concreți pentru a-și consolida securitatea, reducând dependența energetică de infrastructura din Transnistria.

***

Republica Moldova a înregistrat un nou record mondial. În jur de 500 de oameni au format cea mai mare viță-de-vie umană din lume, în Piața Marii Adunări Naționale. Recordul a fost confirmat oficial de Pravin Patel, adjudecător oficial Guinness World Records, prezent la Chișinău, de Ziua Națională a Vinului. Imaginea viței-de-vie fost realizată după o schiță aprobată în prealabil de Guinness și a avut o lungime de aproape 50 de metri.

***

Autoritățile intervin pentru a proteja alimentarea cu apă a 11 localități din raionul Leova, care se alimentează din râul Prut. Nivelul apei a scăzut la unnivel fără precedent din cauza secetei.

Republica Moldova a instituit stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic, iar nivelul apei în râurile Prut și Nistru, care alimentează țara, a scăzut la cote critice din cauza secetei hidrologice.

România, alături de Italia, se află în fruntea statelor membre care cer ca finanțarea agriculturii și politicii de coeziune să fie menținută în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Țările reunite în grupul ”Prietenii Coeziunii” au transmis o scrisoare comună Președinției irlandeze a Consiliului Uniunii.

Statele membre sunt divizate între ”Prietenii Coeziunii” și ”frugalii”, conduși de Germania, care doresc o reducere a bugetului propus de Comisia Europeană.

Parlamentul European. La rândul său, dorește o creștere a bugetului pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale. Într-o discuție cu presa, în marja unei conferințe pe teme de dezvoltare regională care a avut loc vineri la București, europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan, raportor pentru buget al Legislativului, explică motivele pentru care bugetul multianual al Uniunii Europene ar trebui crescut:

”Statele care solicită o reducere a bugetului Uniunii Europene greșesc.

Provocările noastre sunt mai multe. Oamenii așteaptă mai mult din partea Uniunii Europene, inclusiv în domeniul securității și al apărării.

Și, pentru ca Uniunea Europeană să poată să livreze mai mult, e nevoie de un buget mai mare. Creșterile, sigur, trebuie să fie moderate, trebuie să fie justificate. Nu vom putea avea creșteri în toate domeniile, dar important este ca prioritățile tradiționale, coeziune și agricultură să fie apărate. Iar la securitate, apărare și competitivitate să avem alocări mult mai mari, fiindcă sunt necesare față de trecut”, spune europarlamentarul.

Bugetul european are ca principală sursă contribuțiile statelor membre. Cum acestea se confruntă la rândul lor cu constrângeri financiare, o soluție ar fi creșterea veniturilor proprii ale Uniunii Europene. Siegfried Mureșan vorbește despre trei posibile surse de finanțare:

”Posibilitatea realistă de a avea un buget mai mare este ca Uniunea Europeană să genereze noi surse de venit.

Noi, Parlamentul European, avem trei idei, trei propuneri în acest sens. Prima: o sursă de venit a Uniunii Europene bazată pe impozitarea giganților tehnologici digitali.

Acestea sunt între cele mai mari companii ale lumii. Ele au acces gratuit la 450 de milioane de cetățeni europeni și trebuie să contribuie pentru accesul pe care îl au la piața unică europeană.

Ar fi greșit ca noi să nu ne putem finanța cercetarea, securitatea, agricultura, pentru ca Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos , cei mai bogați oameni ai planetei, să aibă acces gratuit la piața unică europeană.

A doua posibilitate: o taxare a pariurilor și a jocurilor de noroc online. Și, trei, o sursă proprie de venit bazată pe profiturile făcute cu tranzacții cu criptomonede.

Dintre acestea trei, prima, taxarea giganților tehnologici digitali este cea mai importantă. Repet, cred că ar fi greșit ca ei să continue să aibă acces gratuit la cetățenii europeni și noi să nu putem finanța prioritățile noastre. De aceea susțin această sursă proprie de venit”, mai spune europarlamentarul.

Parlamentul European urmează să negocieze propunerea de buget cu Consiliul, unde sunt reprezentate statele membre. Deocamdată, acestea sunt divizate, iar timpul presează.

Liderii europeni ar vrea ca problema să fie tranșată anul acesta. În orice caz, înaintea alegerilor franceze din primăvara anului viitor, în condițiile în care o eventuală victorie a extremei drepte, reprezentată de Marine Le Pen și Jordan Bardella, ar putea aduce obstacole suplimentare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Președintele Nicușor Dan ar trebui să dea guvernarea pe mâna celor care au demis Cabinetul Bolojan, declară într-un interviu la RFI fostul premier Ludovic Orban. El spune că soluția alegerilor anticipate nu trebuie exclusă: ”Cum pot să fie anticipatele un lucru rău?”.

Ludovic Orban, despre criza politică: ”Pentru prima oară după 1989, sunt întrunite condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului și pentru declanșarea alegerilor anticipate. Președintele are această competență, în orice moment poate să dizolve Parlamentul (...). Cum pot să fie anticipatele un lucru rău?”.

Despre un Guvern PSD-AUR: ”Eu nu am înțeles de ce trasează președintele linii roșii complet aiurea. PSD n-a avut nici o jenă să se asocieze cu AUR, ca să dărâme Guvernul Bolojan. De ce să nu guverneze împreună? Să guverneze, să arate cetățenilor de ce sunt în stare”.

În opinia sa, ”AUR este un partid incapabil de guvernare, un partid gălăgie, care nu are decât claxon și caroserie strălucitoare, vopsită foarte atractiv, nu are motor, nu are direcție. Pe de altă parte, dacă acum este în continuare ținut în poziția în care este, e posibil să ne trezim că AUR câștigă alegerile parlamentare viitoare”.

Pe 10 octombrie, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, tot mai multe discuții publice includ și un termen relativ nou: anxietatea climatică, sau eco-anxietatea este o formă de stres psihologic legată de schimbările climatice, care nu e considerată o boală, ci un răspuns firesc la o realitate îngrijorătoare. 

Conceptul a căpătat contur mai ales după 2021, când un studiu global, realizat pe 10.000 de tineri din 10 țări, a arătat că aproape 60% dintre ei se declarau foarte sau extrem de îngrijorați de climă, iar aproape jumătate spuneau că această îngrijorare le afectează viața de zi cu zi. 

Dacă simți că informațiile despre starea planetei îți ocupă tot mai mult din energia emoțională, e important să știi că a numi ce simți e primul pas spre a gestiona mai bine emoția.

Jurnal de știri

O discuție despre criza din Orientul Mijlociu, în condițiile apropierii alegerilor din Israel dar și a alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite, cu profesorul Cristian Barna, expert în studii de securitate.

Discutăm astăzi cu doamna Valentina Sandu - Dediu, muzicolog, autoarea volumului ”Muzici în tonuri naționaliste”, apărut recent la Editura Humanitas.

Despre carte aici