Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

România a pierdut a patra partidă consecutivă în Liga Națiunilor, 0-1 pe Arena Națională, în fața Suediei. Scandinavii ne-au învins pentru a doua oară în ultimele 10 zile și ocupă primul loc în grupă, în timp ce tricolorii sunt pe ultima poziție, cu 0 puncte. Criza se adâncește în fotbalul românesc.

România a mai coborât o treaptă într-o perioadă de criză care pare să nu mai aibă capăt. În fața a 50.000 de spectatori prezenți pe Arena Națională, tricolorii au pierdut cu 0-1 în fața Suediei, bifând astfel a patra înfrângere consecutivă în Liga Națiunilor. Un rezultat dureros, mai ales prin prisma faptului că echipa lui Gheorghe Hagi a avut și momente bune de joc, în care a reușit să pună presiune și să dea impresia că poate schimba soarta partidei.

Numai că fotbalul se joacă pe goluri, iar România nu a găsit niciunul.

Partida a început într-o atmosferă apăsătoare. Publicul a venit cu speranță, dar și cu răbdarea ajunsă la limită după seria rezultatelor slabe. România a încercat să construiască, să țină mingea și să împingă jocul spre jumătatea adversă, iar în anumite momente tricolorii au arătat o organizare și o agresivitate care au lipsit în alte partide. Au existat secvențe în care echipa lui Hagi a combinat rapid, a recuperat sus și a reușit să creeze senzația că golul poate veni.

Suedia a rămas însă fidelă stilului său pragmatic

Scandinavii au absorbit presiunea, au închis bine spațiile și au așteptat momentul potrivit pentru a lovi pe contraatac. Iar când acesta a venit, diferența de pe tabelă a devenit realitate: 0-1, în condițiile în care defensiva tricolorilor a gafat încă din debutul partidei.

Din acel moment, România a fost obligată să alerge după egalare. Au urmat minute în care tricolorii au încercat să forțeze apărarea suedeză, însă atacurile au fost adesea lipsite de claritate în ultima treime. Efortul nu a lipsit, mai ales în repriza secundă, când jocul tricolorilor a avut mai multă consistență, dar niciunul dintre momentele favorabile nu s-a transformat în golul care să reaprindă speranța din tribune.

Înfrângerea are și o încărcătură aparte. Este a doua oară când România pierde la limită în fața Suediei, echipă care ocupă primul loc într-o grupă în care Bosnia și Herțegovina se situează pe locul secund. De această dată, însă, miza rezultatului este amplificată de contextul general: patru eșecuri consecutive în Liga Națiunilor și o echipă care caută încă răspunsuri într-o perioadă complicată.

La final, nemulțumirea tribunelor a fost imposibil de ignorat. Cei aproximativ 50.000 de spectatori de pe Arena Națională și-au exprimat apăsat frustrarea, iar președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a fost huiduit copios. Fluierăturile nu au fost doar reacția la un singur rezultat, ci expresia unei nemulțumiri care s-a acumulat în timp și care a găsit, în această seară, un nou punct de descărcare.

România pierde, așadar, încă o dată. Nu după un meci în care să fi fost dominată fără drept de apel, ci după o partidă în care au existat și perioade bune, momente de fotbal și speranța că lucrurile pot fi reparate. Tocmai de aceea, eșecul doare poate și mai mult. Pentru că între ceea ce echipa arată uneori pe teren și ceea ce reușește să obțină pe tabelă rămâne o prăpastie.

Selecționerul Gheorghe Hagi a fost, de această dată, ca un leu în cușcă la marginea terenului, dând permanent indicații și încercând să-și împingă echipa de la spate. Energia sa nu a fost însă suficientă pentru a schimba rezultatul.

Pentru tricolori urmează încă două partide, la mijlocul lunii noiembrie, cu Polonia, pe teren propriu, și Bosnia și Herțegovina, în deplasare. Sunt meciuri în care România trebuie să demonstreze reacție, caracter, organizare și, mai presus de toate, să obțină rezultate. Pentru că fotbalul românesc a ajuns la marginea prăpastiei, iar timpul pentru explicații pare să se fi terminat.

Europa monitorizează „foarte îndeaproape” cazul suspect de pestă pneumonică în estul Rusiei, în urma decesului unei angajate a laboratorului. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni că experții Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor urmăresc foarte atent situația. Dar care este pericolul real?

Alerta a fost declanșată după ce o angajată în vârstă de 28 de ani al Institutului Anti-Pestă din Irkutsk s-a îmbolnăvit și a decedat vineri, în urma a ceea ce guvernatorul regiunii învecinate, Buriatia, a descris drept pestă.

Autoritatea rusă de supraveghere a protecției consumatorilor nu a confirmat cauza exactă a decesului, precizând doar că angajata a murit din cauza unei „pneumonii de etiologie necunoscută”. Peste 200 de persoane au fost plasate sub observație în urma decesului acesteia, notează Politico.

Oficiali americani au declarat pentru Radio Free Europe că monitorizează situația și au îndemnat autoritățile ruse să „partajeze informații exacte, rapid și transparent”.

Un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat la rândul său este la curent cu „relatările” privind decesul și încearcă să verifice detaliile.

Simon Clarke, conferențiar universitar specializat în microbiologie celulară la Universitatea din Reading, citat de Politico, afirmă că „pesta pneumonică este deosebit de gravă, deoarece indică faptul că infecția a ajuns la plămâni și este aproape întotdeauna fatală dacă nu este tratată prompt”.

Potrivit expertului  ”orice focar de ciumă este îngrijorător, dar situația poate fi ținută sub control și stopată prin măsuri adecvate de supraveghere”

Întrebată despre comunicarea cu Rusia, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Eva Hrncirova, a declarat că UE dispune de „canale prin care poate obține informațiile”. Dar a ținut să reamintească faptul că ”raportarea promptă și transparentă, precum și accesul la date epidemiologice și de laborator fiabile, sunt esențiale”.

Pesta a dispărut din Europa de peste 50 de ani, dar continuă să apară în America, Africa și Asia. Boala poate fi tratată cu antibiotice obișnuite, dacă este diagnosticată din timp.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, ”țările își constituie propriile stocuri de antibiotice, iar la nivel european există rezerve suplimentare”. Totuși, ea nu a putut oferi cifre concrete privind stocurile de antibiotice existente în acest moment în Europa.

Ciuma pneumonică este cea mai contagioasă formă, deoarece se poate transmite de la o persoană la alta prin intermediul particulelor respiratorii. Perioada de incubație este relativ scurtă, simptomele — inclusiv dificultățile de respirație și tusea — apărând de obicei în decurs de 24 de ore de la infectare.

Ciuma pneumonică este întotdeauna fatală dacă nu este tratată.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa din întreaga lume privește către protestele liceenilor din Franța. Comentatorii pun evenimentele și în legătură cu campania pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor. Cine are de câștigat? – se întreabă jurnaliștii.

Ziarul spaniol El Mundo observă că, odată cu extinderea protestelor, ”violența urbană a devenit o temă fierbinte a campaniei prezidențiale”, notează cotidianul spaniol.

La rândul său, The Daily Telegraph pune evenimentele în legătură cu campania electorală.

„Peste șapte luni, francezii își vor alege următorul președinte, iar Mélenchon urmărește două obiective.

În primul rând, el și-a început deja campania, impulsionat de primele sondaje care indică faptul că ar putea ajunge în turul al doilea.

În al doilea rând, Mélenchon pregătește insurecția pe care speră să o declanșeze în cazul în care Le Pen va fi aleasă. El știe că țara este fragilă și va folosi toate pârghiile de care dispune pentru a o diviza și mai mult și pentru a semăna haosul.”

Citeste siFranța: Între 400 și 500 de licee, închise "total sau parțial" luni (ministrul Educației Naţionale)

Planul lui Mélenchon nu va funcționa, crede publicația germană Die Welt: 

„Atunci când au loc confruntări violente pe străzi și când părinții trăiesc cu teama că propriii copii s-ar putea întoarce acasă răniți, acest lucru nu face decât să amplifice solicitările pentru restabilirea ordinii publice. (...) Cel mai probabil, populista de dreapta Marine Le Pen va fi cea care va avea cel mai mult de câștigat de pe urma acestei situații.” (Sursa: Eurotopics)

Evenimentele au ecouri și în Japonia, unde ziarul Japan Times relatează că ”săptămâna trecută, un grup de tineri a fost filmat în timp ce lovea cu pumnii și picioarele un polițist căzut la pământ, în Belfort (estul Franței), incidentul stârnind indignare în rândul oficialilor.

Doi tineri, cetățeni bulgari în vârstă de 15 și 17 ani, au fost arestați sub suspiciunea de violență agravată, potrivit procurorilor.

Unul dintre tineri – cel pe care polițistul încercase să-l aresteze înainte de a fi agresat – a depus acum propria plângere pentru tentativă de omor, potrivit avocatului său”.

Citeste siFranţa: Protestele din licee continuă marţi cu "al treilea act", alături de studenţi şi sindicalişti

Korea Times notează că ”protestele sunt alimentate în continuare de răspândirea unor imagini și videoclipuri dramatice pe platformele online, în special pe TikTok.

Studenții înșiși își ridică telefoanele pentru a filma scene precum pubele în flăcări sau intervenția poliției cu gaze lacrimogene. Numeroase canale, dorind să-și sporească vizibilitatea, distribuie aceste materiale și montează cele mai dramatice momente”.

Politico vede în incendierea școlilor factorul principal care explică „săptămâna de haos” ce a „zguduit” campania prezidențială franceză, alături de alte crize, precum „figura emblematică a extremei drepte, Jordan Bardella, care luptă pentru supraviețuirea sa politică după ce a fost acuzat de declarații antisemite” și „indicatorii economici care aprind semnale de alarmă roșii, avertizând asupra unei potențiale catastrofe a datoriei suverane a țării”. „Pentru a-l cita pe un consilier guvernamental: «Este un haos total»”.

Interviu „Un fel de Cioloș 2 – lecția trebuie studiată foarte bine de Luca Niculescu” (HotNews) - Grindeanu și-a luat iar țeapă! (SpotMedia)

Diplomatul Luca Niculescu este noua propunere de prim-ministru anunțată în această seară (luni, 5 octombrie 2026) de președintele României Nicușor Dan. Fostul jurnalist și ambasador, între 2016 și 2022, al României la Paris este cea de-a patra propunere venită din partea șefului statului, de la declanșarea crizei guvernamentale, în luna mai, odată cu moțiunea de cenzură care a debarcat cabinetul condus de premierul liberal Ilie Bolojan. Nominalizarea a fost făcută la finalul unei noi zile de consultări cu partidele parlamentare.

În declarația care a însoțit nominalizarea, președintele Dan l-a caracterizat pe Niculescu drept „un om care are ca meserie să armonizeze poziții”.

În discursul său de acceptare, Niculescu a promis un „program de guvernare realist” dar a mărturisit că „nu pot promite miracole” ci doar „seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investițiilor și a reformelor și un stat care să funcționeze cât mai bine pentru cetățenii săi, adică pentru toți românii”.

Premierul desemnat are, începând de marți, 6 octombrie, zece zile pentru a coagula o majoritate care să-i voteze programul de guvernare și echipa de miniștri. 

Majoritatea rămâne incertă: PSD critică alegerea, USR exclude un vot pro PSD, AUR refuză susținerea.

„Noi am mai avut un prim-ministru european și civilizat și, pentru că nu avea niciun fel de susținere, sub guvernul lui au condus, de fapt, serviciile secrete și PSD”, spune profesoara de ştiinţe politice Alina Mungiu-Pippidi despre desemnarea lui Luca Niculescu pentru a forma un guvern. Într-un interviu pentru publicul HotNews, ea explică de ce nu este realist scenariul unui guvern tehnocrat.

Alina Mungiu-Pippidi: Luca Niculescu este o alegere bună, este un om onorabil, occidental, foarte civilizat. Este, ca aspect, exprimare și pregătire, mult peste media politicienilor români. Deci, ca imagine de PR, arată foarte bine. Asta, evident, nu înseamnă absolut nimic din punctul de vedere al capacității sale de fond de a oferi o majoritate, pentru că asta este ce lipsește.

marea provocare pentru Niculescu este cum să concilieze pozițiile partidelor care nu se conciliază de cinci luni. 

partidele încă nu ne-au spus că și-au schimbat poziția și că se vor tolera. Fiecare dintre ele, în loc să se ocupe de propriile probleme, spune „nu, îi vreau pe ceilalți afară”. 

Cea de-a patra desemnare făcută de Nicușor Dan arată ca un pumn în ficat dat liderului PSD, care, la începutul zilei de ieri, era destul de încrezător că e în cărți pentru desemnare.

Dar președintele l-a ales pe Luca Niculescu, un fost jurnalist, diplomat, secretar de stat în Ministerul de Externe, fiind cel care a condus procesul de aderare a României la OCDE, unul care nu s-a încheiat.

Pentru Sorin Grindeanu, era singura cale să-și consolideze poziția în fruntea partidului. Acum, situația lui s-a complicat. În PSD sunt deja mulți, în principal primari, care-i reproșează strategia de a dărâma guvernul. 

De cinci luni, accesul la resursele bugetare se face mult mai greu, rectificarea a dispărut din cauza atribuțiilor limitate ale unui executiv demis, iar influența PSD într-un nou guvern se joacă la loteria negocierilor politice. 

Dacă acest guvern nu trece, va fi doar pentru că s-a opus PSD. Va fi o alegere grea pentru Sorin Grindeanu din cauză că, în nicio situație, nu va fi câștigător.

Sunt șanse mari să nu se formeze o majoritate parlamentară nici de această dată dacă Nicușor Dan nu va intra în scenă și nu va face presiuni pe partide, bineînțeles, folosind pârghia alegerilor anticipate despre care a spus că sunt rele pentru România.

Alegerea lui Luca Niculescu în calitate de premier desemnat are multă logică. Trebuie să plecăm de la pozițiile pe care partidele parlamentare le-au avut față de aderarea României la OCDE. Nu a existat nicio opoziție tranșantă a partidelor politice legată de intrarea în OCDE, ba chiar a apărut ideea de a face din accesul în OCDE un proiect de țară asemănător cu intrarea în NATO sau Uniunea Europeană.

Dacă OCDE poate fi un proiect de țară, de ce nu am avea un premier OCDE? Luca Niculescu a avut în ultimii ani misiunea publică de a coordona procesul de aderare la OCDE, un așa-numit club al țărilor dezvoltate.

De multe ori, dosarele OCDE au fost puse în umbră de reformele din PNRR. De înțeles într-un fel, pentru că jaloanele PNRR au avut mize mai mari și în plus au conținut și pachete substanțiale de fonduri sub formă de granturi sau de împrumuturi.

Nici dosarele OCDE nu sunt, însă, de neglijat. Pentru a avea o imagine a efortului pe care statul român a trebuit să îl facă să trecem în revistă dosarele pe care România le-a închis.

Așadar, capitolele pe care le presupune aderarea la OCDE sunt: comitetul pentru investiții și grupul de lucru privind conduita responsabilă în afaceri, grupul de lucru privind mita în tranzacțiile comerciale internaționale, comitetul pentru guvernanță corporativă, cel pentru piețe financiare, comitetul pentru pensii private și asigurări, comitetul pentru concurență, comitetul pentru afaceri fiscale, comitetul pentru politica de mediu, cel pentru substanțe chimice și biotehnologie, comitetul pentru guvernanță publică, comitetul înalților funcționari publici responsabili cu bugetul, comitetul pentru politica de reglementare, comitetul pentru politica de dezvoltare regională, cel pentru statistică, comitetul de analiză economică și a dezvoltării, cel pentru politici în domeniul educației, comitetul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, comitetul pentru sănătate, comitetul pentru comerț, comitetul pentru agricultură, cel pentru pescuit, comitetul pentru politici științifice și tehnologice, comitetul pentru economie digitală, cel pentru politici privind consumatorii, comitetul pentru industria siderurgică și cel privind construcțiile navale.

Am ținut să enumăr toate dosarele care trebuie aprobate pentru aderarea la OCDE, pentru că România le-a depășit pe toate, cu excepția celui pentru comerț. Bineînțeles că toate aceste capitole nu au fost scrise de Luca Niculescu, dar întregul proces a fost coordonat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe. La fel de clar este că premierul desemnat a trebuit să lucreze timp de patru ani cu toți miniștrii din guvernele României tocmai pentru a pune la punct capitolele pe care trebuia să le susțină în fața unor comitete exigente.

Făcând această muncă de patru ani, Luca Niculescu știe mai bine decât mulți politicieni temele importante ale economiei și societății românești, știe foarte bine cum funcționează administrația românească și prin prisma coordonării aderării României la OCDE poate fi un viitor bun premier.

Luca Niculescu a demonstrat că poate funcționa eficient pe „orizontală”, adică trecând prin teme extrem de diverse, dar și extrem de importante, evident nu singur, ci lucrând în echipă cu demnitarii, cu șefii instituțiilor de stat și cu administrația.

Desigur, prioritățile viitorului guvern sunt chiar mai complicate decât dosarele OCDE, chiar dacă în multe cazuri există zone de interferențe. Reducerea deficitului bugetar trebuie continuată, România se împrumută la randamente mari, cu nivelul la care se finanțează statele aflate în categoria nerecomandat pentru investiții sau care au un nivel al datoriei publice de peste 100% din PIB. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile cresc, reforma administrației locale trebuie făcută, iar legea de salarizare unitară este în așteptare. Luca Niculescu va căuta majoritatea parlamentară, iar România ar putea să aibă un premier OCDE.

Uniunea Europeană ar putea relua importurile de carne de pasăre și miere din Brazilia după concluziile favorabile ale unui audit al Comisiei Europene, publicate la sfârșitul lunii septembrie. Auditul, desfășurat în perioada 24 august–4 septembrie, a constatat că sistemul brazilian de control al utilizării antimicrobienelor oferă garanțiile necesare pentru respectarea cerințelor europene.

Concluziile verificărilor deschid calea pentru reincluderea Braziliei pe lista țărilor autorizate să exporte aceste produse în blocul comunitar. Propunerea de modificare a listei trebuie însă aprobată de statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (SCoPAFF) și apoi adoptată formal de Comisie.

Exporturile de carne de pasăre și miere din Brazilia au fost suspendate începând cu 3 septembrie, când au intrat în vigoare noile cerințe europene privind antimicrobienele.

România și Polonia declară că nu pot face mai mult pentru fluidizarea exporturilor ucrainene de cereale, în condițiile în care blocada din Marea Neagră continuă, relatează Politico. „Interesul fermierilor noștri rămâne o prioritate”, a declarat ministrul român al agriculturii, Tánczos Barna, în contextul în care volumul de cereale ucrainene, combinat cu nivelul scăzut al apelor Dunării, suprasolicită deja porturile românești și îngreunează accesul fermierilor locali la infrastructura necesară pentru vânzarea propriilor produse. Deși România a semnat luna trecută un memorandum cu Kievul pentru facilitarea trecerii frontierei și dezvoltarea legăturilor feroviare, ministrul a subliniat limitele infrastructurii de transport. „Toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla drumurile, căile ferate și capacitatea portuară”, a spus Tánczos Barna. Ministerul Infrastructurii din Polonia a transmis, de asemenea, că nu are planuri pentru creșterea tranzitului produselor agricole ucrainene.

Oficialii europeni nu exclud însă un răspuns comun la nivelul Uniunii. Germania sprijină consolidarea rutelor alternative de export, prin porturile germane și olandeze, de exemplu, și susține în forurile europene găsirea unor soluții viabile economic pentru fermierii ucraineni.

Săptămâna trecută, ministrul ucrainean al agriculturii s-a adresat omologilor săi din UE, descriind situația fermierilor din Ucraina și riscul ca aceștia să nu-și poată relua activitățile agricole în sezonul următor. Peste 30 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne neexportate în acest an dacă blocada persistă, a declarat el într-un interviu acordat presei europene. „Dacă situația rămâne neschimbată până în primăvară, acest lucru ar putea duce la o scădere cu până la 35-40% a suprafeței cultivate”, a mai spus oficialul ucrainean.

 Fermierii bulgari vor primi ajutoare de stat în valoare totală de 170 de milioane de euro pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la combustibili și îngrășăminte, ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu. Sprijinul este acordat în cadrul unei scheme de ajutor de stat aprobată săptămâna trecută de Comisia Europeană, iar plafonul maxim este de 50.000 de euro pentru fiecare întreprindere agricolă.

Deși tranziția către o economie curată rămâne soluția pe termen lung pentru a proteja fermele de efectele șocurilor energetice globale, normele europene privind ajutoarele de stat permit țărilor membre să acționeze mai rapid pentru a se asigura că cele mai expuse întreprinderi agricole nu sunt afectate iremediabil de criza actuală, se menționează în comunicatul emis de Executivul european.

Cu ocazia începerii noului an școlar în toate statele membre, Comisia a publicat cele mai recente date care arată cum a funcționat programul Uniunii Europene pentru școli.

Cifrele arată că programul a ajuns la un sfert dintre copiii înscriși în unitățile de învățământ. Peste 143.000 de școli din Uniunea Europeană au distribuit în cursul anului 2024/2025 aproape 62.000 de tone de fructe și legume proaspete, mai mult de 100 de milioane de litri de lapte și 2.600 de tone de brânzeturi, iar aproximativ 1,3 milioane de copii au participat la vizite în ferme și 2,8 milioane la activități în grădini școlare.

Programul a beneficiat de o finanțare de 356 de milioane de euro, din care 188 de milioane de euro contribuție europeană. Valorificând experiența acumulată în cei aproape 50 de ani de sprijin pentru o alimentație sănătoasă și pentru apropierea copiilor de agricultură, Comisia propune continuarea și simplificarea schemei în următorul buget multianual al UE.

Liderii din 17 state ale Uniunii Europene, care formează așa-numitul grup „Prietenii Coeziunii”, au transmis, pe 2 octombrie, o scrisoare comună premierului irlandez Micheál Martin, în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, și președintelui Consiliului European, António Costa, solicitând menținerea finanțării politicii agricole comune și a politicii de coeziune în următorul cadru financiar multianual (CFM) și păstrarea acestora ca priorități centrale, alături de noile obiective europene, precum securitatea, apărarea și competitivitatea. Inițiativa a fost coordonată de premierul Italiei, Giorgia Meloni, și de președintele României, Nicușor Dan, potrivit unei postări a liderului italian pe rețeaua X.

„Politica de coeziune și politica agricolă comună sunt politici de lungă durată, dar obiectivele lor sunt la fel de relevante ca întotdeauna”, se arată în scrisoarea celor 17 lideri, care avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor pentru agricultură și a celor destinate politicii regionale „ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Semnatarii scrisorii se declară deschiși să colaboreze pentru identificarea unor noi surse de venit la nivel european, care să creeze un spațiu fiscal suplimentar în următorul CFM, iar printre opțiuni propun și amânarea rambursării împrumuturilor NextGenerationEU. Demersul lor vine înaintea summitului șefilor de stat și de guverne de la jumătatea lunii octombrie și în perspectiva revizuirii documentului de negociere de către președinția irlandeză.

Și statele susținătoare ale unei discipline bugetare mai stricte – Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Suedia și Finlanda – au reacționat, din nou, săptămâna trecută, reiterând, într-o scrisoare transmisă, de asemenea, premierului Irlandei și președintelui Consiliului European, solicitarea de reducere cu câteva sute de miliarde de euro a bugetului propus inițial de Comisie.

Negocierile se anunță dificile și tensionate în următoarele luni.

Cea mai mare parte a risipei alimentare provine din gospodării. Fabricile de procesare, retailul și sectorul HORECA au găsit soluții să doneze alimente, iar instituțiile specializate (băncile de alimente!) redistribuie donațiile.

Invitați la Rural: Elena Dinu - directorul de dezvoltare și advocacy al Federației Băncilor pentru Alimente din România, Marius Tudosiei, antreprenor în domeniul comerțului cu alimente și HORECA și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

PSD solicita mandatul de premier la consultarile in desfasurare de la Palatul Cotroceni.  PNL si USR refuza guvernarea alaturi de social-democrati dar liberalii dau semnalul ca sunt dispusi la negocieri. Presedintele Nicusor Dan a promis o noua nominalizare pe care o va anunta in aceasta seara. Discutam pe larg.

Protestele au început la sfârșitul lunii septembrie la un liceu dintr-o suburbie a Parisului, din cauza lipsei de profesori, iar apoi s-au răspândit la nivel național si s-au suprapus cu cele ale sindicatelor, nemultumite de conditiile de munca si salariile mici. 

Decizia vine după ce parlamentul a respins măsurile propuse de guvern pentru criza locuințelor, ceea ce a determinat proteste de amploare în mai multe orașe. Zeci de mii de oameni au cerut soluții pentru scumpirea chiriilor, în condițiile în care proprietarii preferă închirierile prin platforme pentru turisti.      

Ce se întâmplă cu un sat atunci când în el ajung oameni care au venit din oraș în căutarea unui alt fel de viață? Intrebare de la care pornește „Sat. Migrație. Intervenție. Film”, proiect inițiat de PATRUPETREI, care documentează transformările prin care trec satele din Transilvania odată cu migrația dinspre oraș spre mediul rural. Un nou capitol al acestui demers poate fi văzut la București, odată cu proiecția documentarului „În primul rând, să nu faci rău”.

Filmul, realizat de Andrei Dudea, urmărește întâlnirea dintre localnicii rămași în satele săsești și oamenii care au ales să se mute în Alma Vii, Richiș sau Biertan. Poveștile lor vorbesc despre natură, patrimoniu, rădăcini și un ritm de viață diferit, dar și despre schimbări mai puțin vizibile: dispariția unor forme de întrajutorare, diferențele economice și distanța care poate apărea între oamenii care împart același loc.

Filmul este parte dintr-un proces de cercetare mai amplu, care a început în 2024 cu „În căutarea paradisului pierdut”, proiect PATRUPETREI dedicat migrației de la oraș la sat. Dacă prima etapă a adunat povești personale despre mutarea în mediul rural și a construit o arhivă de mărturii, „Sat. Migrație. Intervenție. Film” duce cercetarea mai departe, către relațiile care se construiesc între vechii și noii locuitori și către felul în care aceste întâlniri modifică, treptat, comunitatea.

În luna iunie a acestui an, în Alma Vii, proiectul a adus împreună antropologi, studenți, membri ai echipei și locuitori ai satului, într-o Școală de Vară dedicată documentării migrației către mediul rural. Au urmat întâlniri cu oamenii din comunitate, documentare vizuală, un atelier participativ și o masă comunitară care au creat un spațiu informal de conversație între locuitorii vechi și cei nou-veniți. Aceste demersuri au reprezentat primele etape ale unei cercetări care continuă în Alma Vii, Richiș și Biertan și care va fi transformată în filme, texte antropologice, expoziții și evenimente publice.

Pe 10 octombrie, povestea proiectului se mută și într-un alt format: la Random House, București, va avea loc vernisajul expoziției „Sat. Migrație. Intervenție. Film”, care aduce împreună materialele rezultate din cercetarea de teren și urmărește, prin imagini și povești, transformările pe care le traversează aceste comunități. Expoziția continuă astfel întrebările deschise de film și le pune într-un spațiu în care publicul poate privi mai îndeaproape nu doar locurile, ci și oamenii, relațiile și experiențele din spatele lor.

Pentru că, până la urmă, când vorbim despre migrația de la oraș la sat, nu vorbim doar despre case cumpărate, grădini, internet bun și ferestre restaurate. Vorbim despre oameni care ajung să împartă aceeași uliță, aceeași piață, același magazin și, uneori, aceleași întrebări despre cum ar trebui să arate locul în care trăiesc. „Sat. Migrație. Intervenție. Film” încearcă să surprindă tocmai acest proces aflat încă în desfășurare: cum se schimbă satul atunci când se schimbă oamenii lui și dacă, dincolo de diferențele dintre istorii și motivele pentru care au ajuns acolo, poate apărea o formă nouă de comunitate.

În cadrul proiectului este în continuare deschis și un apel pentru poveștile persoanelor care s-au mutat din mediul urban în mediul rural, ale căror experiențe vor completa arhiva începută în 2024 și vor contribui la cercetarea și materialele artistice și expoziționale ale proiectului.

„Sat. Migrație. Intervenție. Film” este un proiect derulat de PATRUPETREI și cofinanțat de AFCN, realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Mihai Eminescu Trust, Primăria Biertan, Masterul de Antropologie și Masterul de Studii Vizuale și Societate ale SNSPA și Random Space.

Facebook: https://www.facebook.com/sat.migratie 

Instagram: https://www.instagram.com/sat.migratie.film/ 

PATRUPETREI este o companie cu o abordare multidisciplinară, care produce filme documentare, realizează cercetări culturale și dezvoltă programe educaționale. Printre proiectele derulate se numără: co-producție pentru documentarul „Vis.Viață/Imaginary Youth” (2018-2024), regizat de Ruxandra Gubernat; programe de formare și educație artistică prin cultura cinematografică pentru tineri din comunități vulnerabile (2019-2024) - „Focus”, o platformă de ateliere teoretice (de gândire critică) și ateliere practice de realizare a unui film documentar, de unde au rezultat mini-documentare antropologice despre viața din localitate, văzută prin ochii copiilor şi proiecte de cercetare și conștientizare a publicului larg (2024), unul pe tema migrației de la oraș la țară („În căutarea paradisului pierdut”) și altul pe tema infertilității și pierderii de sarcină la femei („Una din trei”)