Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Europa caută soluții pentru aprovizionarea cu energie la iarnă și de asemenea pentru ca prețurile să fie rezonabile, dacă nu scăzute. Astfel, ieri la Dublin s-au întâlnit informal miniștrii energiei din statele membre, iar tema principală a fost creșterea prețurilor produselor energetice. De altfel, Europa are deja o urgență și anume prețul motorinei a ajuns la pompă în medie la 2,23 euro pe litru, față de 1,59 de euro, la sfârșitul lunii februarie. Cea mai simplă explicație pentru creșterea prețurilor este blocarea strâmtorii Ormuz, acolo pe unde trecea înainte de începerea conflictului din Golful Persic, 20% din volumul de gaz natural lichefiat de la nivel mondial.

Apropierea iernii aduce în discuție nivelul stocurilor de gaze înmagazinate în depozite. Anul trecut, Comisia Europeană a introdus regula ca depozitele europene să fie umplute în proporție de 90% și statele europene au reușit să o atingă. În schimb, anul acesta, situația este diferită. Media europeană este de 70%, cu diferențe între statele membre. Franța este la un nivel de 82%, Germania și Olanda sunt abia la cota de 57%, iar România este în media europeană.

În acest context, Comisia Europeană a relaxat ținta de 90% care trebuia atinsă până la sfârșitul lunii noiembrie a.c. coborând la un nivel minim de 80%. Logica acestei scăderi este ca într-un moment în care tariful gazului este și așa ridicat, cererea în creștere să nu aibă efectul inflamării și mai mult a prețului.

Calculul oficialilor arată că Uniunea Europeană a plătit anul acesta cu 100 miliarde de euro mai mult pentru energie fără a primi nimic în plus din punct de vedere cantitativ. Este vorba despre creșterea prețurilor ceea ce a mărit factura la nivel european.

Comisia Europeană încearcă să reducă nivelul importurilor având un plan de creștere a producției de energie concomitent cu dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție scopul fiind de a face o Europă interconectată și cu costuri reduse. Din păcate, Europa este foarte bună la capitolul planuri, dar suferă în ceea ce privește realizarea lor.

Comisarul european pentru energie le-a cerut miniștrilor din statele membre să scadă taxele aferente energiei electrice. Nu este prima oară când susține această idee, dar statele Uniunii Europene nu se grăbesc să ia aceste măsuri. De asemenea, comisarul european a vorbit și despre un sprijin pe termen scurt (măsuri temporare și punctuale acordat gospodăriilor și companiilor cele mai afectate de creșterea prețului energiei.

Pentru ca situația să fie și mai complicată, președintele SUA a anunțat că ia calcul interzicerea temporară a exporturilor americane de motorină, ceea ce ar însemna blocarea a jumătate din cantitatea de motorină importată de Uniunea Europeană. Deocamdată, nu este clar dacă America va aplica în cele din urmă măsura de oprire a livrărilor de produse petroliere procesate.

În spatele gestionării crizei energetice se pot vedea și demersurile de legiferare referitoare la emisiile de dioxid de carbon. Comisia Europeană pregătește o legislație care, începând cu anul viitor, să îi oblige pe importatori să declare nivelul emisiilor de carbon, în caz contrar riscând să primească amenzi de până la 20% din cifra de afaceri.

Comisia Europeană a făcut și în acest caz pași înapoi în fața avertismentelor americane care au amenințat că pur și simplu vor redirecționa livrările de gaze către alte zone. Comisarul european pentru energie a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că va căuta argumentele juridice pentru a amâna aplicarea legislației europene cu un an dintr-un motiv extrem de simplu: Uniunea Europeană are nevoie să își asigure securitatea energetică.

Există o preocupare europeană pentru energia obținută din surse regenerabile și o așteptare că acest tip de energie va fi mai ieftină, dar Comisia Europeană a înțeles că situațiile sunt diferite la nivelul statelor și dă dovadă de flexibilitate. Europa excelează la planuri, viziuni și strategii. De data aceasta, în dosarul energiei, este nevoie de acțiuni concrete.

Naționala de tineret joacă astăzi la Târgoviște împotriva Finlandei un meci decisiv în campania de calificare pentru EURO 2027. Situația din grupă nu e pe placul „tricolorilor mici”, aflați pe locul 3 în acest moment, în spatele Spaniei și Finlandei. Doar prima poziție asigură calificarea directă, în timp ce locul doi ne-ar trimite la „baraj”.

La Târgoviște nu se joacă doar un meci. Diseară, de la ora 19.00 pe stadionul „Eugen Popescu”, România U21 se află în fața unui moment de cumpănă. Finlanda vine în fața „tricolorilor mici”, iar partida poate cântări decisiv în lupta pentru un loc la turneul final. România U21 a bifat patru calificări consecutive la Campionatul European de tineret, dar riscă să rămână acasă la finalul acestei campanii.

Miza este cu atât mai mare cu cât România vine după o victorie importantă în Cipru. Echipa pregătită de Costin Curelea s-a impus cu 3-0 la Larnaca și a rămas în cursa pentru poziția secundă. Înaintea ultimelor jocuri, Spania conduce grupa A cu 21 de puncte, Finlanda are 16, iar România 13. După duelul cu Finlanda, pentru selecționata U21 urmează cea mai dificilă misiune posibilă: deplasarea în Spania, pe 6 octombrie.

Calculele sunt simple doar la prima vedere

Spania este lider autoritar și are avantajul unui parcurs perfect, astfel că prima poziție pare deja aproape securizată. România trebuie să privească însă spre Finlanda. Nordicii sunt adversarii direcți pentru locul secund, iar confruntarea de la Târgoviște poate schimba radical situația din clasament așa cum susține și selecționerul Costin Curelea.

În tur, Finlanda s-a impus cu 2-0, astfel că România are nevoie nu doar de puncte, ci și de o prestație care să repare acel rezultat. În cazul egalității de puncte, rezultatele directe reprezintă primul criteriu de departajare. Cel mai bun scenariu ar fi o victorie, chiar și la limită, așa cum s-a întâmplat acum trei ani, la Sibiu, în fața aceluiași adversar, în calificările pentru EURO 2025, când selecționer era Daniel Pancu. Atunci, Matei Ilie a marcat golul decisiv în ultima fază a meciului. Fundașul a făcut pasul la Naționala mare, a fost pe teren și alaltăieri, în partida pierdută de naționala lui Gică Hagi în fața Bosniei.

Pentru generația lui Curelea, presiunea vine și dintr-o tradiție recentă pe care România U21 nu vrea să o întrerupă. „Tricolorii mici” au fost prezenți la ultimele patru ediții consecutive ale Campionatului European, în 2019, 2021, 2023 și 2025. Actuala generație încearcă să ducă seria mai departe și să obțină calificarea la EURO 2027.

De data aceasta însă, drumul este mai complicat.  România nu mai poate conta pe statutul de gazdă pe care l-a avut la ediția din 2023, iar fiecare punct din finalul campaniei capătă o importanță uriașă.

În jurul acestei generații există însă și o miză mai mare decât simpla calificare

Naționala U21 trebuie să rămână una dintre principalele surse pentru prima reprezentativă. Iar momentul este cu atât mai sensibil cu cât naționala mare trece printr-un început dificil în noua ediție a Ligii Națiunilor. România a pierdut primele două partide, 1-2 cu Suedia, la Stockholm, și 2-4 cu Bosnia și Herțegovina, astfel că atenția se poate îndrepta și mai mult către jucătorii capabili să facă pasul către prima reprezentativă.

Gică Hagi are de gând să întinerească lotul, în condițiile în care unii dintre titulari au ajuns la o vârstă înaintată și nu mai pot oferi același randament la echipa națională.

Pentru selecționerul Curelea, aceasta este una dintre responsabilitățile esențiale ale mandatului: să construiască o echipă capabilă să se bată pentru calificare, dar și să pregătească fotbaliști pentru nivelul următor. Într-un moment în care prima reprezentativă are nevoie de sânge proaspăt, fiecare jucător U21 care confirmă în meciuri cu miză poate deveni, în timp, o soluție pentru naționala mare.

Dar toate acestea rămân, pentru moment, în plan secund. La Târgoviște există o singură întrebare: poate România să învingă Finlanda și să-și păstreze drumul către EURO?

Presa din Statele Unite comentează demisia anunțată de Andrew Bailey, director adjunct al FBI - cea mai recentă schimbare din mandatul controversatului director Kash Patel. Un plan trumpian pentru relația SUA-Rusia și împiedicarea laureatei Premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado să se întoarcă în Venezuela – iată alte titluri din presa internațională.

The New York Times notează că directorul adjunct al FBI, Andrew Bailey și șeful său Kash Patel ”nu se înțelegeau bine și treceau adesea perioade lungi fără să-și vorbească”.

Forbes observă că ”demisia se adaugă numeroaselor controverse legate de stilul de conducere al lui Patel, inclusiv mai multor valuri de concedieri: acesta a eliminat agenți implicați în ancheta privind gestionarea necorespunzătoare a unor documente clasificate de către Trump, analiști asociați cu un memorandum care avertiza asupra unor potențiale amenințări din partea unor „extremiști violenți” precum și alte persoane care au lucrat la investigația privind tentativele lui Trump de a anula rezultatul alegerilor din 2020”.

Revista The Atlantic vorbește despre un plan cât se poate de „trumpian” de a se împăca cu Rusia.

”Emisarul lui Trump dorește să schimbe deținuți politici ruși cu o relaxare a sancțiunilor americane, deschizând astfel calea către acorduri comerciale înainte de încheierea războiului din Ucraina.

Această nouă inițiativă, aflată încă în stadiu incipient și neanunțată anterior, ar deschide calea pentru încheierea unor acorduri profitabile pentru SUA, vizând petrolul, motorina, mineralele din categoria pământurilor rare și alte materii prime rusești.

Această nouă abordare riscă să-i revolte pe ucraineni, pe europeni și chiar pe mulți dintre aliații lui Trump din Congres.

Orice potențial acord comercial între SUA și Rusia ar putea duce la direcționarea de fonduri către armata rusă, chiar în timp ce aceasta continuă să terorizeze Ucraina și să amenințe cu un conflict de mai mare amploare împotriva aliaților din Europa.

Totuși, eliberarea unor deținuți din motive umanitare ar putea consolida argumentele în favoarea acordării prestigiosului Premiu Nobel pentru Pace, distincție pe care Trump și-o dorește de multă vreme”.

În acest timp, laureata Premiului Nobel pentru Pace din 2025 María Corina Machado a încercat să revină în Venezuela de șapte ori de la plecarea sa din decembrie anul trecut.

Citeste siMaria Corina Machado, laureata Nobelului pentru pace 2025: «Voi face totul pentru a reveni în ţară ca să pun capăt tiraniei»

Totuși, din cauza unor probleme tehnice, a anulărilor și a refuzurilor de aterizare, niciuna dintre aceste călătorii nu s-a concretizat, aflăm din Courrier International. Unele voci din cadrul opoziției indică Washingtonul drept responsabil.

„Statele Unite sunt singurele care o pot împiedica să intre”, declară pentru El País América un lider al opoziției venezuelene care a dorit să-și păstreze anonimatul.

În timp ce, pentru cotidianul venezuelean El Nacional,  „María Corina Machado nu este un lider docil, dispus să compromită viitorul venezuelenilor prin negocieri inegale sau uneltiri de culise, și nici o persoană care poate fi cumpărată sau constrânsă să cedeze prin șantaj.”

Ce urmează după arestarea lui Călin Georgescu și refuzul lui Nicușor Dan de a declanșa anticipate (Cotidianul) -  Guvernul Mureșan, aproape sigur că pică miercuri: cum s-au schimbat calculele politice după speculațiile privind implicarea SUA în schimbarea guvernului României (Adevărul)

Cu 24 de ore înainte de votul din Parlament, șeful statului a dat un mesaj scurt, neangajant și ambiguu din care s-a înțeles doar că alegerile anticipate nu sunt soluția de rezolvare a crizei. Nu a oferit niciun indiciu despre care ar fi, totuși, metoda ce poate pune capăt unei perioade de 5 luni de blocaj și incertitudine.

Declarația e ambiguă, nu-l angajează cu nimic pe șeful statului, vulnerabilizându-l și mai mult.

Enunțul a fost format din trei idei:

• Criza trebuie să se încheie;
• Nu vor fi alegeri anticipate;
• Există un acord politic privind „traiectoria financiară”.

Dacă se analizează stricto sensu, mesajul lui Nicușor Dan arată ca un îndemn combinat cu intuiții, cum că Guvernul Mureșan ar putea să strângă cel puțin 233 de voturi din Parlament.

Garanția dată de președintele Nicușor Dan parlamentarilor că nu va declanșa anticipate a pecetluit soarta lui Siegfried Mureșan. Oricum șansele sale erau aproape de zero, acum sunt la minus unu. 

Siegfried Mureșan spunea că a reușit cu greu să strângă 200 de voturi. Îi lipseau așadar cel puțin 33 de parlamentari care să-i vină în sprijin. 

Odată cu ieșirea de marți după-amiaza a președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că nu va declanșa alegeri anticipate, e greu de crezut că se mai poate întâmpla vreo minune pentru PNL, USR și UDMR.

Practic, singura șansă a lui Siegfried Mureșan era ca președintele, dacă voia cu adevărat să-l susțină, să iasă pe ultima sută de metri și să dea un îndemn la vot. Iar acest îndemn să fie urmat de amenințarea adresată tuturor partidelor că, dacă nu vor vota, va declanșa alegeri anticipate. Un astfel de mesaj ar fi avut efect mai ales asupra PSD, partidul care nu dorește alegeri anticipate date fiind scorurile din sondaje. 

În timp ce AUR, PNL și USR pot spera măcar că se vor clasa mai bine decât la alegerile din 2024, pentru PSD e aproape o certitudine că va pierde primul loc din Parlament în favoarea AUR. 

Cum Nicușor Dan nu numai că nu a folosit arma anticipatelor, dar a și insistat că nu va face uz de ea, partidele pot răsulfa ușurate și pot vota împotriva Guvernului Siegfried Mureșan, fără securea anticipatelor deasupra capului.

În același timp, arestarea pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu ar putea schimba radical atitudinea AUR față de sprijinirea unui nou candidat desemnat de președintele Nicușor Dan. 

Când politicienii amestecă lupta de partid cu relația strategică dintre România și SUA, toată lumea are de pierdut, explică pentru „Adevărul" analistul Emanuel Cernat .

În urmarea dezvăluirilor apărute în The Wall Street Journal, potrivit cărora ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi afirmat la o cină privată de la Atena că Washingtonul poate contribui la schimbarea guvernelor din regiune, inclusiv a celui condus de Ilie Bolojan au urmat de o serie de reacții politice în România, între care o plângere penală pentru trădare depusă de un deputat USR împotriva liderului PSD Sorin Grindeanu, a fostului ministru al Energiei Bogdan Ivan și a liderului AUR George Simion.

În același timp, premierul desemnat Siegfried Mureșan a declarat că votul de învestire al guvernului său, programat miercuri, reprezintă „cea mai bună ocazie pentru PSD să demonstreze că nu a fost motivat de interese străine”. Însă PSD a respins acuzațiile și a anunțat în unanimitate, în Consiliul Politic Național, că nu va vota cabinetul Mureșan.  

Analistul avertizează că folosirea relației dintre România și Statele Unite în confruntarea dintre partidele politice poate afecta un parteneriat strategic care depășește interesele unei administrații sau ale unui guvern.

„În principiu, toată lumea pierde”. Cum se transmite, în viziunea unei agenții de rating, o retrogradare suverană, de la bănci la cetățeni (HotNews)

România, țara săracă cu cea mai fericită viață din Uniunea Europeană: creșteri record de venituri în decurs de 15 ani (Libertatea)

De ce România nu cere ajutor european, cu toate că ard 400 de hectare din Domogled? Incendiul care arde de aproape o lună parcul național (PressOne)

Dezvăluirile ziarului american The Wall Street Journal, privitoare la afirmațiile ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, sunt confirmate și de ziarul britanic Financial Times. Acesta vorbește despre consecințele asupra situației politice de la București, în contextul unei posibile apropieri dintre Partidul Social Democrat și extrema dreaptă.

Când, după The Wall Street Journal, și Financial Times se ocupă îndeaproape de povestea ambasadoarei de la Atena și remarcile ei la adresa României, lucrurile încep să devină cât se poate de serioase.

Este vorba despre probabil cele mai importante și influente ziare financiare ale lumii, care ajung acolo unde se iau decizii cu impact global – de la cabinetele celor mai puternici decidenți politici la președinți de mari companii și fonduri de investiții, bancheri sau deținători de mari portofolii bursiere.

Financial Times confirmă, prin propriile surse, faptul că Guilfoyle a sugerat prăbușirea guvernului de la București pe 18 martie, în timpul unei cine oficiale la ambasada SUA din Atena, la care au participat peste o duzină de persoane, inclusiv politicieni, membri ai personalului ambasadei și cadre militare.

Publicația mai notează că după cina de la Atena, Guilfoyle a călătorit la București, unde s-a întâlnit inclusiv cu liderul PSD Sorin Grindeanu. Nu este clar dacă l-a sfătuit să se retragă din coaliția de guvernare, mai spune cotidianul britanic.

The Wall Street Journal a pus presiunile politice pe seama interesului părții americane, în asociere cu firma greacă Aktor, de a vinde gaz petrolier lichefiat, în Bulgaria și România, prin contracte pe termen lung la prețuri foarte mari.

Citeste siSiegfried Mureșan, premierul desemnat: Dacă PSD se lipește de AUR, va deveni un partid breloc. Au apus vremurile când aveau 45% din Parlament (Libertatea)

De partea sa, Financial Times descrie situația politică tulbure de la București. Iar analistul politic consultat de ziar, Radu Magdin, spune ceea ce este perceput acum în cea mai mare parte a mediului politic românesc: că un foarte probabil eșec al liberalului Siegfried Mureșan în fața Parlamentului va deschide calea pentru o colaborare formală sau informală între centru-stânga și extrema dreaptă.

Și, de ce nu? Ambele părți au votat pentru a răsturna guvernul Bolojan.

Ambele părți sunt interesate să intre cât de repede în grațiile MAGA și ale lui Donald Trump și pentru aceasta sunt gata să plătească prețul. Poate, chiar, orice preț.

În ultimul timp, cu precădere de la nominalizarea lui Siegfried Mureșan, numeroase voci din PSD și-au înăsprit retorica naționalistă și antieuropeană, în ton cu extrema dreaptă.

Părțile au colaborat deja împărțindu-și funcții de conducere în Parlament. Și-au numit reciproc oamenii la vârful societăților publice de radio și televiziune.

Citeste siPSD și AUR își votează reciproc propunerile pentru șefia TVR și a Radioului Public

Au votat împreună pentru interzicerea vânzării pe bursă a unor pachete de acțiuni la companiile de stat. Au susținut un controversat proiect prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor.

Dacă propunerea Siegfried Mureșan cade la vot, conform așteptărilor, președintele va putea face o nouă nominalizare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, pare încredințat că o va primi.

Odată numirea făcută, președintele nu mai deține nicio pârghie constituțională pentru a influența formarea majorității.

Se va spulbera astfel una dintre liniile roșii pe care Nicușor Dan însuși a formulat-o: blocarea accesului extremei drepte la guvernare.

Iar articolele din The Wall Street Journal și Financial Times stau mărturie: lumea politică și financiară privește cu atenție spre România.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

CCIFER și Centrul de afaceri romăno-francez din Timișoara organizează în această toamnă mai multe evenimente de business. Acestea își propun să consolideze legăturile de afaceri și să creeze o platformă de dialog cu autoritățile locale.

Invitat la Esențial: Dorin Miron, antreprenor, fondator și președinte al Centrului de afaceri româno-francez.

Jurnal de știri

Mai multe propuneri au primit avize negative în comisiile de specialitate , la fel ca si ieri. Maine, la pranz,  este programat votul de învestitură. PSD si AUR au anuntat deja ca nu vor vota cabinetul propus. E momentul ca această criză politică să se încheie. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, transmite președintele Nicușor Dan. 

Demersul nu are sanse de reusita dar il vom pune in oglinda in aceasta seara cu intentia AUR de a-l suspenda pe Nicusor Dan dupa esecul consultarilor pentru formarea unui nou executiv. 

Cel căruia i s-a promis postul de premier al Franţei în cazul în care Marine Le Pen câştigă prezidenţialele de anul viitor, contestă vehement revelaţiile şi dă în judecată Mediapart. 

În timp ce Guvernul moldovean vede o oportunitate economică și un gest firesc de ajutor pentru vecini, Moscova susține că Moldova se transformă în „bază logistică a armatei ucrainene”. Abordam subiectul in aceasta seara.  

Anul acesta, cu ocazia Zilei Internaționale a Alfabetizării, Asociația Devision a adus în atenția publicului proiectul Povești de Vis, proiect prin care încurajează copiii să citească, să scrie, să își folosească imaginația, totul pentru ceva mai multa încredere în propria voce. Discutăm pe acest subiect cu invitata emisiunii RFI360, Claudia Oprescu, coordonator proiect Povești DeVis.

Povești DeVis este un spațiu digital în care poveștile scrise de copii pot fi citite, publicate și împărtășite, iar părinții și profesorii găsesc resurse gratuite prin care pot susține lectura, scrierea creativă și învățarea prin poveste. Spațiul digital creativ va pune la dispoziția profesorilor și copiilor peste 100 de fișe educaționale gratuite, organizate pe 10 discipline școlare și 7 pachete transdisciplinare, aliniate la programa claselor 0–IV și a educației timpurii.

"Ne dorim ca Povești de Vis să fie, înainte de toate, un spațiu în care creativitatea copiilor este ascultată, încurajată și făcută vizibilă. Credem în puterea creativității umane și vrem să folosim tehnologia pentru a o susține, nu pentru a o înlocui. Prin platformă, le oferim copiilor un loc în care poveștile lor pot fi publicate și împărtășite. În același timp, construim o bibliotecă de resurse pentru părinți și profesori, care să îi ajute să folosească povestea și scrierea creativă în procesul de învățare.", a declarat Oana Mihăilescu, învățătoare și expert în educație non-formală în cadrul proiectului.

Proiectul Povești de Vis, își propune să ajungă la 600 de copii din comunități cu acces limitat la resurse culturale, prin 30 de ateliere de scriere creativă, un spațiu digital de povești și educație creativă (www.povestidevis.ro) cu resurse gratuite pentru copii, profesori și părinți, precum și 12 episoade de podcast realizate cu participarea copiilor.

Povești de Vis pornește de la o idee simplă: fiecare copil are povești de spus, dar are nevoie de contexte în care imaginația lui să fie încurajată, iar vocea sa ascultată și valorizată.

În ultimele patru luni, Asociația Devision a organizat o serie de ateliere de scriere creativă în școli din sate și orașe mici, precum și în comunități dezavantajate din marile orașe. În cadrul atelierelor, copiii și-au pus imaginația la lucru, au inventat personaje și întâmplări și au transformat propriile idei în povești scrise de ei. Fiecare atelier are la bază o metodologie proprie care cuprinde Trusa Povestitorului, supa de cuvinte și un set de obiecte fizice, ușor de regăsit în jurul nostru, care declanșează imaginația copiilor: de exemplu, un șiret roz care devine un șarpe, o sticlă cu cod secret, o pană magică sau chiar o lingură.

Toate materialele sunt disponibile gratuit pentru descărcare și pot fi utilizate independent de cadrele didactice și părinți din întreaga țară. Resursele au fost dezvoltate de experți în educație și profesori pentru învățământul primar, îmbinând expertiza pedagogică cu instrumente digitale actuale. În realizarea unora dintre materialele vizuale au fost integrate și soluții bazate pe inteligență artificială, utilizate ca instrument de creație și adaptare vizuală, pentru a aduce conținutul mai aproape de universul și interesele copiilor. Extinderea națională a proiectului se va realiza printr-o competiție națională de scriere creativă ce va fi lansată în octombrie și prin parteneriatul cu cadre didactice din întreaga țară, care vor descărca și folosi materialele platformei.