Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Piețele sunt neliniștite. Avem aproape o săptămână de când piețele financiare s-au mișcat într-un teritoriu negativ. Indicii Bursei de Valori București (BVB) și acțiunile au scăzut, euro a crescut față de moneda națională, iar randamentul obligațiunilor a crescut.

Indicele BET a ajuns la o scădere lunară de 11,4%, iar ieri principalele acțiuni care compun indicele au scăzut. BRD SocGen, Cris-Tim, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Aquila Part Prod au scăzut, unele cu procentaje substanțiale pentru o singură zi.

S-a întâmplat ieri ceva cu aceste companii? Au avut ele rezultate financiare în scădere? Au pierdut vreun contract important? Nimic din toate acestea. Companiile au rămas la fel de performante ca în urmă cu o săptămână, două sau o lună.

Investitorii au vândut o parte din acțiunile pe care le aveau la unele companii, iar euro a depășit pragul de 5,26 de lei. Nu este un nivel reprezentativ, nici psihologic, dar evoluția pieței monetare i-a făcut pe analiști să afirme că BNR are de apărat un nou prag și anume 5,30 lei pentru un euro.

Mai îngrijorătoare este evoluția randamentului obligațiunilor românești pe 10 ani. Ieri, de exemplu, randamentul a ajuns la 7,7%, săptămâna trecută era la nivelul de 7,6%, iar în ultima lună randamentul a crescut cu aproximativ 80 de puncte de bază.

În ultima săptămână, dinamica nu a fost eminamente negativă, au fost și zile în care piețele și-au mai revenit, dar tendința este clar de scădere, în cazul acțiunilor listate la BVB și a monedei naționale, și de creștere a randamentelor obligațiunilor.

De fapt, ce se întâmplă pe piețe? În principiu, este simplu. Se vând acțiuni, se vând lei și se cumpără euro și se vând obligațiuni. De ce ies investitorii de pe activele financiare românești? În urmă cu câteva zile, am fi putut crede că există informații că ratingul României va fi retrogradat la sfârșitul acestei săptămâni la categoria „junk”.

Astăzi, pare destul de clar că va fi o săptămână agitată, plină de volatilitate, dar care nu anunță o retrogradare operată de S&P. Nu cred că România va fi trimisă la junk de agenția de rating (sper să nu regret vineri această afirmație tranșantă), așa cum nici investitorii nu cred în această variantă. Dar, unii dintre ei, deținători de acțiuni, obligațiuni sau plasamente financiare vor să își pună la adăpost investițiile „pentru orice eventualitate”. Este o măsură de minimă precauție pe care investitorii o iau chiar dacă probabil că foarte puțini ar paria într-adevăr pe o scădere a ratingului de țară.

Într-o discuție amicală cu un prieten ne întrebam cine cumpără acțiuni sau obligațiuni? O explicație este aceea că majoritatea absolută a cumpărătorilor cred că România nu va intra în categoria „nerecomandat pentru investiții”, ceea ce înseamnă că mizează că în următoarea perioadă piețele se vor liniști și vor începe să crească.

De asemenea, în ultimele zile am primit mai multe telefoane de la câțiva amici care m-au întrebat același lucru și anume: ce ar trebui să facă ei în condițiile în care prețul acțiunilor scade? De fiecare dată când primești întrebări de acest tip este foarte complicat, pentru că există riscul ca piața să acționeze în sensul contrar al recomandărilor.

De data aceasta, am mers pe mâna experților care spun că dacă vine o furtună pe piață cel mai bine este să aștepți să treacă. Și chiar dacă va dura o săptămână, o lună sau un an sunt multe șanse ca piețele să se întoarcă într-o zonă de creștere.

Să reamintim celebra vorbă: „vinde când alții cumpără și cumpără când ceilalți vând”. Teoretic este simplu. Practic, presiunea scăderilor și necunoscutul din față pot duce la reacții nepotrivite. Este o săptămână agitată pe piețe. Dacă rezultatul va fi cel așteptat, respectiv decizia S&P va fi ca ratingul să fie păstrat, și dacă apele se vor limpezi în politica românească sunt șanse mari ca investitorii să se liniștească.

Jurnal de știri

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva tuturor statelor membre, inclusiv a României, pentru că nu au notificat măsurile de transpunere integrală în legislația națională a directivei privind emisiile industriale și de creștere a animalelor.

Țările UE au avut termen până la 1 iulie 2026 pentru a introduce directiva actualizată în legislația internă, însă până în prezent niciun stat membru nu a comunicat Comisiei finalizarea transpunerii. Pe 25 septembrie, Executivul european a transmis scrisori de punere în întârziere, iar acum guvernele naționale au la dispoziție două luni pentru a comunica măsurile adoptate în vederea aplicării directivei. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, următoarea etapă a procedurii de infringement.

În linii generale, directiva actualizată înăsprește normele privind emisiile, urmărește limitarea utilizării substanțelor chimice periculoase și extinde domeniul de aplicare. De asemenea, introduce dreptul publicului de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile aduse sănătății de poluarea ilegală.

Cercetătorii din Germania caută soluții pentru reducerea risipei alimentare, dezvoltând tehnologii care să permită monitorizarea mai eficientă a produselor agricole după recoltare.

Un proiect al cercetătorilor de la Institutul Leibniz pentru Inginerie Agricolă și Bioeconomie folosește senzori inteligenți pentru a preveni alterarea merelor în timpul depozitării. Proiectul pornește de la date potrivit cărora aproximativ unul din zece mere depozitate se strică înainte de a ajunge la consumatori, iar reducerea acestor pierderi ar putea contribui și la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de risipa alimentară.

Metoda utilizată de cercetători constă în integrarea senzorilor în mere artificiale și monitorizarea în timp real a condițiilor din spațiile frigorifice, potrivit Deutsche Welle. Senzorii pot detecta condensul format în jurul fructelor, permițând operatorilor să ajusteze temperatura și umiditatea înainte ca merele să înceapă să se degradeze.

Cercetătorii germani consideră că aceeași abordare ar putea fi extinsă și la alte fructe și legume. Provocarea este însă ca tehnologia să devină suficient de ieftină pentru a putea fi utilizată pe scară largă.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat măsuri temporare de liberalizare a comerțului pentru o gamă largă de produse originare din Armenia, inclusiv produse agricole, pentru a sprijini economia țării în urma restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia. Măsurile vor liberaliza aproximativ 80% din exporturile armene către Uniune, iar taxele vor rămâne suspendate o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Regimul preferențial este însoțit de anumite condiții și de măsuri de salvgardare, menite să protejeze piața Uniunii Europene, potrivit comunicatului emis de Consiliu.

Fermierii italieni din sectorul de creștere a păsărilor și suinelor primesc peste 73 de milioane de euro pentru compensarea pierderilor cauzate de focarele de gripă aviară și pestă porcină africană din anii precedenți. 61 de milioane de euro revin crescătorilor de păsări de curte și producătorilor de ouă, iar 12,5 milioane de euro fermelor de porcine.

Plățile sunt finanțate din rezerva Uniunii Europene pentru agricultură și trebuie efectuate către fermieri până la sfârșitul lunii mai a anului viitor, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

O schemă de ajutor de stat în valoare de 11 milioane de euro a fost aprobată săptămâna trecută de Comisia Europeană, la cererea României, pentru sprijinirea sectorului de creștere a porcinelor. Fondurile vor merge către fermele afectate direct de creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilul provocată de criza din Orientul Mijlociu. Schema, adoptată în baza cadrului temporar european pentru ajutoare de stat în situații de criză (METSAF), se va derula până la 31 decembrie 2026, iar suma maximă pentru o fermă este de 50.000 de euro. De asemenea, crescătorii de bovine din România vor primi ajutoare de stat în valoare totală de peste 52 de milioane de euro, în cadrul unei scheme aprobate de Comisie în urmă cu două săptămâni. Fondurile sunt destinate fermierilor cel mai afectați de creșterea bruscă a costurilor de producție, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană a anunțat, pe 23 septembrie, de Ziua Europeană a Agriculturii Ecologice, câștigătorii ediției 2026 a premiilor UE pentru agricultura ecologică, selectați dintre peste 120 de candidaturi din statele membre.

Cele șapte premii au ajuns la proiecte din Irlanda, Danemarca, Bulgaria, Austria, Germania, Franța și Italia, care s-au remarcat prin consolidarea legăturii dintre producția ecologică și inovare, prin dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare sau prin inițiative educaționale. Printre laureați se numără o fermieră irlandeză care conduce o exploatație zootehnică, un fermier danez care administrează o fermă ecologică mixtă implicată în peste 50 de proiecte de cercetare și dezvoltare și o companie bulgară de procesare a alimentelor ecologice, care folosește peste 30 de produse de la diverși parteneri locali.

La categoria „oraș ecologic”, premiul a revenit localității franceze Cussac-Fort-Médoc, unde o fermă municipală de 7.000 de metri pătrați furnizează jumătate din legumele proaspete necesare pentru cele 230 de mese servite zilnic în cantinele școlare.

Titlul pentru cea mai bună regiune organică a fost atribuit celui mai mare bio-district din Italia, Sardegna Bio, pentru dezvoltarea rurală participativă.

Au mai fost premiate o companie de catering din Austria, care procesează producția din propria fermă zootehnică, și un retailer din Germania, care livrează săptămânal peste 2.000 de pachete cu produse alimentare, conectând 60 de ferme ecologice cu gospodării, școli și comunități rurale.

Fermierii se află la începutul filierei produselor agricole. Care sunt dificultățile fermierilor, cum le pot depăși, cum pot obține finanțare și care este momentul optim pentru vânzarea producției. Specialiștii oferă recomandări la problemele dificile de care se lovesc producătorii agricoli.

Invitați la Rural: Cezar Gheorghe - fondatorul AGRIColumn, o casă de consultanță și analiză de date dedicată pieței mărfurilor agricole din România, Matei Titianu, președinte LAPAR, prin telefon, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Social-democrații au hotărât cu unanimitate de voturi să nu susțină Cabinetul Mureșan. Timp in care, George Simion,  anunță negocieri cu toate partidele pentru a forma un guvern stabil.  AUR isi mentine pozitia de a nu vota nici un guvern din care partidul nu face parte. Astazi este prima zi de audiere a ministrilor propuși în Guvernul Siegfried Mureșan, în comisiile parlamentare.

Vizita diplomatului american în România a avut loc în cadrul unui eveniment privat al mediului de afaceri și în afara unui mandat oficial de reprezentare sau negociere cu instituțiile românești. Totusi, pe langa eficienta economica a proiectului dezvoltat de americani- de a transporta gaz natural lichefiat american adus în Grecia mai departe, prin conductă, către Ucraina- o intrebare ramane- cine din Romania ar trebui sa dea explicatii pentru scandalul politic creat la Bucuresti, legat de implicarea americana in darimarea guvernului Bolojan. Discutam mai tarziu.

A fost ultima etapa din calatoria sefului bisericii catolice in Hexagon. Macron a evitat să participe la slujba de sâmbătă din Place de la Concorde pentru a respecta regulile stricte ale laicității și separării dintre Biserică și stat, din Franța dar in discursul de la Metz a evocat moștenirea religioasă a continentului. 

Evadare din sunetele orașului pe muzică clasică în compania lui Radu Mihalache, absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, lector la Fundației Calea Victoriei, autorul cursului “ENJOY CLASSICS: Mozart, Berlioz, Ceaikovski, Verdi şi Rahmaninov”.

Radu Mihalache este absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, secţia Muzicologie, activează în presa de specialitate, profitând de orice ocazie pentru a vorbi despre subiectul care îl pasionează: muzica, sub toate formele ei, fie ea clasică, pop, rock, jazz, muzică de film sau muzică de teatru. În perioada 2011 – 2018 a activat la Radio România Muzical, unde a realizat şi prezentat cronici, recenzii, reportaje, grupaje informative şi numeroase emisiuni.

În 2018 a prezentat Concursul Internaţional „George Enescu”, iar în 2019 a colaborat cu postul Trinitas TV pentru a realiza “Interviurile Festivalului” şi agenda prestigiosului eveniment. Radu este de asemenea şi un frecvent colaborator al Festivalului de Muzică Veche Bucureşti.

Radu Mihalache este în prezent membru al coralelor Ascendis, Solemnis şi al Corului Filarmonicii ‘Paul Constantinescu’ din Ploieşti. Din 2014 s-a dedicat şi activităţii de compoziţie, scriind muzică originală pentru teatru, dar şi pentru alte medii artistice. Printre instituţiile cu care a colaborat se numără Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti, Teatrelli, Teatrul Nottara, Teatrul „Gulliver” din Galaţi, Teatrul „Jean Bart” din Tulcea. Printre regizorii cu care a lucrat îi regăsim pe Phillipe Besson, Puiu Şerban, Diana Lupescu, Radu Gabriel şi mulţi alţii.

Acum, Fundația Calea Victoriei ne invită să descoperim fascinanta muzică a unor compozitori de geniu care au stăpânit cu o siguranţă fantastică limbajul tonal. Maeştri ai melodiei, ai expresiei, ai orchestraţie, cu toţii au contribuit la definirea identităţii noastre muzicale actuale, totul in cursul "ENJOY CLASSICS: Mozart, Berlioz, Ceaikovski, Verdi şi Rahmaninov". 

Bucureștiul ar trebui să aibă zone cu nivel scăzut de emisii, cum se întâmplă deja de ani buni în alte mari orașe ale Europei, cer organizațiile neguvernamentale. O petiție lansată de Asociația Bucureșteană pentru Mobilitate Sustenabilă cere autorităților Capitalei să ia măsuri în acest sens. Avocata Anamaria Gram, reprezentantă a organizației amintite, a fost invitată la emisiunea Planeta Verde.

Ce sunt zonele cu nivel scăzut de emisii? Anamaria Gram: ”Este vorba de o măsură foarte des întâlnită în peste 300 de orașe europene, o măsură menită să reducă poluarea aerului în orașe, poluarea cauzată de trafic”.

Cine ia decizia privind zonele cu nivel scăzut de emisii? ”Se adoptă la nivelul Primăriei orașului un calendar pe mai mulți ani, pe 10, 15, 20 de ani, prin care se stabilesc datele de la care vehiculele extrem de poluante nu mai au voie să circule în oraș. Deci este o eliminare treptată din parcul auto a vehiculelor poluante”, precizează reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă.

Ce înseamnă vehicul poluant? Anamaria Gram: ”Vehicul poluant merge până la Euro 6 diesel. Este o diferență foarte mare între motoarele care consumă motorină și cele care consumă benzină, GPL. Noi am prevăzut distict etapele. Dieselul fiind mult mai poluant, va fi scos puțin mai repede, de exemplu, Euro 3 diesel va fi scos mai repede decât Euro 3 pe benzină”.

De ce e nevoie de zone cu nivel scăzut de emisii? ”Din multe surse și surse independente care ne informează cu privire la gradul de poluare, vedem că sunt depășiri la anumiți poluanți în municipiul București, am și fost condamnați de CJUE în 2020 cu privire la depășirea de PM10”, explică reprezentanta Asociației Bucureștene pentru Mobilitate Sustenabilă.

Ea precizează că ”este o decizie care se ia foarte greu, în toate orașele s-a luat foarte greu (...), este o măsură nepopulară. Am depus un proiect de hotărâre la Primăria Generală și toți bucureștenii care sunt conștienți că le este afectată sănătatea pot să semneze pentru acest proiect de hotărâre și uite așa, în doi, trei ani o să ne îmbunătățim calitatea aerului”.

Anamaria Gram spune că ”la Paris, a funcționat fără camere video și fără amenzi, a fost mai mult o măsură de educare, ei au niște stickere pe care le pun, cu diferite culori (...). În Londra, în câteva luni s-au văzut rezultatele, pentru că au făcut cu camere de citire automată a numărului de înmatriculare”.

Ce riscă șoferii? ”În primele luni este doar un avertisment, am prevăzut în proiectul de hotărâre să fie doar avertizați și ulterior, amendă”, precizează Anamaria Gram.

Petiția privind zonele cu nivel scăzut de emisii poate fi semnată aici.

Despre fantomele populismului care bântuie Europa, pornind de la recentele victorii înregistrate de extremiștii de la AfD în Germania, discutăm astăzi cu politologul Andrei Schwartz

Despre Turneul Național ”Clasic la puterea a treia. Violoncellissimo”, ajuns în această toamnă la cea de a 8-a ediție, discutăm astăzi cu maestrul Marin Cazacu, violoncelist, director general al Filarmonicii George Enescu, profesor doctor în cadrul Universității Naționale de Muzică București.

Jurnal de știri