Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un important economist francez avertizează asupra nivelului datoriei publice și propune câteva soluții pentru reducerea ei. Posibilele soluții ar fi însă inconfortabile pentru politicieni. Preocupările pentru reducerea datoriei publice ar trebui să fie și în atenția politicienilor români.

Ar fi trebuit să scriu despre datele bugetare pe primele opt luni ale anului cu o reducere în continuare a deficitului. Sau despre cât de greu se împrumută statul român și cât de rapid au avut acces la credite o bancă românească și o primărie de municipiu.

Am preferat însă să revin la tema datoriei publice, pentru că economistul și gânditorul Jacques Attali a publicat la sfârșitul săptămânii trecute o analiză pe tema reducerii datoriei publice. Chiar dacă diferența dintre nivelul datoriei publice a Franței și cea a României este extrem de mare (117% față de peste 60% din PIB), există asemănări evidente în ceea ce privește căutarea soluțiilor pentru reducerea datoriei suverane.

Astfel, Jacques Attali pleacă de la constatarea că în Franța nimeni nu măsoară cu adevărat necesitatea reducerii datoriei publice și dificultatea acestui proces. Cert este că dacă nu se face nimic, datoria publică va deveni nesustenabilă. Sunt două cauze care vor conduce la această situație, pe de o parte, deficitul va crește alimentat de creșterea cheltuielilor publice, în special, în perioade cu un avans economic redus, pe de altă parte, costurile aferente datoriei vor urca pe măsură ce împrumuturile cu dobâzi reduse se vor refinanța la dobânzi mai mari.

Attali spune că dacă creditorii Franței își vor pierde încrederea că poate rambursa datoriile vor opri finanțările, iar statul nu va mai putea plăti salariile, pensiile sau prestațiile sociale.

De aceea, reducerea datoriei este o condiție de supraviețuire. Nivelul actual al ratelor dobânzilor nu oferă o perspectivă de reducere a costului îndatorării și nici nu poate exista o așteptare privind creșterea veniturilor bugetare care sunt deja printre cele mai ridicate din statele OCDE. În România, în schimb, se discută de două decenii despre reducerea gap-ului de TVA și scăderea economiei gri, dar nu se întâmplă nimic. Pentru Franța, soluția este reducerea cheltuielilor bugetare.

Attali a calculat că pentru ca Franța să poată reduce datoria publică în 10 ani la 100% din PIB ar fi nevoie ca în primii patru ani să facă o scădere a cheltuielilor bugetare cu 5,5% din PIB urmând ca timp de șase ani să fie o perioadă de „înghețare” a cheltuielilor. Ar fi complicat, pentru că, după anii 70, niciun guvern francez nu a reușit performanța de a păstra cheltuielile publice la același nivel. Efortul este considerabil, iar rezultatele se pot vedea în câțiva ani.

Măsurile propuse sunt, însă, nepopulare. Este vorba despre două decizii simultane: prelungirea cu doi ani a perioadei de muncă, deci o amânare a ieșirii la pensie, și, în același timp o creștere a pensiilor mai mică decât inflația. Totodată, cheltuielile bugetare ar trebui „înghețate” pe o perioadă de cinci ani, implicit cheltuielile salariale din sectorul public și din agențiile de stat ar trebui să fie păstrate la nivelul actual. Dat fiind că efortul economic și politic ar trebui să se întindă pe o perioadă de 10 ani, Attali crede că este necesară o lege specială care să impună ca un deceniu să nu fie majorat volumul cheltuielilor publice. De asemenea, este posibil să fie nevoie de vânzări ale participațiilor deținute de stat la companiile listate.

Un exemplu există și anume Belgia care a coborât datoria publică de la 134% din PIB, în anul 1993, la 84% în anul 2007. După aceea, însă, au urmat ani în care datoria a crescut din nou. Ieșirea din zona euro nu este o soluție, dimpotrivă chiar, Franța ar cădea în gol, fără parașută.

De ce s-a ajuns aici? Pentru că, scrie Attali, atât cei care guvernează, cât și cei care sunt guvernați au lăsat, cel puțin în ultimul deceniu, lucrurile să meargă de la sine. Unii din demagogie, alții din lipsă de curaj, dar cert este că au fost puține voci care au cerut reducerea cheltuielilor publice. Din păcate, niciun candidat la alegerile prezidențiale de anul viitor nu vorbește despre reducerea cheltuielilor publice. Iar în tot acest timp creditorii stau cu ochii pe datoria publică franceză. Este un exemplu din care și România poate învăța.

În direct din Brașov, producătorul de film Dan Burlac ne vorbește despre Festivalul alpin din România pe care îl conduce din 2016, precum și despre evoluția cinematografiei românești.

”1941 - Gropi comune în Pădurea Vulturi” este o carte care documentează masacrarea evreilor într-o localitate din apropierea municipiului Iași, la doar câteva zile după intrarea României în război.

Ovidiu Nahoi discură au autorii, Marius Cazan , Elisabeth Ungureanu , Irinel Rotariu.

Uneori, în România, poveștile despre tehnologie încep cu „n‑am avut buget” și se termină cu „am făcut ce-am putut”. Povestea lui Emil Muthu nu începe și nu se termină așa. El vine din generația de antreprenori care au stat ani de zile cu mintea în cod, cu ochii la produse care nu prindeau încă, cu investitori greu de convins și cu nopți în care te întrebi dacă nu cumva viitorul tău e, poate, în altă parte. Și totuși, a rămas. Aici, în România. Și a construit mai departe.

Este fondator și Managing Partner la Neurony, o companie care nu vinde doar „software” ci ajută organizațiile să‑și rescrie, la propriu, felul în care funcționează, integrând inteligența artificială în operațiuni, recrutare, procese și decizii. Din Neurony s‑au născut și au crescut startup‑uri precum ialoc, Yarooms, Jobful sau Recrutopia, proiecte care au demonstrat că din București poți construi produse folosite în toată lumea, chiar dacă la început totul pare doar o idee desenată pe un șervețel. Emil e antreprenorul care a trăit și partea de „doi ani fără rezultate”, și momentul în care vezi, în sfârșit, prima manifestare clară de succes. Și exact despre această tranziție vrem să vorbim astăzi la „Noi venim din viitor”.

Vom povesti despre proiectele lui, evoluția startup‑ului Neurony și a celor la care a contribuit înainte, despre România în cursa noilor tehnologii și despre podcastul „Rewired” pe care îl moderează alături de Marius Ciurariu.

„Rewired” nu e doar un podcast despre AI și business ci despre cum îți rescrii identitatea, fricile și obiceiurile ca să reziști într‑o lume în care tehnologia te obligă să fii o versiune tot mai lucidă a ta. Îl vom întreba pe Emil nu doar „cum” a făcut toate aceste lucruri ci și „cine” a trebuit să devină ca să treacă prin ani în care nimic nu se vedea la suprafață și totuși să rămână în joc.

Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: neurony.ro

Jurnal de știri

Preşedintele Nicuşor Dan s-a intalnit cu premierul desemnat, Siegfried Mureşan. Liberalul şi-a anunţat intenţia de a depune maine la Parlament lista miniştrilor şi programul de guvernare. Care sunt propunerile partidelor va spunem imediat.  

Exista o mafie a arderilor ilegale de deseuri din Sintesti iar ea nu e reprezentata de comunitatea de acolo. Localnicii sunt doar niste instrumente, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care acuza ca pana acum, autoritățile competente că „nu au lucrat” impreuna pentru a opri acest fenomen. Un interviu in aceasta seara. 

Prima oprire este la Paris, Suveranul Pontif a fost intampinat de presedintele Emmanuel Macron si va oficia o slujba la Catedrala Notre Dame. Este primul suveran pontif care ajunge in lacasul de cult, de la redeschiderea catedralei în decembrie 2024.

Evenimentul despre care vorbim în următoarele minute se desfășoară anual în peste 400 de orașe, atrăgând peste 1,5 milioane de vizitatori, anul acesta Universitatea din București promovând știință prin Noaptea Cercetătorilor Europeni și în Capitală. Invitat pentru a promova acest eveniment, un muzician care este și cercetător, doctor în chimie, Marius Matache.

Ediția din acest an, organizată în premieră de Universitatea din București, la inițiativa SciResCareer – Centrul de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – Regiunea București-Ilfov, își propune să apropie știința de public și să creeze un spațiu în care curiozitatea și întrebările să devină puncte de plecare pentru descoperirea unor noi domenii de cunoaștere. Evenimentul aduce împreună facultăți și centre de cercetare ale Universității din București, precum și institute și organizații partenere, într-un program construit în jurul experimentelor, demonstrațiilor, activităților practice și dialogului direct cu specialiștii.

La Noaptea Cercetătorilor Europeni participă Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate (CCESS), Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) al Facultății de Filosofie a UB, Facultatea de Biologie, Facultatea de Chimie, Facultatea de Fizică și Asociația Studenților Fizicieni, Facultatea de Geografie, Facultatea de Geologie și Facultatea de Studii Interdisciplinare.

Programul este completat de activitățile instituțiilor și organizațiilor partenere: Catedra UNESCO – TRISSE (Transfer of Research Results into STEM Education), Centrul Național de Cartografie, Institutul de Biochimie al Academiei Române, Institutul de Chimie Organică al Academiei Române „Costin D. Nenițescu”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Pactul Climatic European și Universitatea Tehnică de Construcții București.

Pe parcursul evenimentului, participanții vor putea descoperi cercetarea dincolo de sala de clasă, prin activități pregătite alături de cercetători, cadre didactice și studenți. Programul include ateliere de pilotaj de drone, experimente de fizică generală, demonstrații cu generatorul Van de Graaff, analize la microscop, experimente de electricitate și termodinamică, precum și observații astronomice cu ajutorul telescopului.

Noaptea Cercetătorilor Europeni face parte din seria evenimentelor Marie Skłodowska-Curie, care urmăresc să apropie cercetătorii și publicul și să stimuleze interesul pentru știință și carierele din cercetare. Prin activități interactive și întâlniri directe cu cercetătorii, evenimentul oferă publicului ocazia de a descoperi modul în care cercetarea contribuie la înțelegerea lumii din jur și la găsirea unor soluții pentru provocările societății contemporane.

De ce are nevoie un copil aflat în sistemul de protecție? O familie, siguranță, stabilitate. Oricâte obiecte și lucruri materiale i-ar fi oferite, un copil instituționalizat are nevoie de căldura oamenilor, numai așa acești copiii vor ajunge să creadă în ei înșiși. Acestea sunt gândurile care dau startul în fiecare an recrutării de voluntari pentru Asociația Ajungem Mari. Despre recrutarea de voluntari, vorbim în RFI360 cu Iarina Taban, fondatoarea Ajungem Mari.

Apelul de anul acesta vine într-un context în care tot mai mulți copii cresc înconjurați de ecrane și mai puțin de modele umane care să îi ghideze. Potrivit unui sondaj recent al Comisiei Europene, adolescenții din UE petrec în medie 4,5 ore pe zi online în timpul săptămânii și peste 6 ore în weekend. Tinerii din România ajung la 6,7 ore în weekend, mult peste media europeană. 

Într-o lume din ce în ce mai conectată, copiii și tinerii din sistemul de protecție sunt din ce în ce mai singuri și debusolați. În aceste condiţii, Ajungem Mari căută 1.000 de voluntari pentru cei peste 3.500 de copii și tineri pe care îi sprijină în București și 29 de județe. Pentru cei care își doresc să ofere 3 ore pe săptămână și ajutor necondiționat, înscrierile sunt deschise până pe 30 septembrie pe https://www.ajungemmari.ro/devinovoluntar/

Însă, voluntariatul nu schimbă doar viața copiilor și tinerilor vulnerabili, ci și viața voluntarilor care aleg să le fie alături copiilor necondiționat.

„Privind în urmă la toată activitatea mea de voluntariat la Ajungem MARI şi făcând o analiză a mea ca om, cred că am crescut foarte mult, că am atins un nivel ridicat de înţelegere a firii umane şi empatie. Dacă îți dorești să aplici, încearcă, nu ai nimic de pierdut. S-ar putea să descoperi o parte din tine de care nu știai. S-ar putea să îţi găsești în asta scopul vieţii tale.”, spune Mihaela Vulpe, voluntar Ajungem Mari.

Milioane de lei care ajung în buzunarul mafiilor care ard deșeuri la marginea capitalei României sunt resurse pentru care infractorii se vor lupta cu tot ce au. Tocmai de aceea și autoritățile publice trebuie să aloce resurse reale de a lupta contra mafiei deșeurilor. Invitata emisiunii este ministra interimară a mediului, Diana Buzoianu

Jurnal de știri