Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Echipa națională de fotbal debutează astăzi în noul sezon al Ligii Națiunilor, cu un meci în deplasare împotriva Suediei. Selecționerul Gică Hagi a convocat 32 de jucători pentru cele patru meciuri programate în septembrie și octombrie.

Toamna începe în forță pentru echipa națională a României. „Tricolorii”, pregătiți de Gică Hagi, intră astăzi în lupta pentru un nou parcurs în Liga Națiunilor, într-o grupă B4 în care adversarele sunt Suedia, Bosnia și Herțegovina și Polonia.

Pentru selecționer, perioada următoare reprezintă și debutul oficial după revenirea, la 25 de ani distanță, pe banca naționalei.

Primul test vine în această seară, în deplasare, împotriva Suediei. Partida se va disputa pe Strawberry Arena din Solna, de la ora 21:45, și va fi primul meci oficial al lui Gică Hagi în noul său mandat.

„Tricolorii” vor disputa, în total, până pe 5 octombrie, patru partide. Este pentru prima dată după multă vreme când fotbaliștii naționalei vor sta aproape trei săptămâni împreună, iar această situație îi convine celui supranumit „Regele fotbalului românesc”.

Pentru această acțiune, Hagi a convocat 32 de jucători, mizând atât pe fotbaliști experimentați, precum Nicolae Stanciu, Răzvan Marin și Andrei Burcă, cât și pe jucători mai tineri. Miza este importantă: câștigătoarea grupei promovează în Liga A, în timp ce ocupanta locului secund va avea șansa de a disputa un baraj pentru promovare.

Pe 28 septembrie, România revine la București pentru duelul cu Bosnia și Herțegovina. Partida de pe Arena Națională se va disputa fără spectatori, astfel că avantajul terenului propriu va fi unul mai degrabă simbolic. După meciul de la București, delegația României va pleca în Polonia, pentru o nouă confruntare importantă.

Pe 2 octombrie, „tricolorii” vor întâlni Polonia, la Varșovia, într-un meci programat tot de la ora 21:45. Robert Lewandowski este unul dintre jucătorii importanți ai adversarilor, iar duelul va reprezenta un nou examen pentru defensiva României.

Seria celor patru partide se încheie pe 5 octombrie, când România primește vizita Suediei, pe Arena Națională. În numai 11 zile, echipa lui Gică Hagi va disputa patru meciuri, dintre care două în deplasare și două pe teren propriu.

Patru meciuri în unsprezece zile, trei adversare și un nou început pentru Gică Hagi. Toamna poate oferi primele răspunsuri despre direcția pe care o va urma naționala României în noul mandat al „Regelui”.

Situația din strâmtorile Ormuz și Bab al-Mandab, precum și scăderea exporturilor rusești din cauza războiului din Ucraina duc la creșterea accentuată a prețurilor la combustibili. În special prețurile la motorină au atins niveluri record. Iar decizia administrației Statelor Unite de a opri exporturile de motorină tensionează și mai mult situația. În aceste condiții, comentatorii se întreabă cât de justificată este plafonarea prețurilor în locul descurajării consumului.

”UE lansează o ofensivă diplomatică pentru a opri interdicția lui Trump privind exporturile de motorină”, titrează Politico.

”Bruxelles-ul susține că interdicția de 90 de zile ar fi dăunătoare pentru toate părțile implicate, avertizând asupra unui impact sever asupra piețelor de energie.

Importurile de motorină din SUA în UE au crescut în ultimele luni pentru a compensa volumele pierdute din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

Blocul comunitar importă în prezent peste jumătate din necesarul său de motorină din America. Prețurile și aprovizionarea au fost, de asemenea, afectate de atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia”.

Și Le Monde avertizează că ”o întrerupere a livrărilor din Statele Unite ar reprezenta un dezastru pentru economia UE, care se confruntă ea însăși cu prețuri record – o medie de 2,23 euro pe litru pentru motorină, în creștere față de 2,16 euro cu o săptămână înainte”

Citeste siEmmanuel Macron cere Europei să-şi îndulcească, temporar, normele privind carburanţii

Pe acest fond, încă o reducere a prețului la combustibil, prin plafonarea prețurilor, este absurdă, crede ziarul german Der Tagesspiegel:

”Oamenii trebuie să înțeleagă: epoca combustibililor fosili apune, indiferent de subvenții. Guvernul trebuie să pună capăt acestui lucru, și încă acum.”

Ziarul belgian De Morgen notează la rândul său că „fiecare șofer care își înlocuiește mașina diesel cu un model mai puțin poluant și fiecare familie care renunță la gazele naturale costisitoare în favoarea unei pompe de căldură contribuie la reducerea, fie și infimă, a dependenței societății noastre de surse de combustibili fosili instabile din punct de vedere geopolitic.

Politicienii ar trebui să încurajeze constant această tranziție, nu să o descurajeze. (...) Dar te întrebi: oare politicienii care, într-o zi, pledează pentru eliminarea treptată a motorinei și renunțarea la gaze, iar a doua zi cer compensații pentru prețurile mari la motorină și gaze, realizează cu adevărat ce spun?” (Sursa: Eurotopics)

Neue Zürcher Zeitung, citat de Eurotopics, argumentează împotriva plafonării prețurilor la combustibil:

„Prețul influențează comportamentul. Prețurile ridicate urmăresc să tempereze cererea – inclusiv în cazul motorinei și al benzinei.

Nu se poate evita o scădere a cererii: din cauza situației incerte din Golful Persic, a rutelor de transport periculoase din Orientul Mijlociu și a avariilor suferite de rafinăriile rusești, cantitatea de combustibil care ajunge pe piața mondială nu este suficientă pentru a acoperi cererea.

Amânarea procesului de ajustare a cererii la o ofertă mai scăzută nu va face decât să prelungească problema. Aceasta diminuează stimulentele pentru un consum chibzuit de combustibil și pentru investițiile în eficiență sau în sisteme alternative.”

O interesantă inițiativă a Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova: un regim de transparență financiară pentru influencerii și creatorii de conținut implicați în campaniile electorale. Ideea ar trebui să dea de gândit și la București.

Acum câteva zile, un confrate jurnalist din Republica Moldova mă întreba ce are Chișinăul de învățat de la România în ce privește răspunsul la războiul hibrid.

I-am răspuns că nimic. Și că întrebarea trebuia pusă invers: Ce are România de învățat de la Republica Moldova în această privință? 

Și iată că informații publicate în aceste zile de colegii de la emisiunea noastră Focus Moldova vin să confirme această idee.

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău vrea să-i aducă pe influencerii și creatorii de conținut online sub aceleași principii de transparență care se aplică deja publicității electorale tradiționale.

Citeste siR.Moldova începe, prima în spațiul european, reglementarea activității influencerilor și a online-ului în alegeri

Conform vicepreședintelui Comisiei, Pavel Postică, regulile care sunt utilizate în mediul offline, adică în viața de zi cu zi, ar trebui să fie valabile și în mediul online. Aceleași reguli pentru toți competitorii, inclusiv transparența finanțării.

Dacă un ziar, un post de radio sau de televiziune este obligat prin lege să marcheze publicitatea electorală și să indice finanțatorul, de ce n-ar fi valabil și pentru influenceri?

Potrivit oficialului de la Chișinău, au existat cazuri în care se spunea că este vorba despre voluntariat, promovare pro bono, fără un contract. Când, în realitate, era vorba despre cu totul altceva.

Astfel, diverși actori, inclusiv actori necunoscuți, au utilizat în alegeri diverse campanii promoționale prin conturi false, neautentice, create artificial,. S-au implicat în alegeri fără ca aceste lucruri să fie declarate în rapoartele privind gestiunea financiară.

Vi se pare cunoscut? Influenceri sau creatori de conținut s-au implicat și în campaniile electorale de la noi, fără a exista un dram de transparență în ce privește relațiile contractuale. Ba, unii influenceri au recunoscut, în cele din urmă, că au primit bani pentru susținerea lui Călin Georgescu, în cadrul anchetelor care au urmat anulării alegerilor din 2024.

Desigur, o reglementare în această veritabilă junglă online care umbrește dezbaterea publică onestă nu va veni fără strigături. Cum că blochează libertatea de exprimare, că pune pumnul în gură vocilor libere.

Dar aceasta n-ar trebui să-i descurajeze pe cei care doresc să aducă transparența în spațiul public. Bine, valabil la Chișinău. Pentru că, la București, subiectul nu este pe agendă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România nu are nevoie de „orice guvern”. România are nevoie de un guvern care să facă reforme (Republica) - De ce spune Sorin Grindeanu că ar face guvern cu AUR, deși știe că pentru Nicușor Dan e o linie roșie (Cotidianul) - Cine sunt oamenii fără de care industria de stat pare că nu ar putea să funcționeze (G4Media) - Elevii români se îmbracă în negru, în semn de protest împotriva uniformelor obligatorii (Libertatea)

Ministerul Finanţelor a împrumutat până acum în anul 2026 de pe pieţele externe doar în jur de 5 mld. euro, echivalent, prin eurobonduri în euro şi dolari, adică doar jumătate din ce şi-a programat pentru acest an.

Astfel, în perioada următoare statul ar trebui să mai împrumute încă 5 mld. euro de pe pieţele externe, dacă ar fi să respecte planul iniţial stabilit pentru 2026.

Problema e că tensiunile politice persistă în România de patru luni încoace. 

În plus, pe lângă problemele interne, turbulenţele şi incertitudinile se acumulează şi pe plan extern, în Europa, dar şi la nivel mondial.

Împrumuturile sunt stringente pentru că este nevoie de bani pentru a finanţa atât deficitul bugetar, estimat pentru acest an la circa 6% din PIB, cât şi pentru a refinanţa datoria publică care ajunge la scadenţă, datorie care creşte galopant.

De ce e vital să ținem în frâu bugetul țării? Pentru a nu cădea în junk și pentru a ne putea împrumuta măcar la dobânzile de acum, oricum mari. Pentru a putea plăti pensii și salarii în continuare.

Guvernul Siegfried Mureșan, chiar dacă va trece, nu va putea să facă reforme, cu toate bunele intenții pe care le face publice (comasarea Polițiilor, comasarea comunelor, ghișeu unic, reforma companiilor de stat). Toate reformele vor fi masacrate în Parlament de „Coaliția Restaurației” PSD-AUR.

Guvernul Grindeanu, dacă va fi nominalizat apoi de președinte, nu va face nicio reformă. Ca partid al nomenclaturii, PSD e un partid care are oroare de cuvântul „reformă”.

Într-un fel, ar fi un act de dreptate ca un Guvern PSD să fie instalat la Palatul Victoria și să înceapă „negocierile” cu agențiile de rating și cu FMI. Ar vedea și dl. Grindeanu cum e să plătească măcar o dată consumația.

Sorin Grindeanu a făcut un anunț legat de colaborarea cu AUR care ar putea să fie un indiciu major despre ce ar putea urma, odată ce Guvernul Siegfried Mureșan ar pica în Parlament.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, recunoaște că ar negocia și cu AUR pentru formarea unei majorități menite să asigure guvernarea. El motivează prin faptul că majoritatea care i-ar susține guvernul în Parlament trebuie să fie una transparentă, nu ascunsă.

De ce ar face Sorin Grindeanu asemenea declarații, când știe că președintele Nicușor Dan are o linie roșie când vine vorba de AUR?

O explicație ar putea fi intenția lui Sorin Grindeanu de a-l avertiza pe șeful statului să nu îl pună premier. Pentru că, dacă Nicușor Dan îl va desemna, atunci Grindeanu nu va ocoli nicio cale ca să facă majoritate. Inclusiv calea AUR. 

În context, este de ajutor o informație apărută joi, pe surse, dinspre PSD. Partidul lui Sorin Grindeanu ar putea accepta inclusiv un premier tehnocrat. 

Condiția ar fi ca guvernul să fie politic, iar PSD să aibă miniștri în Executiv. Să fie deci vioara-ntâi, în jurul căreia să se construiască noul guvern. 

Nu e musai ca premierul să fie nici politic, nici din PSD. Ideal probabil ar fi un premier de paie. Un prim-ministru pe care PSD, cu voturile din Parlament și cu miniștrii din cabinet, să-l conducă după cum dorește. 

Cum va răspunde AUR la bezelele PSD?

Nouă români par a fi indispensabili pentru funcționarea companiilor de stat. Fiecare dintre ei este în conducerea a trei societăți cu capital de stat. Conform datelor publicate pe platforma guvernanta.gov.ro, alte 95 de persoane au putere de decizie în câte două companii de stat. Veniturile lor brute lunare sunt între 29.000 de lei și 134.000 de lei.

Topul veniturilor e condus de Bogdan Stelian Mîndrescu, pasager în zborul la Mykonos împreună cu judecători și politicieni: peste 134.000 de lei lunar brut.

Mîndrescu este din Buzău. A ajuns în sferele înalte de la București, sprijinit de organizația locală a PSD, condusă de Marcel Ciolacu, la 24 de ani – șef de cabinet la Ministerul Transporturilor pe vremea lui Răzvan Cuc.  Și în paralel oferea consultanță unei firme din China, Inspur Shandong Group.

În 2017, la 28 de ani, a devenit cel mai tânăr director al Companiei Naționale Aeroporturi București.

În februarie 2018, Mîndrescu a demisionat de la șefia CNAB după ce Corpul de Control al premierului a găsit mai multe nereguli: angajări fictive, deplasări de lux, prime ilegale.

De-a lungul timpului, Mîndrescu a trecut și pe la conducerea Tarom, Apă Canal Ilfov,  Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile.

Elevii din întreaga țară sunt chemați să protesteze luni, 28 septembrie, împotriva obligativității uniformelor școlare, purtând haine de culoare neagră. Acțiunea, gândită ca un protest pașnic, este organizată de Consiliul Național al Elevilor (CNE) în semn de opoziție față de proiectul legislativ inițiat de PSD, care a trecut deja de Senat și urmează să fie votat de Camera Deputaților, for decizional.

Într-un exercițiu unic de transparență, guvernul a publicat pe site-ul guvernanța.gov.ro toți managerii din 121 de companii și instituții de stat, cu sumele încasate, dar și cu funcțiile pe care le cumulează.

Niciodată transparența nu este prea multă și de aceea demersul este binevenit, mai ales într-un context în care se discută foarte mult despre restructurarea companiilor de stat și despre imposibilitatea înlocuirii managerilor companiilor de stat din motive legate de contractele bine betonate pe care le au conducătorii acestor firme.

Există trei observații pe care le generează informațiile referitoare la managerii din cele 121 de companii de stat și a instituțiilor subordonate ministerelor. Prima constatare și cea mai gravă este că sunt foarte mulți conducători de companii care cumulează mai multe funcții. Mai exact 100 din cei 650 de manageri analizați cumulează cel puțin două funcții. O parte dintre conducătorii acestor companii sunt în același directori generali și președinți ai consiliului de administrație ai companiilor.

Este un cumul de funcții discutabil, pentru că principiile guvernanței corporative recomandă ca marile companii să aibă o conducere duală ceea ce înseamnă că între conducerea executivă și conducerea care asigură controlul, stabilește viziunea și strategia trebuie să existe independență și implicit să fie persoane diferite.

De fapt, modelul unui președinte-director general întărește puterea de decizie în mâinile unui singur om, ceea ce în cazul companiilor de stat este cel puțin discutabil.

Firmele private pot avea un PDG, mai ales în cazul în care acționarul majoritar alege să se implice în conducerea companiei. În general, cumulul de funcții al managerilor din companiile de stat este o practică nocivă care arată că de fapt managerii sunt puși în mai multe funcții pentru a-și rotunji veniturile. Cumulul de funcții este de fapt un joc politic prin care sunt premiați cei mai fideli apropiați ai unor partide.

Este greu de crezut că un manager este competent pentru trei companii sau instituții, chiar dacă în principiu s-ar părea că posturile de conducere cumulate sunt alese în firme care au domenii de activitate apropiate sau în aceeași companie.

În ultimă instanță, cumulul funcțiilor la companiile de stat are un păcat capital și anume dă senzația că există un cerc închis de oameni care sunt aleși de partide pentru a conduce companiile, iar cercul nu poate fi spart decât tot pe canale politice. În felul acesta, oricât de multe eforturi de recrutare independentă s-ar fi făcut, rezultatele sunt modeste. Mai exact, clienții politici blochează prezența în conducerea companiilor de stat a unor profesioniști validați prin rezultate în sectorul privat.

A doua observație pe care o avem văzând lista managerilor de la stat este cea a veniturilor obținute. Pe primul loc se află un manager care este membru în Consiliul de administrație la Registrul Auto Român, director general la Compania națională Aeroporturi București și, de asemenea, membru în Consiliul de administrație la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Chiar dacă ar fi în discuție un eventual conflict de interese, să calculăm că, în total, veniturile lunare cumulate sunt de aproximativ 134.000 de lei, adică 26.000 de euro.

Totuși, nu sunt foarte mulți conducători de companii care să cumuleze trei funcții, iar veniturile cuprinse între 12.000 și 16.000 de euro pe lună pentru directorii unor companii mari, precum Romgaz, Transgaz sau Transelectrica sunt totuși normale pentru niște companii semnificative în economia românească și care eventual fac și profituri substanțiale.

A treia observație este legată de valurile pe care le va strârni această inițiativă. Angajații și sindicatele se vor supăra pe directori, iar directorii se vor supăra pe cei care au deschis această cutie a Pandorei. Totuși, mai bine mai multă transparență decât deloc.

 Un aparat de zbor a intrat prin nordul judeţului Botoşani şi s-a prăbuşit în apropierea localităţii Solca din Suceava. Drone au fost detectate şi la nord de Chilia Veche, în apropierea graniţei României. Reactia ministrului Apararii, intr-un interviu acordat RFI, imediat.

Pe 2 octombrie spcialistii vor decide daca Romania este retrogradata sau nu la junk, adica nerecomandata investitorilor.  Instabilitatea politica nu ne face bine, spune profesorul de economie Christian Nasulea care adauga ca  indicatorii financiari la care sunt atente in mod deosebit agentiile de rating sunt mai buni decat ne asteptam, mai ales in ceea ce priveste reducerea deficitului bugetar. 

Pe agenda discuțiilor se află teme precum comerțul, inteligența artificială, statutul Taiwanului sau războiul cu Iranul, China fiind cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, ceea ce indirect alimenteaza masinaria de razboi a Moscovei in Ucraina. Si aceste e un subiect pe agenda. 

Un judecător a anulat interdicţia impusă de Donald Trump posturilor amintite. Presedintele american a acuzat institutiile de presa ca raspandesc fictiuni si minciuni și continuă să se opună accesului acestora.

Jurnal de știri

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune într-un interviu la RFI că e nevoie de un protest diplomatic, după incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian românesc. El afirmă pe de altă parte că România nu va trimite trupe în Ucraina. Ministrul interimar al Transporturilor critică sindicatele de la Metrorex: ”Cu mine nu merge”.

Radu Miruță, despre dronele Rusiei: ”E o situație care nu este normală și pentru care cred că este nevoie de un protest diplomatic, având în vedere totuși că România nu este o țară aflată în război, având în vedere regulile de Drept internațional, care spun extraordinar de clar că producătorul dronei respective este responsabil despre respectarea regulilor internaționale, ajung, n-ajung în alte spații aeriene, unde au sau n-au voie”.

Despre Metrorex: ”Nu se pune problema ca metroul să se scumpească, punct, atâta timp cât eu văd limpede, cât orizontul la țărmul mării, că există foarte mulți bani care pot intra în bugetul Metrorex, pentru care nu se face nimic. Nu merge să stai confortabil pe un scaun, să nu te miști pentru a-ți aduna banii care gravitează în jurul tău și pe care ai dreptul să-i iei și să spui foarte simplu: le mai bag doi lei în plus la călătorie, le mai bag patru lei în plus la călătorie. Nu există așa ceva pe tura mea”.

Despre criza politică: ”Guvernul Mureșan are șanse medii în desfășurare, în derulare. Eu cred că trebuie să arătăm maturitate, lumea s-a săturat, e multă gălăgie politică, de patru luni de zile cu acest Guvern interimar”.

Jurnal de știri

Scriitorul franco-algerian Kamel Daoud este în studioul RFI. Prezența sa la București marchează deschiderea Sezonului Goncourt, dedicat literaturii franceze contemporane.