Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Invitatul emisiunii #Zebra este Mihai Mitrică, directorul și selecționerul #Animest, Festivalul Internațional de Film de Animație, care se va desfășura între 2 și 11 octombrie.

Starea de urgență în energie intră în vigoare în Republica Moldova la sfârșitul acestei săptămâni. Experții și autoritățile anticipează o iarnă grea, cu tarife foarte mari și deficit de energie. Cât de gravă este de fapt situația? Liliana Barbăroșie analizează subiectul cu invitatul ediției de astăzi, Eugen Muravschi, expert în energetică al comunității WatchDog de la Chișinău.

- Coordonatorul unei operațiuni de la Paris, în care cetățeni moldoveni au fost recrutați pentru acte de vandalism și acțiuni de influență asociate intereselor rusești, a fost reținut zilele trecute de polițiștii români de frontieră. Valeria Vițu aduce detalii.

- Analizăm cum datele unui raport internațional despre democrația din Republica Moldova sunt scoase din context pentru a construi imaginea unei „prăbușiri democratice”. Nicolae Țîbrigan, cu rubrica Zoom pe Fake.

- Situație incredibilă la Chișinău. Presa rusă a publicat informații și poze care s-au dovedit a fi false. Era vorba chipurile despre o încărcătură militară pe aeroport. După ce s-a descoperit că e vorba de un Fake News, a susținut că informațiile false vor fi totuși adevărate la un moment dat. Vitalie Cojocari ne povestește cazul în „Cronica lui Vitalie”.

- Un raport internațional despre starea democrației a devenit materie primă pentru o narațiune mult mai dramatică decât datele pe care le conține. Republica Moldova ar fi intrat într-un „picaj”, iar democrația ar fi ajuns la „faliment”. Nicolae Țîbrigan explică diferența dintre ceea ce măsoară raportul și povestea construită în jurul cifrelor.

- În pragul aniversării a 80 de ani de la fondarea Universității de Stat din Moldova și în anul centenarului învățământului universitar din Basarabia, Daniel Vodă, expertul în politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, propune o discuție despre următorul pas al cooperării cu România: programe comune, cercetare și mai multe oportunități pentru studenți.

- În nordul Republicii Moldova, sute de oameni au venit la Fundurii Vechi, în raionul Glodeni, la prima ediție a Festivalului Laptelui „De la câmp la pahar”. Evenimentul a fost gândit ca o lecție deschisă despre drumul laptelui: de la furaj și fermă, până la iaurt, chefir, smântână sau cașcaval. Dincolo de degustări și atmosferă de sărbătoare, festivalul a scos la vedere o miză economică importantă. Piața internă rămâne dependentă de importuri. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca.

- Noi survolări de drone confirmate de autorități și explozii auzite de cetățeni în Republica Moldova.

- Nicușor Dan declară la ONU că România este un ferm susținător al Republicii Moldova în fața agresiunii ruse și în procesul de integrarea europeană.

- Liderul socialiștilor de la Chișinău, fostul președinte Igor Dodon, a felicitat Partidul „Rusia Unită”, controlat de Kremlin, pentru ceea ce a numit „O victorie convingătoare” într-un scrutin calificat de UE drept manifestarea unui autoritarism în creștere.

- Nivelul apei în răul Nistru, rău care alimentează aproape 90 la sută din populația Republicii Moldova, rămâne la un minim istoric autoritățile îndeamnă populația și agenții economici să evite consumul inutil de apă.

În Republica Moldova în această dimineață au fost înregistrate două explozii provenind de la drone – una în Transnistria, în localitatea Camenca, iar cea de a doua dronă a căzut pe un câmp în apropierea unei ferme din satul Cernița din raionul Florești. Poliția moldoveană anunță că, potrivit datelor preliminare, nu au fost înregistrate victime, iar investigațiile sunt în desfășurare. În total, patru drone au intrat în spațiul aerian al țării, pe fundalul atacurilor masive ale Rusiei în Ucraina, anunță Ministerul Apărării de la Chișinău.

Poliția îndeamnă cetățenii să își păstreze calmul, să nu se apropie de obiecte necunoscute sau suspecte depistate la sol și să sune la 112.

Și în România o dronă a pătruns in aceasta dimineaţă în spaţiul aerian naţional prin nordul judeţului Botoşani. Ulterior, Ministerul Apărării a anunţat că drona s-a prăbuşit în apropierea localităţii Solca, din judeţul Suceava.

„Condamnăm cu fermitate aceste încălcări ale Federației Ruse. Războiul împotriva Ucrainei ne afectează tot mai direct. Instituțiile Republicii Moldova trebuie să-și consolideze capacitățile de monitorizare și protecție a spațiului aerian”, a declarat în acest context Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.

Iar președinta Maia Sandu a scris pe rețeaua X că războiul Rusiei pune în pericol toată Europa. „Condamnăm acest război și suntem alături de Ucraina”, a scris președinta de la Chișinău.

Și ministerul de externe a condamnat atacurile, spunând că acestea pun în pericol viața cetățenilor moldoveni, și a cerut Federației Ruse să înceteze imediat atacurile asupra Ucrainei.

***

Președintele Nicușor Dan a declarat, în discursul său ținut ieri la ONU, că România este un ferm susținător al Republicii Moldova în fața agresiunii ruse și în procesul de integrare europeană.

Președintele Nicușor Dan a mai vorbit, în discursul ținut la ONU, și despre necesitatea de a continua sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii Rusiei.

***

Liderul socialiștilor de la Chișinău, Igor Dodon, a transmis o scrisoare de felicitare partidului „Rusia Unită”, controlat de Kremlin, pentru rezultatul obținut la alegerile pentru Duma de Stat, scrie portalul Jurnal.md. „O victorie convingătoare”, scrie fostul președinte socialist al Republicii Moldova, în timp ce Uniunea Europeană a calificat acest scrutin drept o „eroziune democratică” tot mai mare și un autoritarism în creștere în această țară.

Conform datelor oficiale, „Rusia Unită” ar obține 355 din 450 de mandate.

În scrisoarea adresată liderului formațiunii, Dmitri Medvedev, Igor Dodon nu amintește nimic despre secțiile de votare deschise abuziv de Rusia în Transnistria, gest considerat de autoritățile de la Chișinău drept o sfidare a suveranității și independenței Republicii Moldova.

***

Nivelul apei în răul Nistru rămâne la un minim istoric, iar lacul de acumulare de la Novodnestrovsk din nordul Republicii Moldova scade în continuare, avertizează autoritățile, Râul Nistrul este principala arteră de apă potabilă care alimentează aproape 90 la sută din populația Republicii Moldova. Premierul Vasile Tofan spune că Ucraina continuă să deverseze apă în Nistru, chiar dacă are o situație critică, doar pentru a susține Republica Moldova și a nu o lăsa fără apă.

Ministerul moldovean al Mediului îndeamnă populația și agenții economici să evite consumul inutil de apă. 

Într-un spațiu ambiguu și nemarcat pe nicio hartă, chiar în inima Bucureștiului, între Academia Română, Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului, un grup de artiști și activiști a pus bazele ”Stației Scai”, o grădină comunitară crescută pe fostul cartier Uranus, demolat în perioada comunistă. 

Activiști, biologi și peisagiști au transformat acest loc într-un program de rezidențe artistice și cercetare colectivă, precum arată și un scurtmetraj documentat de Mihai Gavril Dragolea pentru Scena9, care le urmărește peste doi ani de activitate.

Povestea are și o miză importantă pentru oricine ia orașe la pas: legea din 2007 care reglementează spațiile verzi din România nu acoperă grădinile de legume, iar acest vid legislativ face ca soarta grădinilor comunitare să depindă complet de bunul plac al fiecărei primării.

Anul acesta, peste 20 de asociații și grădini din toată țara au cerut oficial legalizarea acestor spații. 

Jurnal de știri

Două cluburi cu tradiție, două parcursuri diferite și un trofeu care poate schimba povestea sezonului. Dinamo și Timișoara se întâlnesc sâmbătă, de la ora 15:00, pe Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, în ultimul act al Ligii de Rugby Kaufland 2026.

Pe „Arcul de Triumf” se va juca sâmbătă una dintre cele mai așteptate finale ale rugbyului românesc. CS Dinamo și SCM USV Timișoara au ajuns în ultimul act după ce au trecut, în semifinale, de CSM Știința Baia Mare, respectiv CSA Steaua. Nu este doar o confruntare între ocupantele primelor două locuri din sezonul regulat, ci și o reeditare a unei rivalități care a produs meciuri spectaculoase în ultimii ani.

Timișoara a terminat sezonul regulat pe primul loc, cu 46 de puncte, în timp ce Dinamo a acumulat 45. Ambele au câștigat câte nouă partide, însă bănățenii au avut un avantaj la diferența dintre punctele marcate și cele primite: 544-180, față de 460-184 pentru Dinamo. Cifrele arată un sezon foarte bun pentru ambele formații, dar și o diferență de stil și eficiență care poate deveni importantă în finală.

Dinamo a trebuit să muncească serios pentru calificarea în finală. În fața campioanei en titre, Baia Mare, alb-roșiii s-au văzut conduși cu 10-0 în minutul 20 și cu 13-12 la pauză. Reacția a venit rapid, iar bucureștenii au întors rezultatul în repriza secundă.

Dinamo a accelerat și s-a desprins grație a două intercepții de excepție ale veteranului Freddie Burns, aflat la ultimul său sezon. A fost 39-20 pentru dinamoviști, a căror revenire poate fi unul dintre argumentele importante înaintea finalei.

Dinamo, lipsită de aportul mai multor jucători accidentați, a arătat că poate gestiona un moment dificil și că are resurse pentru a schimba cursul unei partide.

Baia Mare, adversara din semifinală, nu a fost însă un adversar oarecare. Maramureșenii au terminat sezonul regulat pe locul al treilea, cu 43 de puncte, iar în 2025 au câștigat campionatul. Pentru Dinamo, eliminarea actualei campioane reprezintă, așadar, și trecerea unui test important de maturitate.

Drumul Timișoarei spre finală a fost mai convingător ca scor. Bănățenii au învins Steaua cu 36-6, după o primă repriză în care au condus cu 15-6. După pauză, Timișoara a preluat controlul și a mărit considerabil diferența.

Victoria este cu atât mai interesantă cu cât Steaua a încheiat sezonul regulat pe locul patru, iar echipa militară fusese adversara Timișoarei și în semifinala din 2025. Atunci, bănățenii au câștigat mult mai greu, 23-22. Un an mai târziu, diferența a fost de 30 de puncte.

În spatele celor două finaliste rămân Baia Mare și Steaua, care își vor disputa medalia de bronz.

Ce spune sezonul trecut?

Istoria recentă oferă argumente ambelor finaliste. Timișoara este campioana României din 2024, când a învins Baia Mare cu 22-21, într-o finală dramatică. În 2025, bănățenii au ajuns din nou în finală, dar au pierdut în fața aceleiași echipe din Baia Mare.

Așadar, formația din Banat are experiența ultimelor două finale și știe ce înseamnă să joace un meci pentru trofeu. Antrenorul timișorenilor, Mugur Preda, a prefațat finala cu Dinamo.

Cele două echipe și-au împărțit victoriile în sezonul regulat, iar la începutul lui 2025 Timișoara a învins Dinamo cu 29-28, în Supercupa României, într-un meci în care alb-roșiii au revenit după ce bănățenii avuseseră avantaj. Partida s-a decis în ultimele minute, ceea ce confirmă caracterul echilibrat al confruntării.

Dinamo are însă propriile argumente. A terminat la doar un punct în spatele Timișoarei, a demonstrat în semifinala cu Baia Mare că poate reacționa sub presiune și a fost mereu prezentă în ultimii ani în zona podiumului.

„Buldogii”, așa cum sunt supranumiți dinamoviștii, au pregătit un clip de promovare a finalei, în care jucători români și străini din echipă îi îndeamnă pe suporteri să vină la meci.

Dinamo și Timișoara au demonstrat că diferența dintre ele poate fi de câteva puncte, astfel că eficiența la loviturile de pedeapsă, disciplina și modul în care vor fi gestionate ultimele minute pot avea un rol major.

Timișorenii au adunat până acum șapte titluri, iar dinamoviștii, 17. Meciul are loc sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 15:00, pe Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”. Copiii au intrarea gratuită, în timp ce cel mai ieftin bilet, la tribuna a II-a, costă doar 10 lei.

Cine are argumentele mai puternice?

Timișoara intră în finală cu amintirea unui titlu câștigat în 2024 și cu dorința de a răspunde după finala pierdută în 2025. Dinamo vine după un sezon în care a crescut până la statutul de finalistă și după ce a eliminat tocmai campioana en titre.

De o parte este echipa care a terminat sezonul regulat pe primul loc. De cealaltă, formația care a încheiat la doar un punct distanță și care a trecut de un examen dificil în semifinală.

Pe „Arcul de Triumf”, toate statisticile se vor opri la fluierul arbitrului. Rămân 80 de minute, două echipe și un singur trofeu. Iar după un sezon în care Dinamo și Timișoara au mers aproape umăr la umăr, campioana va fi decisă nu de trecut, ci de cine va gestiona mai bine momentul finalei.

Nominalizarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru a stârnit un adevărat val de reacții xenofobe și anti-europene. Și nu doar din zona suveranistă, ci și din partea unui partid care se pretinde pro-european. Ceea ce ridică mari semne de întrebare.

Așadar, Siegfried Mureșan este suspect. Mai întâi, pentru că nu poartă un prenume românesc, ceea ce l-ar face incompatibil cu funcții publice înalte cel puțin aici, la București.

S-au mai lansat teorii ale conspirației, cum că Siegfried Mureșan ar fi fost impus cu mâna Berlinului. Sau a Parisului. Sau a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.  

În paranteză fie spus, pentru cei care cunosc mai puțin mecanismele de decizie în Uniunea Europeană, Parlamentul European controlează Comisia și nu invers.

Cu alte cuvinte, nu Ursula von der Leyen îl are sub control pe Siegfried Mureșan ci un pic invers. Dar asta n-are importanță atunci când lansezi teorii fără niciun fel de dovadă.

Am văzut teoria conform căreia activitatea europeană a lui Siegfried Mureșan ar fi nu un argument în favoarea sa. Ci o vulnerabilitate. Dar, ce spun eu, un adevărat pericol pentru stabilitatea și suveranitatea țării!

Ca și cum România n-ar face parte din Uniunea Europeană, ci din Comunitatea Statelor Independente sau din Uniunea Rusia-Belarus.

Să recunoaștem, nu e de mirare când asemenea teorii apar pe conturile suveraniste sau când sunt vânturate de politicieni afiliați AUR, SOS, POT sau altor partide din aceeași categorie.

Aversiunea lor față de Uniunea Europeană este cunoscută. Intenția lor de a scoate România din UE este vizibilă.

De mirare este atunci când toate acestea apar din partea unor exponenți ai PSD, partid care se pretinde pro-european.

Citeste siSorin Grindeanu îl îndeamnă pe Siegfried Mureșan să își depună mandatul: „După cum ne-a tratat, nu are cum să obțină voturile PSD”

Iar aici, însuși președintele partidului a atins o culme atunci când i-a cerut lui Siegfried Mureșan să demisioneze de la Parlamentul European înainte de a cere votul legislativului de la București. Cică astfel și-ar demonstra responsabilitatea față de România... Iarăși, ca și cum acolo, la Bruxelles sau Strasbourg, Mureșan ar acționa împotriva intereselor țării.

Am vorbit ieri despre analiza realizată de Politico privitoare la cei mai influenți membri ai Parlamentului European. Printre ei era amintit social-democratul român Victor Negrescu.

Iar unul dintre argumente era că încearcă să mențină PSD pe o traiectorie pro-UE, chiar dacă partidul său cochetează cu extrema dreaptă pe plan intern.

Dacă argumentul este valabil, poate n-ar fi rău ca Victor Negrescu să-i explice șefului său de partid pericolul unei astfel de abordări.

Nu de alta, dar valul de xenofobie îndreptat împotriva lui Siegfried Mureșan vine într-o perioadă în care partidele suveraniste agită cu tot mai mult aplomb ideea de ”Ro-Exit”, pe care am auzit-o scandată și în timpul violențelor din 15 septembrie.

Realist vorbind, șansele europarlamentarului liberal de a obține votul Parlamentului de la București sunt mici. În urmă, însă, va rămâne în societate această idee, că UE e ceva rău, că a fi pro-european este suspect și, în orice caz, anti-național.

Ca partid care se declară pro-european, PSD ar trebui să se gândească mai serios la urmările propriilor acțiuni și declarații venite, iată, chiar din partea liderului său.

 Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Eurodesk, principala rețea europeană de informare pentru tineri, lansează oficial cea de-a douăsprezecea ediție a campaniei „Time to Move”, inițiativă care, timp de o lună, conectează tinerii cu oportunități de mobilitate, învățare și implicare în Europa, oferite de programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate.

La Tânăr în Europa, Andreea Pietroșel stă de vorbă cu Alexandra Duică, Coordonator național Eurodesk și Adina Zoican, Membră a rețelei naționale de multiplicatori Eurodesk.

UE a convenit în ultimul moment să prelungească cu trei ani actualele sancțiuni împotriva Rusiei – care vizează aproximativ 3.000 de persoane și organizații. Totuși, presa internațională se arată deosebit de critică. Aceasta, după ce doi oligarhi, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, au fost eliminați de pe listă.

”Alișer Usmanov și Mihail Fridman, doi oligarhi cunoscuți ca fiind apropiați de Vladimir Putin, eludează sancțiunile europene, provocând frustrare în cadrul UE”, titrează Le Monde. Ziarul vorbește și despre frustrarea care se resimte în Ucraina din cauza acestor excepții.

The Guardian notează că ”Franța a uimit și a înfuriat guvernele din UE când a solicitat eliminarea de pe listă a lui Usmanov – cetățean ruso-uzbec – de pe listă din motive de „securitate națională”, demers despre care se relatează că ar avea legătură cu un acord de schimb de prizonieri între Azerbaidjan și Franța.

Ulterior, Luxemburgul a cerut același tratament pentru Fridman, magnatul ruso-israelian care a dat în judecată Marele Ducat, solicitând despăgubiri de 16 miliarde de dolari pentru înghețarea activelor sale.

Aceste derogări au stârnit nemulțumirea multor țări din UE, care consideră că se creează un precedent periculos prin faptul că statele membre pot slăbi regimul sancțiunilor invocând interesele naționale”.

Citeste siFranța a câștigat în fața Letoniei: doi oligarhi ruși retrași de pe lista sancțiunilor UE

Plaftorma rusă de investigații Meduza, cu baza în Letonia, amintește că Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva lui Usmanov și Fridman în 2022, la scurt timp după ce Rusia a declanșat invazia la scară largă a Ucrainei.

”Usmanov și Fridman au încercat să conteste restricțiile și au apelat la lobbyiști din Occident pentru a susține ridicarea sancțiunilor. Ungaria și Slovacia au încercat, de asemenea, să blocheze reînnoirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, cerând eliminarea lui Usmanov și a lui Fridman de pe listele de sancțiuni”.

”Nu este prima dată când statele membre ale UE reușesc să-și folosească dreptul de veto pentru a obține eliminarea unor persoane de pe listele de sancțiuni”, notează Radio Free Europe. ”Anul trecut, Ungaria și Slovacia au făcut demersuri încununate de succes pentru eliminarea oligarhului Viaceslav Moșe Kantor și a ministrului rus al sportului, Mihail Degtiariov”.

„Se deschide cutia Pandorei”, spune expertul consultat de Le Figaro, care vorbește despre ”jocul ambiguu” al Franței.

”Statele baltice criticaseră deja Parisul și Roma pentru respingerea interdicției de intrare în Europa a soldaților ruși – o măsură inclusă inițial în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni”.

Ziarul italian La Stampa se arată deosebit de critic. :

„Franța – autoproclamatul campion al integrării europene – a făcut, în realitate, jocul Rusiei, invocând «interesul național».

În esență, înțelegerea presupunea ca Baku – capitală foarte apropiată de Putin – să-i elibereze pe cei doi «ostatici» francezi, în timp ce Parisul urma să facă demersuri la nivel european pentru ridicarea sancțiunilor. (...) Astfel, Franța a ignorat opoziția statelor baltice. Mai degrabă meschinărie decât grandoare.”

Ce a făcut Nicuşor Dan la New York. „Important a fost să dea asigurări marilor companii americane”. Un consilier explică mesajele președintelui la ONU (HotNews) - Pozele care spun totul despre discursul președintelui Nicușor Dan la ONU (Libertatea) - Siegfried Mureșan a prezentat principiile programului de guvernare: Fără majorări de taxe, va încerca readucerea TVA la 19% – Pensiile și salariile vor crește doar cât permite economia (CursDeGuvernare) 

În mai multe evenimente la care a participat în SUA, de la ONU până la alte forumuri, Nicușor Dan a vorbit despre agresiunea Rusiei și mijloacele folosite de aceasta contra democrațiilor europene, inclusiv contra României. 

Ieri, la New York, Nicușor Dan a ales să-și deschidă discursul de la Adunarea Generală a ONU cu un mesaj de apreciere pentru Statele Unite. 

Președintele României a criticat Rusia pentru războiul împotriva Ucrainei, subliniind că un membru permanent al Consiliului de Securitate și-a abandonat deliberat obligația de a apăra pacea și urmărește o agendă revizionistă. 

Dan a invocat încălcările spațiului aerian românesc și prăbușirea unei drone peste un bloc din Galaţi, cu răniți și pagube. El a avertizat că amenințarea rusă privește întreaga Europă, prin dezinformare, atacuri cibernetice și sabotaje. A continuat susținând creșterea cheltuielilor militare. România va continua să sprijine Ucraina și Republica Moldova, a promis șeful statului român.

În zilele în care s-a aflat în New York, Nicuşor Dan a avut și întâlniri cu oficiali americani, reprezentanți ai unor organizații și ai mediului de afaceri.

Consilierul pe politică externă şi securitate naţională, Marius Lazurca,  a explicat pentru presa românească mesajele președintelui în SUA.

Fotografiile surprinse în timpul discursului susținut în această seară de președintele României, Nicușor Dan, la Adunarea Generală a ONU au stârnit un val de reacții, evidențiind o sală mai mult goală.

Deși intervenția președintelui a urmat agenda oficială a forumului internațional, imaginile cu zecile de scaune goale au eclipsat parțial mesajul diplomatic, ridicând în spațiul public semne de întrebare cu privire la interesul audienței globale față de poziția țărilor care nu sunt adevărate puteri militare și economice în actualul context geopolitic.

Dacian Cioloș (fost premier), Mirabela Grădinaru (partenera președintelui), Oana Țoiu (ministru de Externe) și Marius Lazurca (consilier prezidențial) au fost în sala unde Nicușor Dan și-a ținut discursul.

La încheierea vizitei în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, șeful statului a răspuns întrebărilor Cotidianul despre situația politică din România. Acesta a exclus categoric orice susținere pentru o guvernare PSD-AUR.

Șeful statului a reiterat că își dorește „un guvern prooccidental și o majoritate prooccidentală care să susțină un guvern prooccidental.

Sper ca acest guvern să treacă și nu poate să treacă decât prin negocieri și flexibilizarea pozițiilor. Dacă se va întâmpla să nu treacă, Constituția mă obligă să am negocieri, să văd din nou poziția partidelor.

Sunt mulți români care doresc încheierea acestei crize. Alegerile anticipate nu fac altceva decât să o prelungească cu patru, cinci, șase luni. Cu tot haosul care decurge din alegeri. Nu cred că asta e bun pentru România în momentul acesta”, a declarat Nicușor Dan pentru trimisul Cotidianul la NewYork.

Anul viitor vor exista creșteri ale pensiilor și ale salariilor din sistemul public, dar valoarea acestor indexări va fi stabilită abia la elaborarea bugetului pentru 2027, când se va ști exact spațiul de manevră, a declarat miercuri premierul desemnat, Siegfried Mureșan.

Declarațiile au fost făcute la Senat, într-o conferință de presă în care europarlamentarul a repetat că nu-și depune mandatul, chiar dacă deocamdată se bazează pe doar 169 de voturi, și a prezentat calendarul demersurilor pentru a ajunge la învestire, stadiul negocierilor cu partidele parlamentare, precum și principiile pe care construiește programul de guvernare.

• Obiectivul este ca economia să crească într-un ritm mai mare decât datoria publică.
• Viitorul executiv va fi extrem de responsabil cu gestionarea banului public și va continua măsurile începute de Guvernul Bolojan.
• Atenție deosebită pentru companiile de stat din domeniul energiei, obiectivul fiind reducerea facturilor la energie pentru oameni și pentru întreprinderi. 

Premierul a mai anunțat că până la finalul acestei săptămâni va depune în Parlamentul României programul de guvernare și echipa de miniștri.

Cursul valutar oficial anunţat ieri la prânz de BNR a fost de 5,2788 lei/euro, în creştere cu circa 0,3% faţă de nivelul de marţi.

„Există o presiune foarte mare la vânzare. Ies bani de pe titluri de stat, ceea ce a necesitat o prezenţă mai activă a băncii centrale. Ieri presiunea a fost mai puternică faţă de alte zile. BNR este prezentă în piaţă. Pe lângă presiunile externe, există şi probleme interne presante ale României, precum cele legate de votarea unui Guvern în parlament sau decizia care urmează să vină de la agenţia de rating S&P”, au declarat pentru ZF surse din piaţa financiară.

Rămâne de văzut dacă moneda naţională va continua să piardă teren în faţa euro în perioada următoare şi dacă va fi depăşit şi pragul de 5,3 lei/euro.