
Sign up to save your podcasts
Or


Ieri, a fost o zi complicată pe piețele financiare legate de România. Indicele BET, principalul indice al Bursei de Valori București a scăzut cu 1,4%, dar unele acțiuni au suferit căderi mari ale prețului.
Nici piața valutară nu a fost mai liniștită. Euro a crescut față de leu până la o rată de schimb de 5,2788, ceea ce este un maxim istoric. În fine, veștile rele au fost completate și de o a treia și anume o creștere a randamentului obligațiunilor emise de statul român pe o perioadă de 10 ani. Pentru a înțelege clar, atunci când cresc randamentele unii investitori decid să vândă obligațiunile. Este ceea ce s-a întâmplat ieri.
Dar, foarte important este că întregul peisaj economico-financiar s-a mișcat în jos. De fapt, a existat o ieșire de bani din România. Nu știm deocamdată sumele, adică anvergura mișcărilor, dar ieșiri de capital au existat cu siguranță. Totul arată că unii investitori au renunțat la activele românești. Au fost lichidate depozite bancare în lei și au fost vândute acțiuni listate la BVB și s-au cumpărat euro. De aici au venit scăderile la Bursă și presiunea asupra cursului de schimb, respectiv creșterea monedei europene. Mai mult, creșterea randamentului ne arată că au fost vânzări de obligațiuni românești.
Nu știm în acest moment cum să privim ziua de ieri. A fost doar un accident de o zi? Este un semnal care precede decizia agenției de rating S&P? Este riscant să speculăm, dar cel mai înțelept este să urmărim în aceste zile ce se întâmplă pe piețe cu activele românești.
Ieri, indicele BET a scăzut cu 1,4%, iar acțiunile Cris-Tim au înregistrat cel mai mare declin din structura BET, respectiv cu 11,8%, în timp ce acțiunile Aquila au scăzut cu 5,1%.
Este adevărat că dacă privim cifrele anuale creșterile rămân solide. Indicele BET a crescut cu 30% de la începutul anului, în timp ce acțiunile Cris-Tim au avut un avans cu 132%. Prețurile acțiunilor au scăzut începând cu luna august a.c., dar ieri a existat o coordonare a piețelor, adică piața de capital a scăzut, pe piața valutară s-a întărit moneda europeană, iar pentru obligațiunile românești au crescut randamentele.
De exemplu, obligațiunile au avut o evoluție destul de agitată. În luna aprilie a.c., atunci când au avut loc alegeri parlamentare în Ungaria, piața cota obligațiunile României și Ungariei la același nivel de aproximativ 6,5%. De atunci, randamentul obligațiunilor românești a crescut la peste 7%, iar al Ungariei a scăzut la aproximativ 5%.
Ce s-a întâmplat? Doar niște alegeri și o criză politică. Rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria au dat încredere investitorilor că țara a intrat pe o traiectorie politică și economică bună. În timp ce în România, în luna mai a.c. s-a declanșat criza politică și din acel moment obligațiunile au fost tot mai scumpe depășind 7%.
Trebuie menționat că o creștere a randamentului obligațiunilor a avut loc din cauza situației externe. Conflictul din Orientul Mijlociu a stârnit un val de creștere a randamentului obligațiunilor statelor. SUA, de exemplu, se împrumută în acest moment cu peste 5%, Germania cu 3,5%, iar Italia cu 4,5%. Sunt randamente mari care cresc costurile de împrumut ale statelor.
Dar, dincolo de influența externă, România și-a creat propriile probleme prin indicatorii economici slabi și prin lipsa soluțiilor politice pentru formarea unui guvern. Pentru comparație, să spunem că în decembrie 2021, randamentul obligațiunilor românești era de numai 3%, pentru ca în acest moment să fie de peste 7%.
Ziua de ieri a fost o furtună într-un pahar cu apă sau ne arată o erodare a încrederii investitorilor financiari în România? Dacă ne aflăm în varianta a doua vor veni momente dificile pentru finanțarea datoriei publice și a deficitului bugetar, cel puțin până la rezolvarea crizei politice.
Acordarea unui sprijin financiar pentru acoperirea a 50% din prima de asigurare, dar și compensarea unei părți din creșterea prețurilor îngrășămintelor sunt doar două măsuri care vin în sprijinul fermierilor. Ele fac parte dintr-un mecanism european de gestionare a riscurilor.
Invitate la Rural: Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR, Iulia Blagu, președinte al Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură (ANFA), Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.
Liberalul a promis și creșterea salariilor în sectorul bugetar, alături de indexarea pensiilor. Muresan ar vrea sa-si prezinte echipa in Parlament saptamana viitoare dar deocamdata s-a intalnit doar cu parlamentarii PNL,USR si UDMR - partide care-l sustin-, nu si cu cei din PSD. In context, Sorin Grindeanu ii cere să-și dea demisia din PE si să meargă să discute la sediul PSD.
Joi sosește la București o delegație a agenției de rating Standard and Poor s
Pe 2 octombrie spcialistii vor decide daca Romania este retrogradata sau nu la junk, adica nerecomandata investitorilor. Intrarea într-un proces pentru organizarea alegerilor anticipate ar prelungi cu luni bune criza politică și ar putea conduce la scaderea ratingului, avertizeaza Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. El a subliniat că urgența țării este formarea unui guvern, înaintea evaluării de la inceputul lunii viitoare.
Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, face un gest controversat si grațiază un francez care era încarcerat pentru spionajS-a întâmplat la doar câteva ore după ce au fost ridicate sancţiunile europene ce îl vizau pe omul de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov. Franța, Luxembourg și Slovacia au insistat în ultimele săptămâni pentru ca doi oameni de afaceri rusi să fie scoși de pe lista UE a personalităţilor sancţionate din cauza războiului dus de Moscova împotriva Ucrainei. Ucraina a protestat vehement.
Comisia Europeană își va concentra acțiunile în domeniul agriculturii asupra reducerii dependențelor, simplificării regulilor, protejării fermierilor de riscurile climatice și de piață, finanțării tranziției și accelerării inovării, a declarat comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, într-un discurs susținut la Forumul economic al Camerei de Comerț din Luxemburg.
El a subliniat că agricultura europeană trebuie să treacă „de la gestionarea crizelor la gestionarea riscurilor și la adaptare”, în condițiile în care seceta și valurile de căldură afectează tot mai mult producția.
În acest sens, Comisia va propune măsuri pentru îmbunătățirea gestionării riscurilor și reducerea deficitului de protecție prin asigurări, inclusiv crearea unei alianțe pentru asigurarea climatică. Doar aproximativ un sfert din pierderile provocate de dezastre în Uniunea Europeană sunt în prezent acoperite de asigurări private, potrivit lui Hansen.
Un alt obiectiv amintit de oficialul european este simplificarea politicii agricole comune. Propunerea Comisiei ar urma să reducă anual cu peste 1,6 miliarde de euro costurile administrative pentru fermieri. Hansen a subliniat însă că simplificarea trebuie să fie un efort colectiv care implică și statele membre, prin evitarea aplicării excesive a normelor UE.
În paralel, Uniunea vrea să reducă dependența de importurile de îngrășăminte, să dubleze rezerva de criză la 6,3 miliarde de euro și să accelereze investițiile în agricultura de precizie, robotică, imagini satelitare și gestionarea apei. „Tranziția climatică nu poate fi doar o constrângere”, a spus Hansen, „ci trebuie să devină un motor pentru investiții, inovare și competitivitate”.
Campanie europeană pentru prevenirea gripei aviare înaintea sezonului de migrație a păsărilor
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Comisia Europeană au lansat campania NoBirdFlu, prin care le oferă fermierilor, crescătorilor de păsări din gospodării și medicilor veterinari recomandări practice pentru reducerea riscului de gripă aviară, înaintea sezonului de migrație a păsărilor.
Autoritățile europene recomandă cinci măsuri de biosecuritate: limitarea accesului în ferme, curățarea și dezinfectarea regulată, prevenirea contactului cu păsările sălbatice, separarea speciilor de păsări și identificarea rapidă a semnelor de boală, avertizând că, în Europa, cazurile de gripă aviară cresc de obicei în timpul lunilor de iarnă, când migrația păsărilor este mai intensă pe continent.
Între octombrie 2025 și iunie 2026, în Europa au fost raportate aproape 8.000 de focare, iar cazurile depistate la păsările sălbatice au fost de patru ori mai numeroase decât în iarna precedentă. Potrivit EFSA, cele mai multe infectări ale fermelor de păsări au fost asociate contactului indirect cu păsările sălbatice.
Pe site-ul agenției europene sunt disponibile gratuit ghiduri, afișe, infografice și materiale video pentru fermieri.
După aproape un an de negocieri, divergențele privind viitorul buget al UE persistă
Bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu financiar multianual rămâne controversat, iar negocierile între statele membre pentru încheierea unui acord până la termenul informal de la sfârșitul anului se anunță tot mai dificile, potrivit publicației Politico.
Cancelarul german și liderii Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei și Finlandei, ale căror state acoperă aproximativ 40% din bugetul total al Uniunii, exercită acum presiuni asupra președinției irlandeze a Consiliului UE pentru a reduce cu sute de miliarde de euro valoarea propunerii de buget în următorul document de negociere, așteptat în octombrie. „Nu putem pur și simplu să adăugăm fiecare nouă prioritate peste cele vechi și să trimitem nota de plată contribuabililor”, au scris aceștia într-un articol de opinie. „Situația actuală a cadrului financiar multianual, care se concentrează excesiv pe subvenții și transferuri alocate în mare parte în avans, nu poate servi drept punct de plecare”, este poziția celor cinci. De partea cealaltă, Spania, care urmează să devină contributor net la viitorul buget al Uniunii Europene, solicită o suplimentare a bugetului cu sute de miliarde de euro pentru a susține agricultura, apărarea și competitivitatea.
Pentru aceasta, ministrul spaniol al economiei a avansat o propunere de reeșalonare a rambursării datoriei contractate în urma pandemiei de COVID-19, respectând însă termenul final din 2058. Potrivit sursei citate, propunerea Spaniei ar fi susținută de Comisie și de mai multe state membre, inclusiv de Italia, Franța, Portugalia și Polonia, dar este respinsă de Germania și aliații săi, care se opun în mod tradițional datoriei comune a UE.
Miza finalizării unui acord între statele membre până la sfârșitul anului este ridicată și pune presiune pe guverne, pentru că o prelungire a dezbaterilor riscă să compromită negocierile și să întârzie plățile către fermieri și cercetători, în perspectiva alegerilor programate anul viitor în mai multe state membre, printre care Franța, Italia, Spania și Polonia.
Oficiali citați de Politico sub protecția anonimatului consideră că propunerea Spaniei ar putea oferi o soluție de ultim moment pentru facilitarea unui acord în decembrie și că cel mai probabil rezultat al discuțiilor va fi o reducere mai moderată a fondurilor.
Atenția se va concentra pe negocierile liderilor UE în cadrul summiturilor programate pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie.
Boncănitul cerbilor, atracție turistică în Spania
În Spania, toamna vine cu o atracție turistică mai puțin obișnuită: boncănitul cerbilor, un spectacol care a devenit și o nouă sursă de venit pentru turismul rural.
În această perioadă, în mai multe regiuni spaniole se organizează safariuri în care turiștii pot merge să observe cerbii și să le audă boncănitul. Ofertele de turism rural câștigă teren, scrie EFE Agro, și merg dincolo de simpla observare a animalelor. Pachetele includ excursii cu ghid prin ariile naturale, degustări de ulei de măsline, vin și produse locale sau chiar meniuri gastronomice. Prețurile depășesc 100 de euro de persoană pentru excursiile care îmbină observarea animalelor cu experiențe culinare.
Expoziția explorează relațiile celor două țări prin puterea datelor și a designului informației. O serie cronologică, o hartă, o comparație europeană arată cât de mare este cu adevărat fenomenul, în ce direcție se mișcă în timp și natura sa multidimensională. Invitații emisiunii RFI360, jurnaliștii Jacopo Ottaviani și Piero Zagami, de la Nutgraf.studio, autorii unui proiect de diplomație culturală devenit expoziție „Tra noi · Între noi – Italia și România prezentate prin date”.
„Între noi · Tra noi” este un proiect de diplomație culturală care descrie relația dintre Italia și România prin date, în cadrul comun al Uniunii Europene. Legăturile dintre cele două țări sunt printre cele mai puternice din Europa. Peste un milion de cetățeni români locuiesc în Italia, unde formează cea mai mare comunitate de altă naționalitate; Italia este prima țară după numărul de firme înregistrate în România și al doilea partener comercial al acesteia; în fiecare an, mii de oameni se deplasează între cele două țări pentru studii, pentru muncă, pentru legături de familie.
Expoziția este construită cu abordarea editorială a jurnalismului de date: cercetarea surselor, colectarea datelor, curățarea și normalizarea lor, analiza, cartografierea, proiectarea vizualizărilor, verificarea, scrierea. Sursele sunt citate integral la baza fiecărei planșe: Eurostat, Istat, Institutul Național de Statistică, Banca d'Italia, Comisia Europeană (Erasmus+), OCDE, Agenția ICE, Ministerul italian al Afacerilor Externe și al Cooperării Internaționale, alături de literatura științifică de referință pentru temele lingvistice. Atunci când pentru același fenomen există mai multe surse care nu coincid, planșa precizează care dintre ele a fost folosită și din ce motiv. Fiecare planșă precizează și perimetrul datelor (unitatea de măsură, anul, populația observată).
Scopul tuturor acestor demersuri este democratizarea datelor: a le face lizibile pentru oricine, lăsând loc gândirii critice a vizitatorului. Datele sunt punctul de plecare al unui raționament și servesc la stimularea reflecției și la înțelegerea complexității lumii. În unele cazuri, ajută la reconsiderarea unora dintre stereotipurile întărite de mass-media tradițională.
Nutgraf.studio este un studio de data design fondat de Jacopo Ottaviani și Piero Zagami. Studioul urmărește întregul parcurs care duce de la un set de date la un obiect publicat: cercetarea și verificarea surselor, analiza, proiectarea informației, desenul și producția pentru tipar, pentru mediul digital și pentru spațiul expozițional. Lucrează cu editori, instituții culturale, centre de cercetare și organizații internaționale.
În perioada 23 septembrie – 12 octombrie 2026, Institutul Italian de Cultură din București și Biroul din București al ITA - Agenției Italiene pentru Comerț Exterior prezintă expoziția „Între noi – Italia și România povestite prin date”, realizată de Nutgraf.studio, găzduită de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.
După alegerile din 2025, în care promovarea electorală pe rețelele sociale a ridicat întrebări despre bani, influenceri și campanii maligne coordonate, Comisia Electorală Centrală de la Chișinău încearcă să aducă explicit în regulile electorale comunicarea politică organizată din online. Inițiativa este o premieră pentru regiune. Regulile vizează influencerii, administratorii de pagini, profiluri, canale sau grupuri care desfășoară organizat activități de promovare. Despre această premieră pentru reglementarea comunicării electorale în online Liliana Barbăroșie discută cu invitatul Focus Moldova, Pavel Postică, vicepreședintele CEC.
Temele ediției:- Parlamentul de la Chișinău a votat instituirea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic, pentru 60 de zile, pentru a preveni penuria de combustibili în sezonul rece, în contextul crizei energetice globale. Valeria Vițu aduce detalii.
- Guvernul moldovean pregătește un amplu set de măsuri de optimizare a structurilor de stat pentru a genera economii, necesare inclusiv pentru compensații oferite populației.
- Distribuitorii de căldură cer dublarea tarifelor pentru populație, în contextul creșterii prețurilor la energie de pe piețele internaționale.
- Republica Moldova și România au semnat un memorandum de înțelegere și cooperare în domeniul electoral.
- Odată cu creșterea anunțată a tarifelor la energie, tot mai de actualitate este subiectul eficienței energetice. Experții spun că aproximativ 40 la sută din căldura din apartamente se pierde iarna prin pereții neizolați ai blocurilor. În rubrica Moldova în Europa, Daniel Vodă vorbește despre cum ne pregătim locuințele pentru iarnă. Pornind de la un proiect de renovare energetică din Ialoveni, explică diferența dintre o economie promisă și una măsurată și cum Rusia va folosi acest subiect pentru propria propagandă politică.
- Rusia a reușit să spele cu ajutorul lui Ilan Șor aproape 7 miliarde de dolari prin băncile Occidentului. Schema a fost documentată de Financial Times. Jurnaliștii spun că rușii au reușit astfel să cumpere cipuri, componente militare prin cele mai mari bănci ale lumii. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
- O rețea de propagandă pro-rusă documentată încă din 2024 continuă să urmărească România și să se adapteze. Reținerea lui Călin Georgescu a ajuns rapid pe două site-uri rusești legate tehnic de infrastructura Portal Kombat, potrivit investigației publicate de Public Record. În timp ce instituțiile românești comunică lent și fragmentat, infrastructurile de propagandă monitorizează evenimentele și încearcă să le ofere propriul context. Rubrica Zoom pe Fake semnată de Nicolae Țîbrigan.
- Războiul hibrid nu cunoaște frontiere, constată într-un comentariu expertul comunității WatchDog de la Chișinău, Andrei Curăraru. Acesta analizează, într-un material video, contextul reținerii coordonatorului operațiuni de la Paris, când cetățeni moldoveni au fost recrutați pentru acte de vandalism și acțiuni de influență asociate intereselor rusești. Diversiunea are, și aceasta, conexiuni cu gruparea coordonată de Ilan Șor.
- La Hădărăuți, în raionul Ocnița, a avut loc un festival... al dulcețurilor. Gospodine din nordul Republicii Moldova și din România au adus rețete moștenite de la bunici sau reinventate: din păpădie, ardei iute, morcov, soc, prune cu nucă și pepene galben. Festivalul Dulceții, ajuns la cea de-a patra ediție, a transformat satul într-o mică hartă a gusturilor de pe cele două maluri ale Prutului. Mai multe detalii aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca.
Știrile zilei:Guvernul moldovean pregătește un amplu set de măsuri de optimizare a structurilor de stat pentru a genera economii, necesare inclusiv pentru compensații oferite populației în contextul iernii dificile care urmează și al creșterii prețurilor la energie. Premierul a solicitat fiecărui minister propuneri de economisire și comasare, exercițiul vizând circa 161 de instituții cu 52.000 de angajați.
***
Scumpirile de pe piețele internaționale aduc majorări de tarife și la consumatorul final – SA Termoelectrica a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică un demers prin care solicită o majorare cu 80 la sută a tarifelor la căldură în această iarnă, de la 100 la 180 de euro pentru o gigacalorie. Operatorul din nordul Republicii Moldova, CET-Nord, cere o dublare a tarifului, până la 215 de euro.
Tarifele sunt extrem de ridicate, în condițiile unui salariu mediu pe economie de 800 de euro.
***
Autoritățile cehe vor analiza noi modalități de sprijin pentru Republica Moldova în contextul crizei energetice și hidrologice cu care se confruntă țara. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei pentru afaceri externe, apărare și securitate din Senatul Cehiei, Pavel Fischer, care se află zilele acestea la Chișinău.
Oficialul ceh și-a reafirmat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și a menționat că, până la sfârșitul anului curent, țara ar trebui să deschidă toate clusterele de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.
***
Republica Moldova și România au semnat la București un memorandum de înțelegere și cooperare în domeniul electoral.
Documentul stabilește cadrul pentru continuarea și aprofundarea cooperării dintre autoritățile electorale de la Chișinău și București, inclusiv consolidarea capacității instituționale, protecția drepturilor electorale, dezvoltarea inovatoare, securitatea cibernetică, perfecționarea legislației, dar și dezvoltarea profesională a specialiștilor, pentru organizarea unor alegeri integre și transparente.
Un loc important în discuțiile de la București l-a ocupat parcursul european al Republicii Moldova și posibilitatea valorificării experienței României în apropierea legislației și practicilor electorale din Republica Moldova de standardele și principiile europene.
În viață lucrurile nu merg mereu chiar așa cum ne dorim noi. Zilnic ni se întâmplă accidente – unele mai mici, simple și ușoare, altele mai mari, complicate și grave. Revenind la întrebarea din titlu, surprinzător sau nu, mult mai mulți români aleg să își asigure automobilul decât locuința, deși îi costă mai mult și, oricum, ar fi bine să procedeze exact invers.
Dacă sunteți curioși să aflați de ce, vă invităm să urmăriți „Ora de Risc”, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTRUST pe 2024 și 2025.
Asociația Ecopolis a publicat vara trecută un raport care arată clar unde e cea mai mare problemă de calitate a aerului din Capitală: celebrele particule fine PM10 și PM2.5 sunt prezente în special în zonele Obor/Veranda, Colentina și Voluntari, unde depășesc cu mult limita legală de zile poluate pe an.
Dacă locuiești sau treci prin aceste zone, verifică indicele de calitate a aerului înainte să faci sport în aer liber, mai ales dimineața și seara, când concentrațiile tind să fie mai mari și n-ar strica să porți o mască de protecție pe față.
Poți folosi aerlive.ro, platformă creată de Ecopolis, care colectează și publică în mod coerent date despre calitatea aerului în Capitală și care are peste 100 de senzori.
From the publisher's feed