Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În studioul RFI, Gabor Tompa, director al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj și Istvan Albu, directorul Teatrului Tamasi Aron din Sf. Gheorghe. Vorbim despre a 5-a ediție a Festivalului Teatrelor Maghiare, BukFeszt.

Incidentele cu drone se înmulțesc în Republica Moldova, Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei și continuă ofensiva hibridă în Europa, în timp ce Moscova negociază cu Washingtonul. Ce urmărește Moscova în acest joc între negocieri și escaladare militară? Liliana Barbăroșie l-a întrebat pe Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic. 

Incidentele cu drone se înmulțesc în Republica Moldova, Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei și continuă ofensiva hibridă în Europa, în timp ce Moscova negociază cu Washingtonul. Ce urmărește Moscova în acest joc între negocieri și escaladare militară? Liliana Barbăroșie l-a întrebat pe Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic. 

Problema  dronelor este analizată și de Vitalie Cojocari împreună cu Oleg Onea, expert în Război Hibrid.

Pentru că dincolo  de pericolul militar direct, fiecare violare a spațiului aerian este dublată de o componentă hibridă agresivă.

Cum resimt cetățenii moldoveni aceste incidente cu drone aflăm ceva mai târziu dintr-un reportaj realizat de Denis Chirtoca. 

Un filmuleț spectaculos, 140 de milioane de dolari în cutii și o presupusă descindere anticorupție în Ucraina. În realitate un deep fake.  Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, explică în rubrica sa Zoom pe fake cum a fost fabricat fimuleul si foarte important cum putem detecta astfel de falsuri.  

În rubrica „Moldova în Europa” Daniel Vodă, expert în politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene ne spune cât de ușor este, de fapt, să obții o informație de la stat în Republica Moldova? 

Între 30 septembrie și 3 octombrie, One World Romania, festivalul de film documentar și drepturile omului, ajunge din nou la Timișoara, sub tema „La limită”, iar majoritatea proiecțiilor – care ne amintesc că educația civică începe și la cinema – sunt urmate de dialoguri extinse cu regizori, ONG-uri locale și experți. 

Din selecție, recomandăm Electing Ms Santa, din Republica Moldova, care spune povestea Elenei, o femeie de 42 de ani ce decide să candideze la primăria satului ei și transformă emanciparea personală într-un act politic. Ea devine un exemplu concret despre cum implicarea civică poate porni chiar din cea mai mică comunitate. 

Dacă mai ai timp, prinde și ”Împreună”, pe 3 octombrie, ora 20:00, în care foști șoferi de Uber reconstituie o negociere eșuată cu compania, un studiu de caz despre solidaritate și voce colectivă, extrem de relevant oricui a simțit că sistemul îl ignoră.

Guvernul Mureșan este format din profesioniști, spune la RFI deputata PNL Raluca Turcan, nominalizată ca ministru al Muncii. Ea nu exclude alegerile anticipate, dacă acest Cabinet va fi respins la vot în Parlament.

Raluca Turcan, despre Guvernul Mureșan: ”Este un Cabinet format din oameni profesioniști, cu experiență, oameni care au demonstrat în activitatea profesională că știu să obțină rezultate, ceea ce este foarte important pentru cineva care este în serviciul public”.

În opinia sa, ”suntem la un vot distanță de o stabilitate economică și politică pe care ne-o dorim și în același timp la o treaptă distanță de junk, pentru că România este monitorizată din perspectivă economică și dacă această instabilitate politică va continua, cifrele economice bune pot să nu fie suficiente”.

Raluca Turcan consideră că ”fiecare zi cu Guvernul Siegfried Mureșan va fi o zi câștigată din perspectiva bunăstării populației și de asemenea din perspectivă economică (...). Am fost ca o corabie care se îndrepta spre stânci și exact acum, când începe să se schimbe direcția, să nu mai mergem spre stânci, riscăm să pierdem din nou controlul”.

Despre eventuale alegeri anticipate: ”Dacă acest Guvern va fi respins de Parlament, intrăm într-o logică constituțională pentru alegeri anticipate și practic, decizia va fi a președintelui României. Dacă va declanșa alegeri anticipate, un scenariu dificil, pentru că pe această situație economică precară, o instabilitate politică nu e scenariul optim, votul la urne ar putea fi o hârtie de turnesol pentru așteptările pe care le au oamenii”.

Jurnal de știri

România joacă diseară al doilea meci din Liga Națiunilor, împotriva Bosniei, un adversar binecunoscut. Partida de pe Arena Națională se va disputa însă fără spectatori. Din ce cauză s-a ajuns în această situație, cât de mult va afecta lipsa suporterilor echipa națională și de ce tricolorii au un complex în fața Bosniei, ne explică Tudor Furdui.

România revine pe Arena Națională în această seară pentru confruntarea cu Bosnia și Herțegovina din Liga Națiunilor, într-un context neobișnuit: stadionul va fi gol. Partida se va disputa fără spectatori ca urmare a sancțiunii UEFA aplicate după incidentele de la România – Kosovo din noiembrie 2024, când tricolorii erau antrenați de regretatul Mircea Lucescu.

Atunci, cu meciul aproape încheiat, spiritele s-au încins după un duel între Amir Rrahmani și Denis Alibec. Căpitanul kosovar l-a bruscat pe atacantul român, Alibec a ripostat, iar conflictul dintre cei doi a provocat o busculadă pe teren. Ambii au fost avertizați.

De aici înainte, însă, lucrurile au degenerat dincolo de duelul dintre cei doi. Jucătorii kosovari au părăsit terenul în prelungiri, invocând scandările venite din tribune. Printre acestea s-a auzit „Serbia, Serbia”, în timp ce partea kosovară a acuzat și scandări precum „Kosovo e Serbia”, acuzație contestată ulterior de FRF. UEFA a decis în cele din urmă victoria României cu 3-0 la masa verde. În același timp, FRF a fost sancționată pentru comportamentul suporterilor și obligată să organizeze următorul meci de acasă fără spectatori, sancțiune menținută ulterior de Tribunalul de Arbitraj Sportiv.

Pentru tricolori, consecința concretă este că atmosfera de pe cea mai mare arenă a țării va fi aproape ireală pentru un meci al naționalei: suporterii care, în mod normal, ar trebui să împingă echipa de la spate vor lipsi cu desăvârșire.

Ceea ce s-a întâmplat în 2024 merită amintit, căci și din greșeli se poate învăța. Fotbalul poate fi pasional, iar rivalitățile pot fi intense, însă suporterii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a recurge la scandări rasiste sau xenofobe. Prețul unor astfel de gesturi nu este plătit doar prin amenzi sau sancțiuni administrative. În cazul de față, România va juca un meci important fără ceea ce, de multe ori, reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje ale unei echipe naționale: propriul public.

Bosnia este genul de adversar care, de ani buni, pare să activeze un adevărat complex în fotbalul românesc. Nu este vorba despre o superioritate permanentă — România a câștigat cu 4-1 în 2022 — însă ultimele confruntări au alimentat senzația că bosniacii știu să joace împotriva noastră.

Bosnia a câștigat cu 1-0 în martie 2025, în preliminariile Mondialului, iar în noiembrie același an s-a impus cu 3-1. Bilanțul ultimelor opt întâlniri directe este perfect echilibrat, cu câte patru victorii pentru fiecare echipă, însă rezultatele recente lasă impresia unui adversar pe care România nu l-a putut controla cu suficientă autoritate.

Bosnia vine, în același timp, cu o experiență pe care România nu o poate ignora: participarea la ultimul Campionat Mondial, cel din 2026. Nu a fost o simplă apariție decorativă. Bosniacii au terminat pe locul trei în grupa lor, după un 1-1 cu Canada, un 1-4 cu Elveția și o victorie cu 3-1 împotriva Qatarului, înainte de a fi eliminați în șaisprezecimi de Statele Unite, cu 0-2. Așadar, au plecat de la turneul final cu o victorie, un egal și experiența unor meciuri la cel mai înalt nivel.

Pentru România, provocarea este cu atât mai mare cu cât schimbarea de selecționer nu a produs, cel puțin până acum, o revoluție în joc. Hagi a început noul mandat cu un 1-1 în Georgia și un 2-1 împotriva Țării Galilor, iar primul meci oficial s-a terminat vineri cu înfrângerea cu 1-2 de la Stockholm.

Rezultatele pot fi interpretate diferit, însă, din punct de vedere al identității de joc, tricolorii nu au arătat încă o ruptură clară față de ceea ce produceau înainte de venirea lui Hagi.

Înfrângerea de la Stockholm a arătat poate mai clar decât scorul ce îi lipsește încă României. Nu neapărat curajul de a ataca, pentru că tricolorii au avut momente bune în prima repriză, ci capacitatea de a controla meciul. Suedia a avut 60% posesie și aproape 200 de pase reușite în plus, iar România a fost obligată să alerge după minge în prea multe momente.

Hagi însuși a recunoscut că echipa trebuie să aibă mai multă posesie, mai mult curaj și să nu joace exclusiv vertical. Iar cifrele din dreptul șuturilor sunt la fel de grăitoare: 10 încercări pentru România, dar unul singur pe poartă. Cu alte cuvinte, tricolorii au avut momente în care au putut lovi, însă nu au reușit să transforme acele momente într-un control real al partidei.

Meciul cu Bosnia devine astfel un prim test important pentru noul selecționer. Fără zgomotul tribunelor, fără atmosfera care poate împinge echipa înainte și împotriva unui adversar care ne-a creat probleme în ultimii ani, România trebuie să demonstreze că era Hagi poate însemna mai mult decât o schimbare de nume pe bancă.

Iar pentru a face asta, tricolorii vor trebui să rupă nu doar un rezultat negativ recent, ci și senzația că Bosnia este una dintre acele echipe în fața căreia România joacă, prea des, cu frâna trasă.

”Putem face acest lucru și aici”. Această remarcă atribuită ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberley Guilfoyle, cu referire la răsturnarea guvernului Bolojan, face înconjurul presei internaționale. Jurnaliștii se întreabă dacă lobby-ul intens al ambasadoarei pe lângă țările din regiune, pentru cumpărarea unor mari cantități de gaz lichefiat american, reprezintă poziția oficială a Washingtonului.

The Wall Street Journal se întreabă cine este misteriosul bărbat care o însoțește mereu pe ambasadoarea americană la întâlnirile diplomatice? Christos Marafatsos activează ca lobbyist în domeniul energiei, este cel care oferă consultanță strânsă ambasadorului SUA în Grecia.

În vârstă de 39 de ani, el este lobbist al companiei grecești Aktor implicată în proiectele din Balcani. Mulți credeau că face parte din echipa diplomatică a ambasadoarei.

Potrivit agenției bulgare Novinite, ”administrația SUA a încercat să convingă aliații de pe flancul estic al Europei să achiziționeze gaze naturale americane în valoare de miliarde de dolari. O persoană familiarizată cu discuțiile a declarat că recomandarea companiei Aktor făcută de Guilfoyle echivala cu „poziția oficială a guvernului SUA”.

Marafatsos, în vârstă de 39 de ani, a fost prezent alături de Guilfoyle, în vârstă de 57 de ani, la o întâlnire cu vicepreședintele Bulgariei, Iliana Yotova.

Grecul participase la atât de multe dintre întâlnirile ambasadoarei, încât unii oficiali străini au crezut că este șeful ei de cabinet. În realitate, însă, el este un lobbyist pentru Aktor, companie al cărei director general a asigurat transportul lui Guilfoyle în Bulgaria cu un avion privat”.

Dnevnik, o altă publicație bulgară, notează că ”relatarea ziarului The Wall Street Journal este în concordanță cu politica energetică a administrației Donald Trump față de Balcani, aspect semnalat anterior de publicația bulgară încă de la începutul acestui an. Amplul material de investigație din ziarul american este opera a patru jurnaliști: doi sunt laureați ai premiului Pulitzer, în timp ce ceilalți doi au primit nominalizări la premiul Pulitzer.

Ambasadoarea, fostă personalitate a postului Fox News, aduce în acest rol experiența sa de procuror și statutul de figură activă a mișcării MAGA, îmbinând în același timp îndatoririle diplomatice cu evenimente sociale fastuoase”.

Citeste siAmbasadoarea SUA în Grecia sugerează că SUA ar fi fost implicate în demiterea guvernului Bolojan. Miza, coridorul vertical de gaze (WSJ)

O persoană familiarizată cu discuțiile a declarat pentru publicația americană Daily Beast, că „nu există nicio îndoială că aceasta este, într-un fel, poziția oficială a guvernului SUA”.

Oficiali guvernamentali care s-au întâlnit cu Marafatsos și cu ambasadorul au precizat că acesta nu a menționat legăturile sale cu Aktor.

Potrivit analizei publicației grecești Banking News, ”relația istorică dintre Grecia și SUA a trecut prin faze de strânsă coordonare, alături de perioade de profundă suspiciune publică față de influența americană.

Prin urmare, o expresie precum „putem face și aici” nu poate fi înțeleasă ca o simplă hiperbolă diplomatică fără clarificări.

Partea americană prezintă public Grecia ca un „aliat de încredere”.

Tocmai din acest motiv, prăpastia care separă retorica publică de o remarcă privată care afirmă, așa cum se presupune, o capacitate de amestec politic este imensă. Grecia nu trebuie să fie protectoratul nimănui”.

România, între împrumuturi de un miliard de euro pe săptămână și spectrul FMI. Ce nu funcționează în planul economic al lui Siegfried Mureșan (Adevărul) - Doi lady Maga (G4Media) - Jandarmeria Română știe ce a făcut Lucian Pahonțu la Revoluție, dar susține că legea nu o lasă să facă public. Instituția spune că noaptea când au murit 49 de oameni a devenit „secret de serviciu” (HotNews) - Istoria controversată a proiectului pentru limitarea mandatelor șefilor serviciilor. O adoptare tacită, o abandonare și o repunere pe masă (Cotidianul)

Siegfrid Mureșan, premierul desemnat de Nicuşor Dan, dă în următoarele zile testul final: votul din Parlament. Aritmetica din legislativ nu-l ajută, însă frica de anticipate îi poate răzgândi pe unii. Libertatea a vorbit cu Sigfrid Mureșan, prim-ministru desemnat, despre echipa de miniștri, program, dar mai ales negocierile politice.

România împrumută un miliard de euro pe săptămână ca să funcționeze, agențiile de rating stau cu ochii pe noi, iar programul economic al candidatului la funcția de premier sună, după unii, a „halucinație de inteligență artificială". Analistul Adrian Negrescu demontează bucată cu bucată planul lui Siegfried Mureșan și trage un semnal de alarmă: dacă lucrurile nu se schimbă rapid, colacul de salvare de la FMI nu mai e un scenariu de coșmar — ci o perspectivă concretă pentru primăvara lui 2027.

Analistul economic Adrian Negrescu privește cu mari rezerve spre programul economic de guvernare anunțat de Siegfried Mureșan. În principiu, el vede acest plan ca pe o culegere de „bune intenții”, dar care, cele mai multe nu au nicio șansă de a fi puse în practică. 

Dezvăluirea The Wall Street Journal despre presupusa intervenție americană în schimbarea guvernului Bolojan spune multe despre administrația Trump hiper-tranzacțională, dar ne arată în același timp cât de slabi sunt Sorin Grindeanu și George Simion, liderii PSD, respectiv AUR.

Cât de găunoși apar „patriotul” Grindeanu și „suveranistul” Simion după episodul Kimberly Guilfoyle! Ambasadoarea SUA în Grecia i-ar fi avertizat în luna martie pe oficialii eleni în timpul unui dineu că ar putea schimba guvernul Greciei la fel de ușor cum tocmai se întâmplă cu cel al României dacă nu intră în afacerea cu gaze lichefiate.

Aproximativ o lună de la avertismentele ambasadoarei SUA, guvernul Bolojan cădea artistic pe baza unei moțiuni inițiate de AUR, votată de PSD aparent fără nicio noimă politică. Între timp, lucrurile încep să se clarifice și apar probe suplimentare că afacerile din energie ale băieților deștepți din România în cârdășie cu o facțiune MAGA au stat la baza demiterii premierului Bolojan.

La cererea HotNews, Jandarmeria Română a confirmat că în arhivele sale există documente clasificate legate de misiunea lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), în timpul Revoluției din decembrie 1989 și al Mineriadei din 1990. Jandarmeria refuză accesul publicului la ele. 

CNSAS analizează chiar în aceste zile dacă a făcut poliție politică militarul Lucian Pahonțu, cel care a participat la dispozitivul forțelor de represiune din centrul Bucureștiului, în noaptea și în zona în care 49 de civili neînarmați au fost omorâți și aproape 500 au fost răniți pe stradă sau în bătăile din arest. 

Jandarmeria Română este moștenitoarea instituțională a Trupelor de Securitate din care a făcut parte și Lucian Pahonțu, director al SPP din 2005 și până în prezent. Potrivit Recorder, Lucian Pahonțu a fost prezent în dispozitivul care a comis actele de represiune din timpul Revoluției și al Mineriadei. 

Pahonțu însuși a recunoscut că a îndeplinit o misiune în dispozitivul regimului din acea noapte. El a fost trimis chiar în zona centrală a revoltei din București (o suprafață cu raza de aproximativ 500-600 de metri în jurul Pieței Universității) unde oamenii protestau și unde trupele regimului încercau să suprime manifestația. Acolo au fost împușcați oameni, s-a trecut cu vehicule militare printre ei și au fost arestați. 

Proiectul a fost depus în Parlament în iunie 2024 și adoptat tacit de Camera Deputaților în decembrie 2024. De atunci, Senatul nu l-a adoptat sau respins în plen nici până astăzi.

Dezvăluirile despre trecutul lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), au readus în discuție un subiect dezbătut ani de zile pe scena publică din România: limitarea mandatelor șefilor de servicii secrete. Și nu doar că au făcut ca subiectul să fie discutat la nivelul societăți, ci chiar au „reînviat” un proiect uitat în sertarele Senatului.

Este vorba despre proiectul depus de parlamentarii USR Emanuel Ungureanu și Diana Stoica în iunie 2024. În urmă cu peste doi ani. Inițiativa celor doi prevede ca mandatul șefilor de servicii să fie limitat la opt ani. Două mandate a câte patru ani.

Elevii din România care se opun introducerii prin lege a uniformelor obligatorii sunt îndemnați de Consiliul Național al Elevilor (CNE) să vină luni, 28 septembrie, îmbrăcați în negru la școală, într-o acțiune națională de protest intitulată „Educația nu se repară la croitorie”. Participarea este voluntară, elevii merg la ore, iar îmbrăcămintea neagră este folosită ca formă simbolică de exprimare. Protestul are loc după ce proiectul inițiat de parlamentari PSD a fost adoptat de Senat și trimis Camerei Deputaților, care este forul decizional. Ministerul Educației și Cercetării nu susține obligativitatea uniformelor și a transmis că „nu există niciun studiu” care să demonstreze că acestea reduc bullying-ul.  

Acțiunea a fost susținută public și de reprezentanți ai elevilor din mai multe județe, printre care Iași, Mureș, Gorj și Harghita. În pozițiile transmise înaintea protestului, aceștia contestă în special ideea că uniforma obligatorie ar putea reprezenta o soluție pentru bullying și discriminare și reclamă lipsa consultării elevilor în procesul legislativ. CNE a acuzat încă din 16 septembrie că nu a fost invitat la dezbaterile Comisiei pentru Învățământ a Senatului asupra proiectului.  

În această vară, o campanie de dezinformare a încercat să sugereze că Polonia intenționează să recupereze o parte din teritoriul Cehiei. Această operațiune de influențare a incendiat rețelele de socializare în ambele țări. Acum există toate indiciile că a fost vorba despre o operațiune orchestrată de serviciile de informații rusești.

După cum relatează ziarul ceh Denik N, preluat de Courrier International, o informație apărută la sfârșitul lunii august, a produs multă emoție pe rețele sociale, atât în Polonia cât și în Cehia.

Se spunea că Varșovia ar revendica regiunea cehă Český Tešin (Cieszyn în poloneză), pe care intenționa chiar să o ocupe cu forța.

La Praga, ca și la Varșovia, liderii ambelor țări au reacționat prompt, uneori chiar cu umor, respingând orice intenție de a modifica granițele sau de a afecta relațiile de bună vecinătate. Cu toate acestea, acțiunea a stârnit pe rețelele de socializare exact ceea ce autorii ei anticipaseră: certuri și acuzații amplificate prin boți și troli. Scopul? De a semăna, îndoieli cu privire la „ce se întâmplă cu adevărat ” .

Problema regiunii este una sensibilă. Cehii au apărat regiunea în 1919 în timpul războiului împotriva polonezilor, înainte ca aceștia din urmă, profitând de Acordul de la München, să o ocupe efectiv în 1938 și 1939. Teritoriul a fost în cele din urmă retrocedat Cehoslovaciei în 1945.

Dar de ce problema a revenit brusc în atenție? Politicienii și jurnaliștii de investigație polonezi și cehi, precum și experții străini în securitate cibernetică, sunt de acord că pista duce la Rusia.

Numeroase conturi false su început să posteze anunțuri înșelătoare și documente presupus oficiale care acuzau Varșovia de intenții ostile față de Republica Cehă  - inclusiv un profil fals al ambasadorului ceh în Polonia. Devenea clar că cineva încerca să-i întoarcă pe cehi și polonezi unii împotriva celorlalți.

Acum doi ani, o ancheta realizată în comun de revista germană Der Spiegel și publicația media independentă rusă The Insider  a ilustrat modul în care serviciile de informații rusești au reușit să pregătească terenul pentru ”operațiunea Cesky Tesin”. De asemenea, dezvăluie natura sofisticată a acestei activități în cadrul aparatului de propagandă și informații rusesc.

Site-ul polonez CyberDefence24 a dezvăluit că textele în limba cehă fuseseră în mod clar generate de inteligența artificială și că această campanie purta semnele unei operațiuni de la Moscova.

Povestea trebuie să dea de gândit și în România. Pe rețelele de socializare apar adeseori postări care susțin că Ucraina ar fi ocupat teritorii care au aparținut României – când, de fapt, ocupantul a fost Uniunea Sovietică.

De asemenea, tot pe rețelele sociale, ucrainenilor li se spune că România este gata să preia prin forță aceste teritorii, pornind război împotriva Ucrainei. În timp ce românii sunt păcăliți că vor fi mobilizați pentru a lupta de partea Ucrainei împotriva Rusiei.

Iată tot atâtea modalități de a semăna diviziune, cu o puternică amprentă a Kremlinului.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România