Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Coregrafa Vava Ștefănescu revine în toamna aceasta pe scenă cu un spectacol inedit. "...În țara minunilor".

Republica Moldova este pregătită pentru următoarea etapă a negocierilor de aderare la UE, spune premierul moldovean Vasile Tofan în cadrul unei discuţii telefonice avute cu cancelarul federal al Austriei.
La Focus Moldova Alexandru Manda, directorul think-tank-ului Agora de la București explica de ce e important ca Moldova sa fie sustinuta in drumul spre aderare.

Ucraina caută soluții pentru a-și salva proviziile și mărfurile de atacurile armatei ruse și negociază cu Republica Moldova pentru spații de depozitare.

În timp ce Guvernul moldovean vede o oportunitate economică și un gest firesc de ajutor pentru vecini, Moscova susține că Moldova se transformă în „bază logistică a armatei ucrainene”. Despre ce este vorba, ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.  

Fermierii moldoveni au ieșit în stradă pentru a cere Guvernului, printre altele,  să compenseze acciza la motorină și să prelungească licențierea importurilor până la sfârșitul anului. Fermierii avertizează că presiunea pusă pe ei se va resimți mai târziu la raft. Ascultați un reportaj realizta de Denis Chirtoca.

Cum stă Republica Moldova față de Uniunea Europeană în ceea ce privește risipa alimentară? 

Pâinea noastră cea de toate zilele ajunge, prea des, la gunoi, aflăm de la Daniel Vodă care analizează cifrele în rubrica sa Moldova în Europa.

În Găgăuzia circulă acuzația că autoritățile de la Chișinău ar fi „umflat” ilegal Consiliul Electoral Central al autonomiei pentru a controla alegerile din 15 noiembrie.

Numai că acuzația omite exact prevederea din Codul electoral care permite temporar depășirea limitei de 11 membri. Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, explică ce lipsește din această poveste. Zoom pe Fake  

Guvernul Mureșan are șanse bune să fie învestit, declară la RFI vicepreședintele USR Radu Mihaiu. El spune pe de altă parte că între alegeri anticipate și varianta Sorin Grindeanu-premier, preferă anticipatele.

Radu Mihaiu, despre Guvernul Mureșan: ”Eu zic că are șanse bune să fie învestit, mai ales că România are nevoie de un Guvern stabil în acest moment, problemele nu au dispărut, rectificarea este necesară în continuare, sistemul de urgență are nevoie de mutarea acestor bani, învățământul are nevoie de rectificare (...). În acest moment, România are nevoie de Guvern, de rectificare bugetară, de propunere de buget și de asta cred că vor fi parlamentari, inclusiv de la PSD, care vor vota pentru acest Guvern”.

Despre ce va face președintele Nicușor Dan, dacă Guvernul Mureșan va fi respins de Parlament: ”Eu am încredere în continuare că președintele Nicușor Dan are o judecată poate uneori diferită de a noastră, dar o judecată corectă”.

În opinia sa, ”e mult mai rău dacă ajunge acest PSD, cu această conducere, ajunge să conducă România. Între anticipate și o conducere a României de către Sorin Grindeanu, eu prefer anticipatele”.

Ca să capeți motivație să mergi mai mult pe jos și să stai mai puțin în mașină, uneori e suficientă o carte care-ți schimbă felul în care privești orașul și natura din jur. Îți recomandăm trei care să-și facă poftă de explorare: 

A Field Guide to Getting Lost, de Rebecca Solnit – un eseu despre arta de a te rătăci și despre cum incertitudinea și mersul fără o destinație clară pot deveni surse de creativitate și conexiune cu locul în care te afli.

A Philosophy of Walking, de Frederic Gros – o plimbare filosofică prin istoria mersului pe jos, care argumentează că cei mai mari gânditori și-au clarificat ideile nu la birou, ci în timp ce mergeau.

Vitamin N: The Essential Guide to a Nature-Rich Life, de Richard Louv – un ghid practic și plin cu idei concrete pentru a integra natura în viața de zi cu zi, de la plimbări în parcul de cartier, până la excursii mai ambițioase; e gândit special pentru oamenii din orașe care simt că s-au deconectat de natură.

Jurnal de știri

România a pierdut și al doilea meci din Liga Națiunilor, scor 2-4 cu Bosnia. Echipa lui Gică Hagi s-a prăbușit pe Arena Națională și a rămas pe ultimul loc în grupa B4. Selecționerul a recunoscut că a greșit selecția pentru acest meci, dar le cere „tricolorilor” să dea mai mult pentru echipa națională.

Arena Națională a fost ieri seară imaginea perfectă a unui meci pe care România ar trebui să-l uite cât mai repede. Fără spectatori în tribune, fără presiunea unui public care să împingă echipa de la spate și, mai ales, fără reacția pe care o aștepți de la o națională aflată în căutarea identității, „tricolorii” au pierdut categoric în fața Bosniei-Herțegovina, scor 2-4. A fost al doilea meci al României în această ediție a Ligii Națiunilor și primul joc oficial al lui Gheorghe Hagi pe teren propriu de la revenirea pe banca naționalei.

Atmosfera apăsătoare a stadionului gol s-a potrivit, parcă, cu începutul României în meci. În locul unei echipe agresive, hotărâte să repare înfrângerea din Suedia, România a părut apatică, lentă și lipsită de reacție. Bosnia, participantă la ultima Cupă Mondială, a profitat imediat și a marcat de două ori în primele 20 de minute. România a încercat să răspundă prin Daniel Bîrligea, care a redus diferența în minutul 28, însă bucuria a fost de scurtă durată. Bosniacii au înscris pentru 3-1 înainte de pauză.

Prima repriză a fost, de fapt, rezumatul serii. Bosnia a jucat cu mai multă claritate, a atacat spațiile și a speculat greșelile românilor, în timp ce naționala părea surprinsă de propria lipsă de reacție. Într-un meci în care fiecare punct contează, „tricolorii” au intrat pe teren ca și cum ar fi avut tot timpul din lume.

Alegerile lui Gică Hagi au părut neinspirate și riscante

Selecționerul a decis să schimbe radical echipa după înfrângerea din Suedia: nouă titulari noi au apărut în primul 11, iar din formula de start de la Solna au mai rămas doar Ionuț Radu și Andrei Coubiș. Mai mult, Hagi a lăsat în afara lotului pentru Bosnia jucători precum Drăgușin, Rațiu, Răzvan Marin, Man și Ianis Hagi.

Decizia putea fi justificată prin strategia lui Gică Hagi, însă rezultatul și prestația echipei au făcut ca selecția să fie privită critic. Problema nu a fost doar cine a lipsit, ci și ceea ce a arătat echipa aleasă. România nu a transmis siguranță, iar schimbările masive au părut să afecteze omogenitatea unei formații care avea nevoie, înainte de toate, de stabilitate. În fața unei Bosnii disciplinate, „tricolorii” au părut o echipă construită din bucăți, cu jucători care păreau că se întâlnesc pentru prima dată. Selecționerul a recunoscut că a greșit selecția și și-a asumat responsabilitatea pentru deciziile luate.

După pauză, Bosnia a lovit din nou. A fost 4-1 în minutul 55, un scor care a pus capăt oricărei speranțe reale de revenire. Cicâldău a înscris pentru 2-4 în minutul 62, însă golul a venit prea târziu pentru a schimba imaginea unei seri în care România fusese deja pusă la pământ.

În ultimele minute, România a încercat să mai repare ceva din dezastru, dar Bosnia a controlat situația. Diferența de pe tabelă a fost și diferența dintre cele două echipe în ceea ce privește maturitatea și eficiența. Bosnia ne-a învins încă o dată, a treia oară în ultimul an și jumătate.

Ce este de făcut ?

Înfrângerea este cu atât mai apăsătoare cu cât România venea după un 1-2 în Suedia și avea nevoie de un rezultat pozitiv pentru a-și relansa parcursul în grupă. În schimb, după două partide, începutul mandatului lui Hagi în Liga Națiunilor lasă mai multe întrebări decât răspunsuri. Selecționerul spune că noaptea va fi un sfetnic bun. România mai are încă două meciuri de jucat în următoarele șapte zile în Liga Națiunilor, iar ceva, nu se știe încă ce, trebuie schimbat la națională.

Arena Națională goală a oferit cadrul perfect pentru o seară tristă. Fără cântece, fără fluierături, fără presiunea tribunelor. Doar ecoul unei echipe care nu a arătat bine și al unui rezultat greu de digerat: România 2, Bosnia 4.

Pentru Hagi, adevărata provocare abia începe. Va trebui să găsească rapid formula care să redea echipei energie, echilibru și personalitate. Pentru că o națională poate pierde un meci. Dar când pierde într-o asemenea manieră, fără reacție și fără identitate, întrebările devin inevitabile, iar dezamăgirea suporterilor este cu atât mai mare.

Pentru a doua oară în mai puțin de trei luni, OpenAI suspendă toate experimentele cu tehnologia sa de vârf în domeniul inteligenței artificiale. Decizia vine după înmulțirea incidentelor, obligând compania să recunoască faptul că modelele sale au comportamente îngrijorătoare. Unii comentatori se întreabă însă dacă măsura este suficientă având în vedere amploarea provocării.

După cum notează Los Angeles Times, ”decizia a venit la doar câteva ore după ce compania a anunțat, vineri, că analizează o serie de incidente petrecute în timpul verii, în care agenți OpenAI – care navigau pe site-uri ale guvernului federal – au acționat în moduri neașteptate, depășind limitele sarcinilor primite”.

Fortune observă că este „pentru a doua oară în mai puțin de trei luni” când OpenAI decide să suspende antrenarea modelelor sale de ultimă generație.

Totuși, este pentru „prima dată când compania recunoaște că unul dintre modelele sale de inteligență artificială a reușit să acceseze internetul fără autorizare, de la anunțul din 18 august privind măsurile de consolidare a securității și monitorizării în cadrul mediilor sale izolate de testare”.

Citeste siUnde este Europa în marea competiție AI – și care sunt motivele de teamă

The Verge amintește că ”la 20 septembrie, OpenAI s-a confruntat cu un nou incident în care un model de inteligență artificială din cadrul mediului său de testare izolat de rețea, exploatând o vulnerabilitate pentru a accesa internetul.

De când OpenAI a dezvăluit incidentul legat de Hugging Face în această vară —când un grup de agenți AI a acționat coordonat pentru a compromite acea platformă — compania lui Sam Altman a recunoscut zeci de alte incidente vizând site-uri guvernamentale din Statele Unite și Australia.

Până la data de 24 septembrie, OpenAI recunoscuse deja că unul dintre modelele sale „a încercat să pirateze site-ul Departamentului Educației din SUA” și „să extragă date” de la două agenții federale — Biroul de Recensământ și Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare”.

Citeste siNoi incidente cu sistemele IA. Devin calculatoarele incontrolabile?

Totuși, după cum precizează The Guardian, ”cele mai recente incidente legate de OpenAI nu par să fi implicat divulgarea unor informații confidențiale, însă au fost suficient de îngrijorătoare încât compania să avertizeze agențiile federale vizate.

În cazul Departamentului Educației, agenții OpenAI au accesat date guvernamentale, deși, în cele din urmă, au fost colectate doar informații disponibile publicului.

Într-un alt caz, care a implicat Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare, agenții au găsit informații accesibile oricui, dar le-au publicat ulterior în altă parte pe internet – o acțiune care a depășit limitele instrucțiunilor primite”.

”Încetinirea ritmului dezvoltării IA nu este suficientă; cercetarea trebuie oprită”, consideră editorialistul agenției Bloomberg.

”Mizele legate de siguranță sunt pur și simplu prea mari. Pe măsură ce capacitățile agenților bazați pe inteligență artificială (IA) cresc, sporesc totodată riscul ca aceștia să inducă utilizatorii în eroare și dificultatea de a-i controla.

Prin urmare, ambiția împărtășită de Amodei și de alte personalități din domeniul IA – precum Sam Altman de la OpenAI – de a crea o superinteligență care ar depăși capacitățile umane pare tot mai incompatibilă cu cerințele de siguranță. Riscurile ar putea fi, pur și simplu, disproporționate”.

Băncile au 60 de zile să schimbe ROBOR. Economiștii nu mai au voie să publice prognoze – Surse (Profit.ro) - Călin Georgescu, în sala de judecată. Ce a făcut în timpul procesului în care e acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat (Libertatea) - Ședință de urgență la vestiar, după umilința din România - Bosnia (Gazeta Sporturilor) - Nu înțeleg ce vrea Hagi (Golazo)

Luni, în prima zi a audierilor, doar doi dintre cei nominalizați pentru preluarea de portofolii au primit avize pozitive în comisii. E vorba de Alexandru Nazare, propus de PNL la Finanțe, și Tanczos Barna, propus de UDMR la Agricultură. Patru miniștri propuși au primit avize negative.

Astăzi audierile încep la ora 10.00 şi se încheie la ora 20.00, urmând să fie chemaţi  miniştrii nominalizaţi la Interne – Mircea Abrudean, Proiecte Europene – Dragoş Pâslaru, Muncă – Raluca Turcan, Sănătate – Oana Gheorghiu, Externe – Oana Ţoiu, Justiţie – Andrea Chiș, Cultură – Ötvös Koppány Bulcsú, Educaţie – Mihai Dimian, Dezvoltare – Cseke Attila şi Mediu – Diana Buzoianu.

Fiecare ministru are alocată câte o oră pentru audieri, iar avizul comisiilor este consultativ.

Evenimentele vor culmina cu votul de învestitură programat pentru miercuri, la ora 13:00, când premierul desemnat Siegfried Mureșan și cabinetul său vor avea nevoie de susținerea a cel puțin 233 de deputați și senatori pentru a primi încrederea Parlamentului.

Guvernul propus de Siegfried Mureșan are în prezent sprijinul PNL, USR și UDMR, care însumează 170 de parlamentari. 

Mureșan a afirmat luni seara la TVR că are “în jur la 200 de voturi certe” pentru învestire.

Tot luni seară, la România TV, liderul PSD a reiterat că parlamentarii partidului său nu vor acorda niciun vot pentru guvernul Mureșan și l-a criticat pe premierul desemnat.

Deputatul PNL Alexandru Muraru a anunțat, luni, că partidul ia în calcul să se adreseze Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate în eventualitatea în care Parlamentul respinge guvernul Mureșan la votul de miercuri.

În schimb, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că el nu consideră că alegerile anticipate reprezintă o soluție.

Băncile au termen de 60 de zile să vină cu propuneri pentru un nou plan privind modul în care sunt făcute cotațiile ROBOR, decizie care generează incertitudini în cadrul băncilor. Totodată, Concurența dorește ca economiștii băncilor să nu mai facă prognoze, pentru că acestea ar da semnale în piață.

Consiliul Concurenței a trimis băncilor deciziile motivate privind sancțiunile totale de 3,7 miliarde de lei de după investigația privind cotațiile ROBOR

Dincolo de amendă, cele 10 bănci amendate, care fac parte din panelul ROBOR, ar trebui să schimbe modul în care stabilesc indicele și au 60 de zile la dispoziție să vină cu propuneri. Băncile nu înțeleg însă ce au de făcut exact, potrivit surselor Profit.ro.

Inculpat în trei dosare penale, Călin Georgescu a apărut luni, în premieră, într-o sedinţă publică de judecată, ca inculpat. 

E vorba despre despre procesul în care fost candidat la Președinţia României și Horaţiu Potra, fost luptător în Legiunea Străină, sunt judecaţi, alături de alţi 20 de coinculpaţi, pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Fostul candidat la Președinţie a apărut cu 15 minute înainte de ora anunţată pe portalul instanţelor. 

Când intră în sala de judecată, parcă trece printr-un portal fermecat, care-i şterge de pe chip toată lumina electorală. Gărzile de corp i-au rămas afară şi e singur. Ușor stingher, măsoară cu privirea sala în care va fi judecat, apoi îşi caută avocaţii şi merge spre ei. Cei doi apărători îl trag deoparte, în faţa sălii, departe de urechile curioşilor din bănci şi, în aşteptarea începerii şedinţei, discută cu clientul lor. Vorbesc pe rând, iar Georgescu îi ascultă.

Avocaţii au reclamat existenţa unei anexe confidenţiale a dosarului, iar instanţa, în aşteptarea unui răspuns de la ÎCCJ, a amânat cauza pentru data de 12 octombrie.

Coșmarul continuă pentru România. La trei zile după 1-2 în Suedia, „tricolorii” au încasat încă patru goluri, de această dată de la Bosnia, și au pierdut cu 2-4 al doilea meci din Liga Națiunilor. A fost tensiune la nivelul lotului după acest meci și o ședință de urgență.

Ședința de la vestiare a durat aproape jumătate de oră. Din informațiile reporterilor GSP prezenți la Arena Națională, președintele FRF, Răzvan Burleanu, alături de directorul tehnic al Federației Române de Fotbal, Mihai Stoichiță, au ieșit extrem de supărați și dezamăgiți de la întâlnirea cu jucătorii.

Redactorul șef Golazo Cătălin Țepelin scrie astfel:

Nu înțeleg cum Hagi cere optimism, încredere și atitudine pozitivă din partea tuturor, dar refuză să înțeleagă că toate acestea nu pot veni dacă echipa joacă din rău în mai rău și pierde meci după meci.

Nu înțeleg ce s-a lucrat la antrenamente dacă în două meciuri am luat 6 goluri, toate din contre sau din faze fixe.

Nu înțeleg unde e curajul lui Hagi, unde e flerul lui de antrenor cu ochi la fotbaliști tineri, pe care să-i forțeze, să le dea încredere.

Bun, mai sunt 4 meciuri de Liga Națiunilor, teoretic lucrurile se pot schimba în bine, practic nu văd cum s-ar petrece minunea asta. Se spune că speranța moare ultima, dar a noastră mă tem că e deja la reanimare.

Lituania și Polonia elaborează planuri majore de evacuare a populației statelor baltice în cazul unui război de amploare cu Rusia. Un atac rusesc ar putea izola cele trei republici de restul aliaților din UE și NATO, într-unul dintre cele mai sensibile puncte ale Europei.

Posibilitatea ca Vladimir Putin să decreteze o amplă mobilizare și să testeze răspunsul Alianței Atlantice îi îngrijorează tot mai mult pe decidenții politici din Europa, după numeroase semnale din partea unor șefi ai serviciilor secrete și înalți comandanți militari.

Astfel că, după cum notează mai multe publicații europene, Polonia și Lituania pregătesc proceduri, logistică și infrastructură, inclusiv rute de evacuare pentru civili.

Planurile vor facilita, de asemenea, evacuarea locuitorilor din Letonia și Estonia peste granița cu Polonia.

Strategii în domeniul apărării sunt îngrijorați de vulnerabilitatea regiunii, dată de așa-numitul Coridor Suwalki, o fâșie de teritoriu cu o lungime de aproximativ 96 de kilometri care face legătura între Polonia și Lituania, mărginită de Rusia și aliatul său, Belarus.

Citeste siDe ce se înmulțesc avertismentele oficialilor europeni cu privire la Rusia

Această fâșie este cunoscută drept „călcâiul lui Ahile” al NATO.

Pregătirile pentru evacuarea populației se desfășoară în cadrul exercițiului lituanian „Vyčio Skliautas 2026”, lansat pe 25 septembrie și care se va încheia pe 3 octombrie.

La exerciții participă aproximativ 3.000 de oficiali, ofițeri și reprezentanți ai instituțiilor, autorităților locale, companiilor și organizațiilor neguvernamentale, alături de circa 1.000 de voluntari. De asemenea, în Lituania a sosit o delegație formată din aproximativ 20 de persoane din diverse instituții poloneze.

Exercițiile testează sistemele de avertizare a populației, organizarea punctelor de adunare și înregistrare, precum și aspectele legate de transport și deplasarea persoanelor evacuate prin regiuni succesive. Polonia este, de asemenea, implicată în activitățile de planificare a evacuării transfrontaliere.

Se estimează că trei sferturi dintre persoane s-ar putea evacua pe cont propriu, în timp ce autoritățile locale i-ar ajuta pe cei care nu pot pleca, acordându-se prioritate familiilor cu copii mici, persoanelor cu dizabilități și vârstnicilor.

Citeste siLituania a elaborat planuri de evacuare în faţa ameninţărilor din partea Rusiei, dar este pregătită şi să „riposteze”

De asemenea, Lituania își extinde fortificațiile defensive la granița cu Belarus – cel mai apropiat aliat al Rusiei – și cu regiunea Kaliningrad.

Letonia vecină cu Lituania, va primi avioane Eurofighter din Germania pentru a-și proteja spațiul aerian în perioada premergătoare alegerilor din 3 octombrie.

Finlanda a ridicat un gard cu o lungime de aproape 200 de kilometri de-a lungul frontierei cu Rusia, o inițiativă menită să stăvilească fluxul de migranți neautorizați, după ce Helsinki a acuzat Moscova că folosește solicitanții de azil ca armă.

De asemene, se amplifică temerile că Moscova ar putea acționa în arhipelagul nordic Svalbard, împărțit între Rusia și Norvegia.

Guvernul de la Oslo își consolidează capacitățile navale și de supraveghere în regiune, iar autoritățile locale din Svalbard investesc în infrastructura critică — având pregătit chiar și un plan de evacuare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România