Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Ce legătură este între mălaiul produs într-o localitate din Oltenia și brânza maturată fabricată la Horezu, județul Vălcea? În aparență, niciuna. Punctul comun este însă determinarea producătorilor de a crea un lanț integrat, de la producție la distribuție.

Am discutat despre integrarea verticală a afacerilor din agricultură cu: Laura Ion, manager Five Continent și Alexandru Ignat, președintele Cooperativei Agricole Biruința Olteniei.

 Votul de învestitură va avea loc maine. PNL si UDMR care au anuntat ca vor vota in favoarea cabinetului au semnat acorduri politice cu premierul desemnat. Ce contin documentele, ce asteptari au cele doua formatiuni care nu vor face parte din executiv si care e valoarea acestor intelegeri, discutam imediat. 

Prim-ministrul Sebastien Lecornu nu exclude starea de urgență dacă situația se agravează, însă spune că, pentru moment, măsurile locale sunt mai potrivite decât o intervenție la nivel național.  

Măsura a fost justificată de Casa Alba prin invocarea „interesului național al SUA”. Decizia vine într-un moment în care Ucraina se teme că ar putea fi abandonată de aliatul său american.

Imbracati-va foarte bine cind veniti la ore, este sfatul directorilor multor licee din Iasi. Municipiul a ramas fara sistemul centralizat de furnizare a apei calde si caldurii de la sfirsitul saptaminii trecute. O explozie la CET a inghetat caloriferele in mii de apartamente si institutii publice, printre care scoli si spitale. Aparatele de aer conditionat si aerotermele au disparut rapid din magazinele de profil, ceea ce conduce la o alta temere- cit va rezista reteaua electrica? Am pregatit un reportaj.         

Liderii europeni nu au reușit să depășească divergențele privind următorul buget multianual al Uniunii Europene și, implicit, cele privind politica agricolă comună după 2027, la summitul din 15 și 16 octombrie, iar negocierile vor fi reluate în noiembrie.

Potrivit Politico, președintele Consiliului European, António Costa, va prezenta noi cifre bugetare înaintea următoarei reuniuni, în încercarea de a apropia pozițiile statelor membre și de a facilita încheierea unui acord până la sfârșitul anului. Costa face presiuni asupra liderilor europeni pentru a accelera negocierile, înainte ca alegerile programate pentru anul viitor în Franța, Italia și Polonia să pericliteze discuțiile. El a avertizat că depășirea termenului-limită de la sfârșitul anului ar putea întârzia plățile UE către fermieri și cercetători după 1 ianuarie 2028, data la care este prevăzută intrarea în vigoare a noului buget. De altfel, concluziile oficiale ale reuniunii șefilor de stat și de guvern de săptămâna trecută subliniază că un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative necesare în 2027, astfel încât finanțarea UE să ajungă la beneficiari fără întreruperi începând din ianuarie 2028.

Între timp, miniștrii agriculturii din statele membre vor încerca să convină asupra unei poziții parțiale de negociere privind politica agricolă comună după 2027, în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit, programat pentru 26 și 27 octombrie.

Un studiu publicat de fi-compass analizează modul în care factori precum relațiile contractuale, integrarea pe verticală, apartenența la cooperative și organizații de producători sau orientarea către piață influențează accesul la finanțare publică sau privată al principalelor lanțuri valorice agroalimentare din Uniunea Europeană.

Raportul, intitulat „De la fermă la piață: finanțarea lanțurilor valorice agroalimentare sustenabile din Europa”, examinează 33 de lanțuri valorice din zece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. Studiul oferă exemple concrete de filiere. În Grecia, este examinat lanțul valoric al cerealelor (grâu, orz și porumb), precum și cel al brânzei feta, al piersicilor și nectarinelor, de la producție până la comercializare. În Spania, studiul include producția de legume în sere în provincia Almería și producția de carne de porc și de vită. În Italia, sunt analizate filiere precum cea a brânzei Parmigiano Reggiano, a jambonului Prosciutto di Parma și cea a kiwi-ului și a căpșunilor. Pentru România, raportul include trei filiere: cea de grâu și porumb, cea de lapte, respectiv cea de plante oleaginoase și culturi proteice. Alte exemple sunt producția de roșii în Țările de Jos, cea de lapte în Danemarca și Polonia și producția de mere și pere în Belgia.

Studiul este relevant atât pentru participanții la lanțul agroalimentar, pentru că identifică factorii care pot facilita sau limita accesul la finanțare, cât și pentru autorități și instituții financiare, deoarece oferă o bază pentru decizii de creditare sau politici publice mai bine fundamentate pentru fiecare filieră de produs din cele analizate.

 Raportul și fișele de analiză pe țări și categorii de produse pot fi consultate pe site-ul fi-compass.

Comisia Europeană propune o relaxare a normelor privind utilizarea anumitor digestate lichide, ca alternativă la îngrășămintele chimice.

Proiectul, anunțat în Planul de acțiune al UE privind îngrășămintele și în Strategia pentru creșterea animalelor, urmărește să reducă dependența fermierilor de îngrășămintele sintetice pe bază de azot importate și cheltuielile acestora cu fertilizanții, pe fondul tensiunilor geopolitice și al perturbărilor de pe piețele mondiale.

Inițiativa este susținută de un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, care evaluează potențialul de utilizare în condiții de siguranță a digestatelor agricole ca fertilizanți.

Proiectul a fost lansat în consultare publică pentru o lună. Ulterior, va trebui susținut de o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul pentru nitrați și examinat de Parlamentul European și de Consiliu, înainte de a putea fi adoptat oficial de Comisie. 

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene organizează, în perioada 8–9 decembrie, la Bruxelles, conferința EU Agri-Food Days 2026. Evenimentul va reuni fermieri, factori de decizie și reprezentanți ai diferitelor sectoare ale lanțului agroalimentar, alături de experți și alte părți interesate.

Discuțiile vor analiza modul în care politicile europene și politica agricolă comună pot ajuta sectorul să facă față provocărilor economice, de mediu, digitale și sociale. Programul include și prima ceremonie de decernare a premiilor EU Agri-Hackathon, o competiție care încurajează dezvoltarea de soluții digitale pliate pe nevoile concrete ale fermierilor.

Conferința va putea fi urmărită și online.

Femeile fermiere, membre ale platformei „Femeile în agricultură”, se vor reuni la Bruxelles, în perioada 11–12 noiembrie, pentru a participa la primul seminar organizat în format fizic, care le va oferi oportunitatea de a face schimb de experiență și de a identifica soluții practice la problemele cu care se confruntă femeile din sectorul agricol.

Discuțiile se vor concentra asupra obstacolelor în accesarea finanțării (inclusiv a microfinanțării), asupra exemplelor de bune practici în mentorat, consiliere și formare, precum și asupra modului în care membrii platformei pot contribui la dezvoltarea unor rețele naționale de mentorat care să faciliteze colaborarea și sprijinul reciproc între femeile fermiere.

Evenimentul este organizat de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, cu sprijinul Rețelei PAC a UE.

Anul 2025 a fost al cincilea cel mai cald din ultimii 125 de ani. Căldura a fost asociată cu aproape 2.900 de decese în vara anului trecut, conform raportului Starea Climei 2026, coordonat de InfoClima. Cercetarea vizează anul 2025, chiar dacă a fost publicată anul acesta. În 2025 au fost furtuni mai puține, dar mai agresive. La realizarea studiului au participat 26 de cercetători. Unul dintre ei este Bogdan Antonescu, expert în analizarea fenomenelor meteo extreme, invitat la Planeta Verde.

Raportul Starea Climei arată că insula de căldură urbană pune în pericol 12 milioane de români.

Cea mai mare temperatură din România anul trecut a fost 43,4 grade Celsius, înregistrată pe 26 iulie, la Calafat.

Raportul Starea Climei arată că 36 de zile au fost incluse în valuri de căldură în 2025, față de o medie de doar 3,9 zile pe an în perioada 1971-2000.

De asemenea, anul trecut au fost furtuni mai puține, dar mai agresive. Raportul arată că furtunile lovesc cel mai greu acolo unde resursele sunt mai puține.

Raportul Starea Climei arată că sub 3% din pierderile produse de fenomenele extreme în România în 1980-2024 au fost asigurate, față de aproape 20% media europeană.

Cercetătorul Bogdan Antonescu spune că ”chiar dacă anul 2025 nu a fost un an record, asta nu înseamnă că nu avem partea aceasta de creștere a temperaturii medii globale, dar trendul este clar, temperatura medie globală crește de la un an la altul atunci când ne uităm pe termen foarte lung, iar impactul tinde să devină din ce în ce mai mare, că este vorba de decese asociate valurilor de căldură, că este vorba de pagube produse de furtuni sau de rezerva de apă, impact asupra agriculturii, toate lucrurile acestea sunt în creștere, pentru că temperatura medie globală este în creștere”.

Decizia PNL de a susține Guvernul Luca Niculescu este rațională, spune la RFI liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu. El afirmă pe de altă parte că Ilie Bolojan este susținut de o largă majoritate în interiorul PNL.

Daniel Fenechiu, despre Guvernul Luca Niculescu: ”Decizia pe care a luat-o PNL este rațională și pornește de la regula care gestionează orice demers pe care trebuie să-l facă un om, regula decenței și interpretării cu bună credință. Discuțiile cu premierul au vizat un anumit parcurs al viitorului Guvern, nu avem nici un motiv să ne îndoim de onestitatea premierului”.

Despre Ilie Bolojan: ”Cred că Ilie Bolojan este susținut de o largă majoritate atât în masa parlamentară, cât și în structurile de conducere ale partidului. Cred că cei care speculează că poziția lui Bolojan ar fi șubrezită că nu mai e prim-ministru și că nu mai are pâinea și cuțitul nu fac altceva decât să-și promoveze propriile interese pe termen mediu și lung”.

El spune că ”Ilie Bolojan a anunțat că pleacă de la Palatul Victoria și pornește prin țară și începe o activitate de reconstrucție a PNL, la finalul primei etape urmând să avem un Congres”.

Isabelle Filliozat, psihoterapeută, scriitoare și conferențiară franceză, una dintre cele mai cunoscute voci în domeniul inteligenței emoționale și al parentingului pozitiv este în studioul RFI. În această seară la ora 19, la Cărturești Carusel va avea loc lansarea volumului său ”Aș fi avut nevoie de mai mult. Cum să reconstruiești relația cu părinții tăi” apărut la Editura Univers.

Încercăm să răspundem la această întrebare împreună cu invitații emisiunii de astăzi, domnii: Ion M Ioniță, jurnalist și scriitor, general maior (r) Dan Grecu, analist militar, și Cristian Pîrvulescu, profesor și politolog.

Filozoful Andrei Cornea, istoric de artă, specialist în studii clasice, traducător și publicist, profesor emerit al Universității din București, ne vorbește despre ”Povestea nemuririi”, volum recent apărut la Editura Spandugino.

Pe 25 octombrie, la Ateneul Român va răsuna din nou Imnul Regal, cu care începe în fiecare an Concertul Regal Caritabil, prin care Fundația Margareta a României strânge fonduri pentru programul ”Tinere Talente”. În această seară invitații emisiunii Art Cultura sunt, Ioana Petrea director fundrising și comunicare al Fundației regale Margareta  a României, Georgiana Dumitru, solistă a Operei Naționale București și fostă bursieră ”Tinere Talente” și baritonul Mihai Damian.