Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Republica Moldova se mișcă într-un ritm accelerat în parcursul către UE, dar drumul spre aderare depinde nu doar de reformele de la Chișinău, ci și de voința politică a statelor membre. În timp ce Bruxellesul vorbește tot mai apăsat despre miza geopolitică a extinderii, în interiorul Uniunii persistă rezerve, iar schimbările politice din unele capitale europene pot complica negocierile. În plus, rămâne întrebarea dacă Moldova își va putea continua drumul în ritmul propriu, fără să depindă de evoluția Ucrainei. Cât de realist este calendarul aderării, ce ar putea bloca procesul și ce trebuie să facă Republica Moldova pentru ca integrarea europeană să nu rămână o promisiune fără termen? Despre aceste mize discutăm cu invitata ediției de astăzi, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru Integrare Europeană din Guvernul de la Chișinău.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Temele ediției:

• Volodimir Zelenski vrea ca Ucraina și Republica Moldova să înainteze împreună spre Uniunea Europeană. Ce strategie ar trebui să aleagă Chișinăul? Cum poate Republica Moldova să promoveze extinderea alături de Ucraina și țările din Balcanii de Vest, păstrându-și propriul ritm de aderare? Și ce ne învață Muntenegru despre diferența dintre deschiderea capitolelor și închiderea lor? A căutat răspunsuri la aceste întrebări Daniel Vodă, expert în politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, în rubrica Moldova în Europa.
• Doi grăniceri ucraineni au trecut ilegal frontiera în Republica Moldova în timp ce urmăreau cu barca un bărbat. E vorba de un cetățean ucrainean care încerca să treacă râul înot. Bărbatul a fost scos din apă de localnici și a ajuns la spital, iar grănicerii ucraineni s-au ales cu dosar penal. Incidentul a provocat reacții la Chișinău și este acum pe larg prezentat de presa rusă. Cum? Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
• Republica Moldova se confruntă cu un fenomen complex și în continuă evoluție în domeniul consumului de substanțe psihoactive și al comportamentelor adictive, cu un impact major asupra sănătății publice, siguranței sociale și dezvoltării durabile, avertizează autoritățile de la Chișinău. În context, Guvernul pregătește Strategia Națională în domeniul Drogurilor și Adicțiilor pentru anii 2026–2032 care să asigure instituirea unui cadru strategic coerent, modern și aliniat la standardele europene, contribuind la consolidarea răspunsului național și la reducerea impactului consumului de droguri. Corespondenta RFI, Valeria Vițu, are detalii.  
• În România, propunerea legislativă de dezincriminare a deținerii de droguri pentru consum propriu a stârnit ample controverse în spațiul public. În urma presiunilor, unul dintre inițiatori, liberalul Dan Fenechiu, și-a retras semnătura de pe proiect. Ambele tabere: și cei pro și cei contra invocă binele tinerilor. În discuții Repulica Moldova a fost de multe ori dată ca exemplu. Ce ar trebui să ia România din modelul de peste Prut? Andreea Orosz a discutat subiectul cu Alexandru Doroșevici-Duka, medic psihiatru din Republica Moldova. 
• Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează în rubrica Zoom pe Fake cum sunt amestecate criza energetică, acordul Trump-Putin și tema dronelor pentru a sugera că Republica Moldova este sărăcită și împinsă spre război.
• Judecătorii din Republica Moldova au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile.
• O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) va efectua o vizită la Chișinău în următoarea perioadă.
• SUA acordă o finanțare de 3,7 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui centru de securitate cibernetică în Republica Moldova.
• Ploile recente nu au adus încă o creștere a nivelului râurilor Prut și Nistru în zonele din sud.
• Diaspora continuă să susțină economia Republicii Moldova – a transferat 1,35 miliarde de dolari în primele opt luni ale anului. 

Știrile zilei:

Judecătorii din Republica Moldova au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Guvern și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă, scrie TV8. Justiția din Republica Moldova se confruntă cu o criză de judecători. Aproape o treime dintre posturi sunt vacante, iar salariile considerate prea mici și volumul mare de muncă i-ar descuraja pe tinerii juriști. Pe lângă salarii, tinerii sunt descurajați de procedurile de verificare, presiunea mediatică și riscurile reputaționale asociate profesiei.

Republica Moldova a lansat o amplă reformă în justiție, care însă merge mai greu decât au anticipat autoritățile. Procedurile de verificare a integrității, așa-numitul vetting, care încă mai continuă, au generat controverse și tensiuni. Autoritățile susțin însă că cea mai mare parte dintre judecătorii corupți au plecat sau au fost excluși din sistem și insistă asupra continuării reformelor.

***

O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, va efectua o vizită la Chișinău în perioada 21–28 octombrie.  

Misiunea FMI se va întâlni cu autoritățile Republicii Moldova și cu alte părți relevante pentru a face bilanțul evoluțiilor economice recente și a discuta prioritățile de politici economice ale autorităților, anunță un comunicat al reprezentanței FMI de la Chișinău.

***

SUA acordă o finanțare de 3,7 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui Centru Operațional de Securitate. Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, centrul va contribui la consolidarea capacităților naționale de prevenire, monitorizare și gestionare a amenințărilor cibernetice.

Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu de consolidare a securității cibernetice a infrastructurii critice. Acordul cu partea americană va fi semnat de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, notează IPN.

***

Chiar dacă ploile au îmbunătățit situația în zona Carpaților și în cursul superior al râului Prut, la Leova, în sudul țării, nivelul apei a scăzut cu încă 15 centimetri în ultimele zile, potrivit TV8. Acest lucru pune în dificultate tehnică pomparea apei către locuitorii din regiune. La stația de pompare din Leova a fost conectat un al doilea punct de captare a apei pentru a asigura necesarul populației.

Hidrologii spun că ploile din ultimele zile au îmbunătățit situația doar în partea superioară a râului Prut, iar la Leova, în sud, efectele se vor resimți mai târziu. Același lucru este valabil și pentru cealaltă arteră care alimentează cu apă Republica Moldova – râul Nistru, și care a ajuns la un minim istoric.

***

Diaspora continuă să susțină economia Republicii Moldova – a transferat 1,35 miliarde de dolari în primele opt luni ale anului, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, citate de Moldova 1.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii cinci ani, cetățenii moldoveni au primit de peste hotare în medie 1,6 miliarde de dolari anual. Vorbim doar despre transferurile înregistrate prin canale bancare sau sisteme oficiale. Potrivit unor experți, sumele reale ar fi considerabil mai mari. Unele estimări neoficiale indică un volum total care ar putea depăși două miliarde de dolari anual.

Experții susțin că pentru Republica Moldova aceste sume sunt vitale pentru susținerea economiei, iar autoritățile ar trebui să identifice modalități de a direcționa remitențele dinspre consum spre investiții.

Păsările flamingo au făcut din Dobrogea o escală tot mai obișnuită, iar una dintre ele este în prima parte a lunii octombrie. Numărul exemplarelor e în creștere față de anii trecuți, după cum relatează Euronews.

Specialiștii spun că ne tranzitează țara câteva sute de exemplare, care duc vertiginos spre o mie și că e doar o chestiune de timp până vor cuibări aici, întrucât pui eclozați au fost deja descoperiți în 2026. 

Aceste păsările sunt timide, trăiesc în niște ecosisteme extreme și sunt temătoare și față de oameni, așa că e bine să respectăm lucrul ăsta. Adică păstrează distanța dacă te întâlnești cu ele – dacă vrei să poposească din ce în ce mai mult pe la noi elegantele flamingo, văzute pentru prima oară în România în 2016.

”Conducerea PSD a îndemnat de fiecare dată la prudență. Noi nu spunem că de mâine va începe să curgă lapte și miere, e nevoie întâi de măsuri de corecție”. Declarațiile au fost făcute la RFI de vicepreședintele PSD Gabriel Zetea, șeful CJ Maramureș, care vorbește despre Guvernul Luca Niculescu din care face parte formațiunea sa.

Gabriel Zetea, despre Guvernul Luca Niculescu: ”E nevoie de măsuri de corecție, mai ales în ceea ce privește economia, care se află într-unul dintre cele mai proaste momente de după Revoluție”.

Despre așteptările populației de la viitorul Guvern: ”De la cel mai înalt vârf al partidului, miniștrii PSD la audieri, conducerea PSD a îndemnat de fiecare dată la prudență. Adică noi nu spunem că de mâine va începe să curgă lapte și miere, e nevoie întâi de măsuri de corecție”.

Despre reforme: ”Reformele propuse de către Ilie Bolojan nu au funcționat și nu au fost măsuri care să aducă îmbunătățiri în administrația locală”.

Despre cât va rămâne PSD în Guvernul Luca Niculescu: ”Eu zic că PSD a intrat în această construcție, a propus în mod sincer unii dintre cei mai capabili oameni pe care îi are partidul pentru funcțiile de miniștri și ne pregătim, sigur, pentru o guvernare de doi ani de zile”.

Jurnal de știri

Echipele aflate pe podiumul Superligii au câștigat toate trei cu același scor, 2-0, și s-au desprins de restul plutonului. FCSB a urcat pe ultimul loc de play-off și va disputa în weekend derby-ul cu Rapid.

Vânzarea Șantierului Naval Mangalia este o reușită. Faptul că pentru o companie falimentară s-a găsit un investitor să plătească 138 milioane de euro este un succes, nu o eroare. Există critici din zona politică referitoare la prețul de vânzare și la metoda de licitare, respectiv prin scăderea treptată a prețului de pornire a licitației. Este o metodă pe care statul român a folosit-o de nenumărate ori în ultimii 20 de ani. Dar, în condițiile în care administratorul judiciar a găsit cu chiu cu vai un plătitor pentru Șantierul Naval Mangalia a acuza reducerea prețului este indecent din punct de vedere economic.

În sine, situația companiei din Mangalia este neclară, în sensul că nimeni nu are o explicație referitoare la cine încasează banii ce vor fi achitați de Rheinmetall pentru Șantierul Naval. De exemplu, ministrul economiei susține că primul plătit va fi statul, adică ANAF care are de încasat 160 milioane de lei și primăria Mangaliei care are de primit 18 milioane de lei.

Alte surse arată că 75% sau chiar 85% din totalul datoriilor companiei sunt către un acționar semnificativ, compania olandeză Damen, care ar avea și garanții asupra acestor creanțe. Garanțiile înseamnă, în principiu, că Damen este înaintea statului în ceea ce privește împărțirea banilor la masa credală. În principiu, pentru că înțelegem că specialiștii au opinii diferite pe tema ordinii de priorități care se aplică atunci când un investitor plătește pentru preluarea unei companii aflate în insolvență.

Desigur, distribuția sumelor încasate se va clarifica probabil, dacă nu în media, cel puțin între creditori. Dar, până atunci o știre atrage atenția. Este vorba despre decizia companiei Damen de a contesta în instanță procedura de licitație, respectiv reducerea treptată a prețului de vânzare.

Ceea ce face Damen este un atac la bunul simț economic sau chiar la bunul simț general. Desigur, orice este posibil în business și acțiunea în instanță a companiei olandeze are temei legal. Reprezentanții Damen sunt nemulțumiți de prețul de vânzare, pentru că nu acoperă creanțele pe care Damen le are de încasat chiar de la compania pe care a administrat-o.

Dar, contestarea procedurii de vânzare este un demers cât se poate de românesc. Este ca și cum directorul care a condus o companie pe care a dus-o la faliment și de la care are de primit o sumă de bani ar chema în instanță judecătorul sindic pentru procedura care a dus la găsirea unui investitor care își propune să salveze compania.

Damen este nemulțumită de prețul de vânzare. Ar fi vrut ca licitația să fi adus mai mulți bani. Este paradoxal că firma olandeză înaintează o acțiune în instanță, ea care a administrat Șantierul Naval Mangalia, având 49% din companie, care a acumulat datorii de aproape două miliarde de lei, care are de încasat sume importante din companie provenite din împrumuturi intra-grup sau prin transfer de tehnologie. Desigur, este o metodă legală de creditare a firmei, dar administrarea Șantierului Naval către faliment ne arată situația economică în care s-a ajuns și eventualii vinovați. Se știe că între Damen și statul român, cei doi acționari ai firmei din Mangalia, au fost neînțelegeri serioase care au dus până la urmă la dificultățile economice, dar administratorul, adică Damen, ar fi putut găsi soluții pentru Șantierul Naval din Mangalia. Cum ar fi fost ca statul să dea în judecată Damen pentru administrare defectuoasă?

Damen ar fi putut să își vândă participația înainte de faliment sau chiar în insolvență la un preț mai mare decât cel obținut de administratorul judiciar. În felul acesta, Damen nu ar mai fi avut acum ocazia acum să conteste procedura de licitație și implicit prețul considerat prea mic. În termeni de business, acțiunea Damen poate fi de înțeles. Este uzual în afaceri să ai astfel de inițiative. Dar orice s-ar spune, afacerile au nevoie și de un pic de logică și chiar de morală.

O provocare la adresa democrației. Un adevărat cadou de Crăciun pentru extrema dreaptă. Și totul, spre marea satisfacție a lui Putin – dar și a lui Trump. Iată cum caracterizează presa din afara Franței violențele din Paris și alte orașe din Hexagon.

Ziarul spaniol El País notează că ”Lumea s-a obișnuit deja cu aceste imagini din Franța, care ar fi inacceptabile în orice altă democrație. Este suficient să ne amintim de protestele legate de criza locuințelor care au avut loc în Spania, pentru a înțelege că este posibil să-ți exprimi nemulțumirea în stradă și să ceri îmbunătățiri sociale fără a recurge la violență”. (Sursa: Eurotopics)

Publicația online Free Press, citată de Courrier International, consideră că  

„Republica Franceză este atacată. (...) Stânga radicală vrea ca adepții săi să creadă că luptă împotriva tiraniei. Însă incendierea primăriilor și terorizarea funcționarilor publici nu înseamnă apărarea democrației, ci un atac la adresa acesteia”.

Financial Times constată că ”la fel ca Trump, politicienii de extremă dreapta invocă adesea imagini televizate cu jefuitori, dintre care mulți par a fi de culoare sau de origine nord-africană, drept dovadă că imigrația a corupt Franța; ei trec însă cu vederea faptul că unii dintre aceștia sunt cetățeni ai căror părinți sau bunici s-au stabilit inițial în această țară”.

Citeste siViolenţe Franţa: Mai multe oraşe, inclusiv capitala Paris, supuse unor interdicţii de circulaţie pe timpul nopţii

„Întrebarea nu este doar cine se află în spatele măștilor, ci și cine are de câștigat politic”, scrie ziarul belgian De Morgen:

”Iar răspunsul este: Marine Le Pen. Fiecare cocktail Molotov și fiecare jaf fac jocul extremei drepte, întrucât amplifică solicitările opiniei publice de a se restabili ordinea.

Spre marea satisfacție a lui Putin – care, la un moment dat, a facilitat obținerea unui împrumut pentru Le Pen și mizează pe faptul că aceasta va retrage sprijinul acordat Ucrainei – dar și a lui Trump, a cărui strategie de securitate națională încurajează partide precum cel al lui Le Pen.” (Sursa: Eurotopics).

„Franța se află în strânsoarea unei grave depresiuni democratice, iar situația se va agrava, probabil. Să nu credeți că așa ceva nu s-ar putea întâmpla în Statele Unite, având în vedere stadiul actual al politicii americane”,

avertizează, la rândul său The Wall Street Journal.

Citeste siViolenţe Franţa: Donald Trump şi Vladimir Putin, pe aceeaşi lungime de undă

Și, potrivit analizei ediției britanice a publicației The Conversation, ”este imposibil de anticipat încotro ar putea duce aceste proteste.

La fel ca în 1968, nemulțumirea provocată de perturbări și de distrugerile materiale ar putea genera o reacție ostilă la adresa studenților, înlocuind simpatia de care aceștia s-au bucurat până acum.

Violențele produse la marginea unor demonstrații altfel masive și pașnice pot fi pentru Le Pen un adevărat cadou de Crăciun.

Pentru ea și alți politicieni de dreapta, a fost simplu să promită restabilirea disciplinei în școli, suplimentarea fondurilor pentru poliție și tratarea celor care provoacă distrugeri („casseurs”) drept migranți ilegali – o etichetă aplicată celor care trebuie deportați.

În același timp, situația ar putea fi dezastruoasă pentru Jean-Luc Mélenchon și partidul său de stânga Franța Nesupusă, care a susținut cu fermitate protestele”.

Președinții Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping s-ar putea întâlni cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18-19 noiembrie la Shenzhen, în China. Ei ar putea discuta încheierea războiului de agresiune al Rusiei în condiții favorabile Moscovei. O întâlnire pe care unii comentatori o descriu deja ca pe o nouă Yaltă – cu referire la conferința din februarie 1945 când liderii Statelor Unite, Marii Britanii și URSS au trasat sferele de influență de după cel de-al doilea război mondial.

Ne îndreptăm, oare, către o nouă Yaltă?

Este suficientă doar simpla invocare a denumirii acestei stațiuni de pe țărmul Mării Negre pentru a provoca fiori reci în Europa Centrală și de Est, cu memoria încă vie a brutalei rupturi de acum opt decenii. Un moment care a însemnat izolarea de lumea liberă pentru aproape o jumătate de secol, represiune și sărăcie pentru națiunile rămase în sfera de influență sovietică.

Și iată că Yalta reapare într-o relatare a cotidianului The Wall Street Journal, potrivit căreia, într-o convorbire din 9 octombrie, președintele rus Vladimir Putin ar fi propus o întâlnire cu președintele american Donald Trump și cu președintele chinez Xi Jinping, luna viitoare, pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina în condiții favorabile Moscovei.

Ziarul citează un fost oficial din serviciile de informații potrivit căruia reuniunea va fi o oportunitate de a convoca o nouă conferință, în stilul celei de la Yalta, și de a împărți lumea în sfere de influență.

Relatarea vine după o serie de declarații controversate ale președintelui Donald Trump îndreptate toate în aceeași direcție: favorizarea Rusiei agresoare în detrimentul victimei Ucraina și contrar intereselor europenilor.

Citeste siAlex Craiu, corespondent de război în Ucraina, la RFI: America se comportă ca un adversar al Ucrainei

Și, dacă până acum, președintele Trump obișnuia să-i trateze în același mod pe Zelenski și Putin, ca pe doi lideri imaturi, de data aceasta abordarea s-a schimbat: agresorul Putin a devenit ”omul păcii” în timp ce victima, Zelenski, a fost transformată în principalul obstacol în calea păcii. Alături de europeni, care continuă să-l susțină.

O analiză realizată de Council on Foreign Relations consideră că acordul privind achiziționarea de motorină din Rusia ar putea marca o schimbare periculoasă în modul în care președintele SUA abordează conflictul din Ucraina.

Ceea ce îl face pe fostul comisar european Paolo Gentiloni să exprime în paginile ziarului La Repubblica teama că putem asista la sfârșitul Occidentului: 

„În ultimele zece zile, Donald Trump a încheiat mai întâi o înțelegere cu Putin privind exporturile de motorină rusească, apoi a cerut încetarea atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor rusești și, în cele din urmă, a anulat noul pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, adoptat de Senatul SUA.

Decizii disperate. Și inutile, de altfel, având în vedere că războiul din Golf a fost cel care a declanșat creșterea prețurilor.

Însă faptul că sunt inutile nu le face mai puțin grave. Europenii se confruntă cu un președinte american care s-a prezentat drept o parte «neutră» între cel atacat și agresor, dar care acum pare să fi ales să treacă de partea agresorului.

Iar dacă Trump se plasează în mod deschis de partea lui Putin, ce va mai rămâne din Occident?” – iată întrebarea fostului comisar european.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Miniștrii cu probleme de integritate din Cabinetul Luca Niculescu: condamnatul penal, evazionistul, suspectul de plagiat și vitezomanul (Libertatea) - De azi, piromanii se întorc la locul faptei (Republica) - Bursa prinde avânt înaintea votului pentru guvernul Niculescu şi câştigă peste 10% în luna octombrie: investitorii cumpără speranţa unei Românii guvernabile (Ziarul Financiar)

Audierile miniștrilor din guvernul Niculescu continuă marți cu ultimii cinci propuși pentru a face parte din executiv. Este vorba despre Radu Marinescu, Alexandru Ghigiu, Sebastian Neculăescu, Florin Manole și Alexandru Rogobete.

Ceilalți 13 miniștri propuși au fost audiați luni. Toți au primit avize pozitive.

Dezbaterea din plenul reunit al Parlamentului va începe la ora 14.00. După vot, guvernul Niculescu va depune jurământul, iar mai apoi va susține prima ședință de guvern la Palatul Victoria.

Marian Neacșu este un fost condamnat și un vechi susținător al impunității din partea PSD, Ștefan Radu Oprea a scăpat de un dosar de evaziune prin plata prejudiciului, Radu Marinescu rămâne doctor, deși asupra lui planează suspiciuni de plagiat, iar Florin Ionuț Barbu se bate în procese civile cu poliția și presa.

În guvernul lui Luca Niculescu ar urma să fie 12 miniștri PSD și 6 oameni de pe lista președintelui.

Lista lui Nicușor Dan e formată din specialiști bine intenționați. Ei vor lucra, însă, cu social-democrații unși cu toate alifiile, care vin la masa guvernului cu interese de partid, de rețea, de grup și personale, pe care știu cum să le pună în practică. Social-democrații au vrut de la început să gestioneze cele 16 miliarde de euro din programul SAFE. Mai sunt însă și alte cumpărături de arme care trebuie făcute din SUA, din Turcia, din Israel, iar oamenii PSD sunt cei mai pricepuți.

Social-democrații par să urmărească să-și refacă stocurile pe toate planurile: economic, politic, social. Să-și refacă imaginea, după ce au stat 6 luni pe bară și au pierdut nu doar facilități, ci și electorat. PSD va avea toate ministerele care pot ajuta: (1) imaginii partidului (Sănătate, Muncă, Agricultură), (2 )refacerii clientelei (Economie, Investiții și Proiecte Europene, Apărare, Mediu, (3) reconstrucției imaginii în teritoriu (Dezvoltare, Transporturi), (4) revanșei față de PNL și USR (Justiție).

PSD câștigă masiv pe termen scurt: 12 portofolii din 17, adică toate ministerele cu rețea teritorială și bani de distribuit, un premier fără partid pe care îl pot ține captiv, un acord cu PNL care îl protejează de moțiune jumătate de an. Pe termen lung riscă să poarte singur costul austerității pe care a criticat-o, dacă nu îndatorează țara pentru a ascunde hăul datoriilor. Ceasul ar putea suna peste 6 luni, dacă AUR nu va primi pe sub mână ceea ce vrea.

Președintele va avea guvernul lui, care trece fără voturile AUR, dar abia de-acum încolo va cunoaște adevărata față a PSD. Cum se va descurca guvernul Niculescu să ducă țara dincolo de votul pentru buget? Cu voturile PSD-AUR? Ecuația președintelui e câștigătoare doar pe termen scurt.

Jurnalistul Florin Negruțiu a urmărit ultima conferință în calitate de premier a lui Ilie Bolojan.

Bolojan a fost un pompier, adus să stingă focul guvernării Ciolacu-Ciucă.

Azi avem luxul să comentăm felul în care pompierul a stins focul, dacă putea să înceapă din dormitor spre living sau invers, dacă putea să nu umfle parchetul sau să nu distrugă zugrăveala. Toate întrebările care i se pun premierului azi sunt legitime, însă îmi aduc aminte cum fugeau toți politicienii de Palatul Victoria în 2025.

Mai vreau doar să vă semnalez că piromanii se întorc la locul faptei, da, cu votul pompierului care speră oarecum naiv că PSD nu se va mai juca cu bricheta pe lângă butelie.

Investitorii de la BVB par să vadă acum o lumină la capătul tunelului, în contextul în care a patra propunere de premier a preşe­dintelui Nicuşor Dan în aproximativ cinci luni are şanse tot mai mari să ducă la formarea unui Executiv cu puteri depline. Astfel, doar în luna octombrie capitalizarea cumulată a companiilor listate la BVB a crescut cu aproximativ 33 de miliarde de lei, într-unul dintre cele mai puternice ritmuri de apreciere din ultimii ani.