Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

În studioul RFI se află selecționerii Festivalului Național de Teatru 2026, criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-Vlad Popa.

Opt din zece cetățeni ai Republicii Moldova consideră că țara este puțin sau deloc pregătită pentru o eventuală agresiune externă, potrivit unui sondaj prezentat miercuri la Chișinău. La cinci ani de război în Ucraina, societatea Republicii Moldova se simte vulnerabilă, dar continuă să prefere neutralitatea. O apropiere de NATO este tratată cu rezervă – o moștenire din perioada sovietică alimentată în deceniile de independență de politicienii locali pro-ruși și de propaganda de la Moscova. Doar 3,6 dintre moldoveni aleg o alianță militară ca NATO ca soluție de securitate. Sondajul a fost realizat de compania CBS-AXA pentru Fundația Konrad Adenauer. Liliana Barbăroșie aduce detalii.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Temele ediției:

• Pe 28 octombrie urmează să fie prezentate foile de parcurs pentru extinderea UE. Ce înseamnă ele pentru Moldova, de ce are nevoie UE de ele, ce obligații își asumă și Uniunea Europeană și cât de mult depinde parcursul Moldovei de cel al Ucrainei? Explică invitatul ediției de astăzi, Nicu Popescu, emisarul special pentru relații externe a președintei Maia Sandu. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.
• La Chișinău a început în această dimineață Moldova Security Forum, un for regional de securiate, cu 700 de participanți din peste 20 de țări. Daniel Vodă, expert de politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, cu o corespondență în direct de la eveniment.
• Politicieni pro-ruși de la Chișinău și reprezentanții diplomației ruse vorbesc despre pericolul apropierii Republicii Moldova de Occident. La Bălți, reporterul Denis Chirtoca a stat de vorbă cu oameni care sunt influențați de aceste temeri, dar și cu unii care le contestă și spun că securitatea Moldovei poate veni doar de la apropiere de UE. Ce legătură există, de fapt, între UE, NATO și neutralitatea Moldovei?
• Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează narațiunea potrivit căreia dronele căzute în Republica Moldova ar fi, de fapt, muniție ucraineană, sau cum Moscova vrea să mute vina pe Kiev. Problema este că această poveste se lovește de probele prezentate de autoritățile moldovene.
• Georgia se distanțează tot mai mult de Uniunea Europeană și susține că are propria cale, spre deosebire de Republica Moldova și Ucraina. Între timp, țara se închide tot mai mult, ONG-uri internaționale pleacă din țară, iar calea aleasă pare că duce direct spre Moscova. Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
• Republica Moldova a primit invitația oficială de a prezenta pozițiile de negociere cu UE pentru încă doua clustere. Deschiderea acestora este așteptată săptămâna viitoare.
• Deputații moldoveni, examinează astăzi într-o ședință închisă structura și efectivul Armatei Naționale. Valeria Vițu are detalii.
• Un nou incident în spațiul aerian al Republicii Moldova: obiect neautorizat, detectat în regiunea transnistreană.
• Râurile Nistru și Prut, sursele de apă ale țării, au scăzut la un nivel critic, iar autoritățile caută soluții pentru alimentarea cu apă.

Știrile zilei:

Republica Moldova a primit din partea Comisiei Europene invitația oficială de a prezenta pozițiile de negociere pentru încă două clustere, care țin de piața internă și competitivitatea și creșterea incluzivă. Moldova are deja negocieri deschise pe două grupuri de capitole, iar acum încă două, din totalul de șase, ar urma să fie deschise săptămâna viitoare, așa cum anunța comisara pentru extindere Marta Kos.

Autoritățile de la Chișinău declară că „este o confirmare că Moldova avansează concret în procesul de aderare la UE și că munca de aliniere la standardele europene dă rezultate”.

***

Un nou incident în spațiul aerian al Republicii Moldova: obiect neautorizat a fost detectat aseară în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona localității Pervomaisc din regiunea transnistreană. Potrivit Ministerului Apărării, obiectul a părăsit teritoriul țării după aproximativ un minut, deplasându-se spre localitatea Limanske, regiunea Odesa, Ucraina.

Un incident similar, în care o dronă a intrat în spațiul aerian al țării pentru puțin timp, a avut loc și miercuri dimineața.

***

Și râurile Nistru și Prut, sursele de apă ale țării, au scăzut la un nivel critic, iar autoritățile caută soluții pentru alimentarea cu apă, în scenariul în care nivelul va continua să scadă, pe fondul lipsei precipitațiilor. Ministrul mediului, Gheorghe Hajder, spune că sunt căutate soluții pentru stațiile de captare din sudul țării, dar și pentru alimentarea cu apă a municipiului Chișinău, transmite IPN.

Autoritățile susțin că una dintre cele mai mari probleme este la stația de captare de pe Prut, care asigură apa pentru 11 localități din vestul și sudul țării și care a ajuns la limita de funcționare. Guvernul urmează să cumpere o pompă suplimentară, cu o capacitate mai mare.

Autoritățile caută soluții și pentru stația de captare de la Vadul lui Vodă, care asigură apa pentru municipiul Chișinău.

Republica Moldova se află de aproape două săptămâni în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Autoritățile spun că, deocamdată, există suficiente resurse pentru alimentarea populației și îndeamnă oamenii să consume apa rațional.

Alexis Hunot, critic de film și curator, director artistic al Festivalului Internațional de Film de Animație Paris și curator Animest.

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Bath și Stanford, pe 10.000 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani din 10 țări, a scos la iveală cifre greu de ignorat: trei sferturi dintre respondenți considerau că „viitorul e înspăimântător”, iar aproape jumătate spuneau că anxietatea climatică le afectează direct funcționarea zilnică.

Un detaliu esențial al studiului e legătura strânsă dintre anxietate și sentimentul de trădare din partea guvernelor, care nu acționează suficient de rapid, deci nu vorbim doar despre frică față de natură, ci și despre neîncredere instituțională. 

Dacă recunoști aceste sentimente în tine, ține minte că exprimarea lor – către prieteni, terapeut sau într-un grup comunitar – e un prim pas dovedit util pentru a nu rămâne blocat în ele.

Jurnal de știri

PSD îi cere premierului desemnat, Luca Niculescu, să se dezică de politicile lui Ilie Bolojan. Liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, declară într-un interviu la RFI că în caz contrar, Cabinetul Luca Niculescu nu va primi votul partidului său.

Daniel Zamfir, despre Guvernul Luca Niculescu: ”Nu dăm votul unui Guvern din care nu facem parte. PSD e un partid serios, dacă intră la guvernare, își și asumă guvernarea, ca să scoată România din această situație dificilă”.

Ce așteaptă PSD de la Guvernul Luca Niculescu: ”Dacă domnul Luca Niculescu dorește să mențină linia pe care a mers Ilie Bolojan, în nici un caz nu vom vota Luca Niculescu. Noi un cec în alb nu-i dăm lui Luca Niculescu, până nu vedem dacă va schimba direcția României”.

Daniel Zamfir spune că PSD nu se ferește de guvernare: ”Strategia noastră politică nu este cu ochii pe sondaje. Ceilalți văd că-și fac calcule politice cu ochii pe sondaje”.

Superstiții, familie și ritualuri numai de ei știute! Tinerii campioni din tenisul de masă din România au dezvăluit ce fac înaintea meciurilor și cine îi ajută să treacă peste momentele grele. Bianca Mei-Roșu nu renunță complet la talismane, Robert Istrate joacă cel mai bine când îi are pe mama și pe tata în tribună, iar Darius Movileanu își găsește puterea în credință.

În lumea sportului, performanța nu depinde doar de antrenamente și talent, ci, uneori, și de superstiții. Mulți sportivi respectă ritualuri înaintea competițiilor, deoarece acestea le oferă încredere și liniște. Unii poartă mereu aceeași pereche de șosete, alții ascultă aceeași melodie sau intră pe teren cu același picior. De exemplu, unii își fac semnul crucii înainte de meci, în timp ce alții urmează o rutină strictă de încălzire. Chiar dacă aceste obiceiuri nu garantează victoria, ele îi ajută pe sportivi să se concentreze și să-și controleze emoțiile. Pentru mulți campioni, ritualul devine astfel o parte importantă a succesului.

În spatele fiecărui campion român de la tenis de masă există câte un mic secret. Pentru cea care a obținut recent medalia de aur în proba de simplu feminin, la Campionatele Europene de tenis de masă U21, și argintul la dublu feminin, Bianca Mei-Roșu, brățările i-au purtat mult timp noroc.

„Am eliminat câteva pentru că a apărut un nou dispozitiv pe mână, un ceas destul de important, dar tot sunt cu gândul la ele și, de data asta, cred că o să conteze mai mult jocul. Da, e o cruciuliță, dar, cum am zis, contează mai mult pregătirea înaintea meciurilor și nu doar superstițiile” – Bianca Mei-Roșu, jucătoare.

Nici semnătura pe care o dă fanilor nu are în spate vreo strategie. E aceeași de când era copil.

„Nu, este prima semnătură pe care am dat-o când eram mică, la buletin sau pașaport, habar n-am de unde, și a rămas aceasta” – Bianca Mei-Roșu, jucătoare.

Pentru Robert Istrate, vicecampion european la tenis de masă anul acesta, în proba de dublu mixt Under-19, alături de Bianca Mei-Roșu, formula lui câștigătoare este simplă: mama și tata, împreună, în tribună.

„Când sunt și tata și mama în tribună, joc cel mai bine” – Robert Istrate, jucător.

După meciuri, familia se transformă într-un adevărat staff tehnic.

„Fix după meci, atunci nu vorbesc cu nimeni, mai ales dacă meciul nu a fost exact cum mă așteptam sau cum îmi doream. Dar nu pot spune că mă cicălește nimeni. Facem o analiză, să zic așa, și cu frate-miu, și cu tata, și cu mama” – Robert Istrate, jucător.

Iulian Chiriță, campion european la dublu mixt, alături de partenera sa galeză, Anna Hursey, se relaxează departe de sală într-un rol cu totul diferit: jucându-se cu nepoțica sa, nimeni alta decât fiica multiplei campioane la gimnastică Larisa Iordache. Când poate, e unchi cu „normă întreagă”.

„Cum mă descurc ca unchi? Foarte bine, acum a început să crească și e un pic mai ușor, dar trebuie să am grijă de ea pentru că, dacă o las un pic, fuge și nu e prea bine. Dar mă bucură și mă liniștește de fiecare dată când mă întâlnesc cu ea și îmi dă o stare foarte bună” – Iulian Chiriță, jucător.

Deocamdată, gimnastica rămâne însă un teren necunoscut pentru el, dar nu se știe de ce va fi în stare atunci când nepoțica îl va lua să se joace pe aparate.

„Cam greu, n-am încercat încă, dar când o să crească și o să mă cheme, cu siguranță o să mă duc și o să merg” – Iulian Chiriță, jucător.

Un alt jucător de mare valoare, Darius Movileanu, are idoli într-un alt sport. Se uită la tenis și îi studiază pe primii doi jucători din lume, Sinner și Alcaraz.

„În momentul de față îmi place foarte mult de Sinner, îmi pare că este foarte puternic mental și, în același timp, și fizic. De asemenea, Alcaraz îmi place foarte mult. Îi respect pe toți, dar aceștia sunt cei doi favoriții mei” – Darius Movileanu, jucător.

Pe Darius îl interesează, mai ales, psihicul marilor campioni, nu neapărat talentul lor ca jucători.

„Da, cu siguranță, poate nu pe partea tehnică, dar pe partea de psihic consider că sunt multe lucruri de învățat” – Darius Movileanu, jucător.

Pentru Movileanu însă, cea mai importantă sursă de putere nu vine din sport. El provine dintr-o familie de preot și are un gând pe care și-l repetă înaintea fiecărui meci.

„Da, cu siguranță, niciodată nu sunt singur. Și îmi repet chestia asta înainte de toate meciurile și de toate competițiile, indiferent de care va fi rezultatul” – Darius Movileanu, jucător.

Decesul cercetătoarei de la institutul din Irkuțk specializat în studierea ciumei generează îngrijorare în presa internațională. Autoritățile ruse continuă să ofere foarte puține informații. În timp ce comentatorii se întreabă care vor fi urmările asupra regimului Putin.

”Este aceasta criza de tip Cernobîl a lui Putin?”

– întreabă Newsweek:

”Moscova se confruntă cu o nouă și tulburătoare bătălie informațională legată de un eveniment care, probabil, este mai înspăimântător decât topirea nucleului unui reactor nuclear: un caz suspect de ciumă pneumonică.

Expertul consultat de publicația americană amintește că „Uniunea Sovietică a derulat, timp de decenii întregi, un program de arme biologice ofensive, iar unele dintre acele institute dedicate combaterii ciumei făceau parte din acel program. (...) Faptul că pe ușă scrie «ciumă» nu înseamnă că acesta este singurul domeniu de activitate; acolo se lucrează cu numeroși alți agenți biologici.”

Citeste siUE monitorizează potențialul focar de pestă și cere Rusiei transparență

După cum comentează Fox News, ”un singur deces într-un laborator nu poate pune capăt imediat regimului. Dar incidentele biologice mușamalizate – la fel ca dezastrul nuclear de la Cernobîl din 1986 sau războiul sovieto-afgan – se adaugă listei tot mai lungi de eșecuri sistemice de la Moscova”.

Potrivit expertului consultat de rețeaua de televiziune, ”intrebarea strategică pe termen lung este dacă acest lucru va avea un impact asupra lui Vladimir Putin și a controlului său asupra Kremlinului. Și aceasta, până în momentul în care propriul său popor va realiza că «Pur și simplu nu e bine, la fel ca și războiul din Ucraina. E încă un lucru de acest gen»”, a declarat expertul pentru Fox News.

Potrivit Le Figaro, ”Kremlinul a anunțat că nu deține informații referitoare la o solicitare a SUA adresată Moscovei pentru clarificări privind decesul suspect din Siberia.

Și directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a solicitat clarificări cu privire la informațiile din presă despre un al doilea angajat care suferă de pneumonie de origine necunoscută”.

BBC observă de asemenea că oficialii ruși au minimalizat situația.

Și aceasta, ”în timp ce speculațiile persistente privind decesul angajatei de laborator au generat un schimb de replici între Rusia și SUA, ridicând semne de întrebare cu privire la o posibilă răspândire a bolii în afara Rusiei”.

Financial Times notează că ”astfel de unități de cercetare precum cel din Irkuțk dispun de capacități de lucru asupra unor potențiale arme biologice, prin modificarea genetică a agenților patogeni pentru a-i face mai transmisibili sau mai letali – ori ambele.

La prima vedere, bacteria care provoacă ciuma nu ar părea cea mai evidentă alegere în acest scop, întrucât nu se transmite între oameni la fel de ușor ca alți agenți patogeni cunoscuți și poate fi tratată cu medicamentele existente.

Pe lângă ciumă, institutul din Irkutsk studiază și alți agenți patogeni care s-ar preta mai bine utilizării ca arme biologice datorită letalității lor, inclusiv bacteria care cauzează antraxul”.