Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Aproape 450 de milioane de oameni trăiesc în cele 27 de state membre ale UE. Piața unică europeană înseamnă 34 de milioane de companii și o economie de aproximativ 18 mii de miliarde de euro, a doua ca mărime din lume.  Chestiunea extinderii nu mai este însă doar o chestiune de economie, securitatea a venit în prim-plan odată cu războiul declanșat de Rusia în Ucraina și escaladarea hibridă din ultimii ani. Care sunt statele care vor să adere la UE și ce șanse au să rămână, așa cum spun liderii de la Chișinău, de partea luminoasă a istoriei, odată cu creșterea tensiunilor pe flancul estic? Explică colegul nostru Cătălin Volconovici, care lucrează în această perioadă la Bruxelles.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Temele ediției:

• După ce Ucraina a lovit mai multe centre de date Yandex din Rusia, la Chișinău, compania de taxi Yandex Go a început să dea erori, iar mai multe servicii ale grupului rus au fost afectate. De aici au pornit din nou discuțiile despre activitatea companiei ruse în Republica Moldova. Datele cetățenilor ar putea fi expuse unor riscuri. Guvernul de la Chișinău a inițiat o evaluare aprofundată a activității Yandex Go în Republica Moldova. Valeria Vițu vine cu detalii.
• Integrarea europeană a Republicii Moldova înseamnă și construirea unei țări în care fiecare cetățean se simte reprezentat, indiferent de comunitatea etnică din care provine. Este una dintre concluziile Forumului Național al Minorităților Etnice, desfășurat în weekend la Chișinău sub genericul „Voci diferite, viitor comun”. Despre dialog, încredere și locul minorităților în viitorul european al Moldovei ne vorbește în rubrica Moldova în Europa Daniel Vodă, expert în politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
• Rusia revine în forță la narațiunea cu care vrea să sperie populația din Republica Moldova. Moscova susține că Ucraina a fost atrasă în conflict pentru că a vrut să meargă spre Uniunea Europeană și avertizează Chișinăul ar putea avea exact aceeași soartă dacă își continuă parcursul. Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
• Rusia se află în plin proces de escaladare la Marea Neagră, iar provocările vor continua. Iată ce a spus în emisiunea Decriptaj, de la RFI România, directorul New Strategy Center de la București, George Scutaru. Reamintim că, recent, în cadrul forumului de securitate de la Chișinău, el a lansat cartea intitulată ”Lebede negre la Marea Neagră” , consacrată situației de securitate din regiune. În dialogul cu colegul nostru Ovidiu Nahoi, directorul New Strategy Center, George Scutaru, atrage atenția că, în lipsa unui răspuns ferm al NATO, situația se va deteriora și va pune în pericol inclusiv republica Moldova.
• Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează, în rubrica Zoom pe Face, cum funcționează „mașinile minciunii” online și cum putem evita să devenim distribuitorii lor. O postare falsă nu devine virală prin magie. Dezinformarea modernă funcționează ca un sistem: cineva produce mesajul, platformele îl distribuie, iar alții îl ambalează și îl promovează. Uneori, ultima piesă suntem chiar noi.
• Cancelarul german Friedrich Merz cere o perspectivă clară de aderare pentru Moldova: „Uniunea Europeană nu este un club închis”.
• Iar președintele Franței, Emmanuel Macron, spune că „nimeni nu poate ignora progresele făcute de Republica Moldova” și că aderarea la UE trebuie să continue pe baza meritelor proprii ale fiecărui stat.
• Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut liderilor europeni să mențină legate procesele de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei la UE.
• Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a anunțat că 67 de secții de votare vor fi deschise în autonomia Găgăuză din sudul Republicii Moldova, pentru alegerile locale din 15 noiembrie.

Știrile zilei:

Republica Moldova trebuie să aibă o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană, a declarat cancelarul german Friedrich Merz la finalul summitului Consiliului European de la Bruxelles, scrie Calea Europeană, citată de NewsMaker. Potrivit oficialului, liderii europeni nu vor să dezamăgească așteptările ridicate ale cetățenilor moldoveni. Cancelarul german a mai spus că UE rămâne deschisă statelor care îndeplinesc condițiile de aderare.

***

Iar președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că „nimeni nu poate ignora progresele făcute de Republica Moldova” și că toți liderii Uniunii Europene recunosc avansul Chișinăului. Răspunzând unei întrebări a TVR Moldova, președintele Franței a subliniat că procesul va continua pe baza meritelor proprii ale fiecărui stat.

„Există mai multe țări, printre care și Republica Moldova, care au făcut progrese, iar aceste progrese au fost constatate. Dorința noastră este să avansăm potrivit metodei pe care am stabilit-o, bazată pe meritele proprii ale fiecărui stat. Nimeni nu poate ignora toate progresele făcute de Republica Moldova. Știți cât de mult s-a implicat Franța, în ultimii ani, alături de Republica Moldova, în combaterea dezinformării și a ingerințelor externe, inclusiv pentru securitatea noastră. Susțin cu fermitate ceea ce a făcut președinta dumneavoastră și ceea ce guvernul continuă să facă prin reformele pe care le desfășoară. În timpul discuției, a fost foarte clar că toată lumea recunoaște progresele făcute de Republica Moldova. Prin urmare, pe măsura progreselor înregistrate, toate capitolele vor fi deschise, astfel încât meritele să fie recunoscute, iar procesul să poată avansa”, a spus Emmanuel Macron.

În concluziile summitului de la Bruxelles, liderii europeni au reafirmat că fiecare țară candidată avansează în funcție de propriile merite și progrese. Totodată, au precizat că atât statele candidate, cât și UE trebuie să se pregătească pentru extindere, prin reforme privind statul de drept și adaptarea instituțiilor și politicilor Uniunii.

Republica Moldova a deschis pe 13 octombrie negocierile pentru două noi grupuri de capitole. Astfel, Chișinăul a ajuns la 24 de capitole deschise din cele 33 și își propune ca în acest an să aducă în negocieri toate capitolele de aderare, pentru a le închide către 2028 și a deveni membră a UE în 2030.

***

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut liderilor europeni să mențină legate procesele de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei la UE. „Ar fi greșit să ne separăm pe drumul către UE. Greșit din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski, citat de The Kyiv Independent.

Liderul ucrainean și-a justificat poziția prin faptul că Ucraina contribuie la securitatea Republicii Moldova, inclusiv prin prevenirea amenințărilor rusești din regiunea transnistreană.

***

Comisia Electorală Centrală a anunțat că 67 de secții de votare vor fi deschise în autonomia Găgăuză din sudul Republicii Moldova, pentru alegerile membrilor Adunării Populare, a legislativului local, și ale bașcanului, sau administratorului regiunii, alegeri care vor avea loc pe 15 noiembrie.

Autonomia găgăuză este o regiune unde stările de spirit separatiste au fost alimentate timp de decenii de Rusia pentru a face presiune asupra Chișinăului, inclusiv prin corupere și manipulare electorală. Autoritățile centrale de la Chișinău își propun să minimizeze ingerințele Rusiei în aceste alegeri.

Toamna este acel moment pe cer în care unele păsări pleacă spre sud, iar altele vin la noi de prin nord. Berzele sunt deja duse, dar mai pleacă rândunica, prigoria și lăstunul ...

În locul lor au sosit oaspeți din nord și est: acvila țipătoare mare, eretele vânăt sau șoimul de iarnă, specii pentru care România e o țară caldă, cum ne arată Societatea Ornitologică Română (SOR).

Așa că dacă ajungi la o apă – fie că e râu, lac, mlaștină sau o baltă de la marginea orașului – la prima oră a dimineții, cu un binoclu simplu, nu uita să notezi ce vezi în aplicația gratuită a SOR, Ornitodata, ca datele tale din teren să ajungă la cercetători, pentru un inventar colectiv.

Poți adăuga acolo înregistrări audio cu sunetele păsărilor auzite, fotografii, și, bineînțeles, locația.

Jurnal de știri

La 18 ani, Mara Vasilescu a debutat ca titulară în prima ligă de volei feminin, în tricoul Rapidului. Cumnata internaționalului român Radu Drăgușin a avut parte de un meci plin de emoții, dar a fost susținută necondiționat de familie. Deși Rapid a pierdut în fața Medicinei Târgu Mureș, tânăra voleibalistă privește cu încredere spre viitor și are un obiectiv îndrăzneț: să devină cea mai bună ridicătoare din lume.

În familia fundașului Naționalei și al Fiorentinei, Radu Drăgușin, sportul de performanță are un nou nume de urmărit. Mara Vasilescu, sora prin alianță a internaționalului român, a trăit unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale: debutul în Divizia A1 la volei feminin, chiar în sextetul de start al echipei Rapid București.

Pentru tânăra sportivă, partida împotriva formației Medicina Târgu Mureș a reprezentat primul contact cu rigorile primei ligi. Emoțiile au fost inevitabile, mai ales că vestea titularizării a venit cu puțin timp înainte de fluierul de start.

„Am aflat cu câteva zeci de minute înaintea meciului, înainte de încălzire” – Mara Vasilescu, voleibalistă.

Nu a avut prea mult timp să se gândească la presiunea debutului. A trebuit să intre pe teren, să se adapteze ritmului de joc și să-și ajute echipa. În calitate de ridicătoare, Mara a participat la construcția atacurilor, a servit și a reușit inclusiv un blocaj în primul set. Pentru o jucătoare atât de tânără, fiecare minge a însemnat o oportunitate de a demonstra că poate face față nivelului de competiție.

Chiar dacă emoțiile nu au lipsit, Mara spune că a reușit să le gestioneze și să rămână concentrată asupra jocului. Pregătirea mentală a avut un rol important în abordarea primei sale partide din Divizia A1.

„Nu o să vă mint, am avut emoții, dar am putut să le controlez foarte bine și mi-am făcut planul mental de dinainte de meci și a fost totul foarte bine” – Mara Vasilescu, voleibalistă.

În tribune, emoțiile au fost și mai mari. Părinții tinerei au urmărit fiecare fază cu sufletul la gură, au sărit de pe scaune la pasele fiicei lor și au încurajat-o pe tot parcursul confruntării. Sprijinul familiei a transformat debutul într-un moment special, iar Mara nu a ascuns cât de mult înseamnă pentru ea implicarea celor dragi.

„E foarte frumos, foarte, foarte frumos și iubesc faptul că mă susțin atât de mult și se vede cât de mult sunt implicați” – Mara Vasilescu, voleibalistă.

Legătura cu Radu Drăgușin aduce un plus de interes poveștii sale, însă Mara își construiește propriul traseu în sportul de performanță. În timp ce internaționalul român și-a făcut un nume pe terenul de fotbal, tânăra a ales voleiul și nu intenționează să schimbe mingea de volei cu cea de fotbal.

Întrebată dacă ar accepta să joace fotbal, răspunsul său a venit cu umor, dar și cu o explicație simplă.

„Nu, nu, prefer să nu joc fotbal, ca să nu mă accidentez” – Mara Vasilescu, voleibalistă.

Chiar dacă nu își dorește să practice fotbalul, Mara urmărește cu interes meciurile lui Radu. Emoțiile sunt prezente și atunci când acesta intră pe teren, că e vorba de echipa națională sau de Fiorentina,însă sunt diferite de cele trăite în timpul propriilor confruntări.

„Da, vă dați seama că am emoții, dar emoții pentru el și emoții bune” – Mara Vasilescu, voleibalistă.

Până să ajungă în prima ligă de volei, tânăra a încercat mai multe discipline sportive. A practicat taekwondo, a făcut înot și dansuri, însă voleiul a rămas constant în centrul preocupărilor sale. Alegerea nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unei pasiuni care a însoțit-o de-a lungul timpului.

„Am mai jucat și am practicat și alte sporturi. Am făcut taekwondo, înot, dansuri, dar voleiul a fost mereu pe primul loc” – Mara Vasilescu, voleibalistă.

Mara nu a ales un post oarecare. Ridicătoarea este jucătoarea care coordonează atacurile, distribuie mingile către colege și trebuie să ia decizii rapide în funcție de poziția adversarelor. Este un rol care cere atenție, viziune și multă responsabilitate.

Pentru tânăra de 18 ani, tocmai această implicare permanentă în joc face ca postul să fie atât de atractiv. Îi place să aibă inițiativa și să contribuie la fiecare fază importantă a echipei.

„Mie mereu mi-a plăcut să dețin controlul și îmi place că fiecare minge trece prin mâna mea și eu decid exact ce și cum se întâmplă pe teren” – Mara Vasilescu, voleibalistă.

Debutul nu a adus însă și victoria dorită. Rapid a pierdut dramatic chiar în sala Giulești,  în fața Medicinei Târgu Mureș, scor 2-3, după ce a condus cu 2-1 la seturi. Adversarele au revenit în meci și au câștigat decisivul, lăsând echipa giuleșteană cu regretul unei partide pe care a fost aproape să o câștige.

Pentru Mara, rezultatul nu șterge însă importanța primei apariții la acest nivel. Experiența acumulată poate deveni un punct de plecare pentru următoarele meciuri, într-un campionat în care fiecare confruntare îi va oferi ocazia să progreseze.

Iar obiectivele sale sunt departe de a fi modeste. La 18 ani, sora prin alianță a lui Radu Drăgușin nu se mulțumește doar cu debutul în prima ligă. Visează să ajungă în vârful voleiului mondial și știe unde își dorește să ajungă.

„Vreau să devin cea mai bună ridicătoare din lume dacă se poate și cel puțin din Europa” – Mara Vasilescu, voleibalistă.

Rapid a pierdut partida, dar pentru Mara Vasilescu adevărata provocare abia începe. Cu pasiune, sprijinul familiei și ambiția de a deveni una dintre cele mai bune jucătoare de pe postul său, tânăra a făcut primul pas într-o carieră care se anunță plină de provocări. Visul este mare, iar debutul în prima ligă reprezintă începutul drumului către împlinirea lui.

De la preluarea mandatului de către președintele Nicușor Dan, la baza politicii sale externe a stat efortul pentru obținerea unei întâlniri față în față cu președintele american Donald Trump. Aceasta nu a avut loc. Iar întrebarea este dacă instalarea unui nou guvern cu puteri depline nu ar putea marca și o schimbare de priorități.

La diferite intervale de timp, surse din apropierea președintelui dădeau primirea în Biroul Oval ca sigură, urmând a se stabili doar data  - în orice caz, avea să se întâmple cât de curând.

Nu s-a întâmplat, cel puțin până acum.

Nici măcar participarea președintelui Nicușor Dan, în februarie, la Consiliul Păcii prezidat de Donald Trump – o prezență europeană aproape singulară la un asemenea nivel – nu a dus la atingerea obiectivului.

De atunci, o serie de evenimente la scară globală și regională ridică întrebări cu privire la direcția pe care a apucat-o Donald Trump.

Odată cu războiul din Golf, monarhiile petroliere au suportat lovituri grele din partea grupărilor fidele Iranului, fără un răspuns ferm al Statelor Unite, pe care își bazau securitatea.

Într-o cu totul altă parte a lumii, Coreea de Sud a văzut cum Washingtonul a redus drastic amploarea exercițiilor comune, pentru că Donald Trump n-a vrut să-și supere prietenul – dictatorul comunist Kim Jong Un.

În sfârșit, să nu uităm de presiunea aproape continuă exercitată de Donald Trump și apropiații săi asupra Ucrainei, pentru a accepta o încetare a focului în condiții dezavantajoase și acorduri economice înrobitoare cu Statele Unite.

Citeste siZelenski: Suspendarea sancţiunilor americane împotriva Rusiei de către Trump este o „recompensă” pentru Putin

Toate acestea au ridicat în rândul comentatorilor din presa internațională întrebări serioase. De pildă, dacă Donald Trump mai poate fi socotit un aliat de încredere în tabăra occidentală.

Ultimele săptămâni nu au făcut decât să amplifice aceste temeri.

A fost mai întâi scandalul de presă al ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, între timp demisă.

Presa americană a relatat că diplomata ar fi invocat contribuția la răsturnarea guvernului din România în contextul presiunilor pentru un contract de gaze, considerat de către experți ca fiind dezavantajos pentru țările din regiune. Cazul rămâne în atenția Congresului, care a deschis o investigație.

Dar ceea ce a pus cu adevărat pe jar o lume întreagă a fost alinierea președintelui Donald Trump cu Rusia, tot mai vizibilă în ultimele săptămâni.

Citeste siCe se întâmplă în relațiile dintre Kiev și Washington?

Un controversat acord petrolier, contestarea legitimității președintelui Zelenski, stoparea schimburilor de informații și reducerea accesului Ucrainei la sistemele de sateliți aparținându-i miliardarului Elon Musk – acestea din urmă cu urmări grave, măsurate în morți, răniți și distrugeri de partea ucraineană.

Toate acestea par încercări de a împinge Ucraina să capituleze, ceea ce ar însemna, pentru România, o catastrofă istorică.

Și, colac peste pupăză, emisarul special al Departamentului de stat pentru Parteneriate Speciale, Paolo Zampolli, a fost demis. El era văzut drept unul dintre vectorii lobby-ului românesc pe lângă casa Albă. Și cel care și-a permis să-l pună pe președintele Nicușor Dan într-o situație jenantă, atunci când l-a sunat, în public, de față cu un primar de sector din București.

Privind în urmă la toate acestea, rămâne întrebarea dacă instalarea unui nou guvern la București va marca și o schimbare a priorităților.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională observă deteriorarea tot mai accentuată a relațiilor dintre administrația americană și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după ce Președintele Donald Trump a ridicat o serie de sancțiuni petroliere împotriva Rusiei. În timp ce Ucraina a atacat infrastructura energetică a Rusiei, sfidând o cerere a lui Donald Trump de a cruța astfel de obiective.

„Cu două săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, Donald Trump solicită în mod deschis sprijin economic din partea Rusiei”, scrie The New York Times.

Pentru a reduce prețurile la benzină, Donald Trump pare gata să facă orice – inclusiv apropierea de Rusia și întoarcerea spatelui Ucrainei.

Le Monde vorbește despre ”trădarea lui Donald Trump”

După cum notează editorialistul ziarului francez,

”confruntat cu perspectiva unei înfrângeri în alegerile de la jumătatea mandatului, președintele american a ales să sacrifice civilii ucraineni, agățându-se de iluzia că achiziționarea de motorină rusească va duce la scăderea prețurilor la pompă”.

”Ucraina a fost trădată de Trump – dar Europa nu trebuie să o abandoneze”, scrie și The Independent.

”Liderii europeni trebuie să se opună unei reveniri la politica de conciliere, în timp ce un Zelenski epuizat trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a recâștiga sprijinul Americii”.

În acest context, observă NBC News, ”Trump și-a exprimat frustrarea față de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze, punând pe seama acestora creșterea costurilor la combustibil, în timp ce a minimalizat impactul războiului din Iran asupra pieței petrolului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că ridicarea sancțiunilor este o greșeală și că nu face decât să-i ajute pe ruși”.

Iar CNN transmite că, atacând ținte din orașul rus Sankt Petersburg, Ucraina îl sfidează pe Trump.

Atacurile Ucrainei vin pe fondul deteriorării relației președintelui Volodimir Zelenski cu Trump, care săptămâna trecută a numit atacurile Kievului asupra rafinăriilor de petrol rusești o „rușine”.

Alte comentarii din presa internațională vizează reducerea serviciului prin satelit, operat de compania SpaceX a lui Elon Musk, la viteze de până la 160 km/h;

Politico îl citează pe președintele Zelenski potrivit căreia  aceasta este „o operațiune planificată”.

El a adăugat că Ucraina a efectuat un test, trimițând vehicule echipate cu terminale Starlink în țări din Uniunea Europeană, unde vitezele sunt de peste 180 km/h.

După cum explică The Conversation, spre deosebire de septembrie 2022, se pare că aceasta nu este o decizie individuală aleatorie a șefului Starlink.

Atunci, după ce respinseseră atacurile inițiale rusești, forțele armate ucrainene plănuiau primul lor asalt asupra orașului portuar Sevastopol din Crimeea.

Un plan îndrăzneț. Ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, l-a avertizat personal pe Musk că atacarea Crimeei ar fi o linie roșie, care ar putea duce la un război nuclear.

Musk a fost îngrijorat că situația putea escalada.

Spre deosebire de septembrie 2022, se pare că aceasta nu este o decizie individuală a șefului Starlink, ci pare să reflecte schimbări îngrijorătoare în politica SUA față de Ucraina.

PSD preia „bolojenismul” în programul de guvernare al lui Luca Niculescu. Cristian Păun, profesor economie: „Sunt lucruri hilare, generatoare de zâmbete” (Libertatea) - Un expert analizează propunerile Guvernul Niculescu privind Securitatea și Apărarea: „Fără Republica Moldova și Ucraina n-am avea securitate” (Adevărul) - Va reuși Ilie Bolojan să țină lumina aprinsă în cămară? (SpotMedia)
 

Guvernul Luca Niculescu intră în linie dreaptă și începe astăzi parcursul parlamentar spre votul de învestire. Duminică, premierul desemnat a avut mai multe întâlniri importante în pregătirea testului din Parlament.

Întâi, Niculescu a discutat cu miniștrii pe care i-a propus în cabinetul cu care cere votul de învestire. A fost ideea lui să-i întâlnească, a povestit Luca Niculescu pe Facebook. Programul de guvernare și urgențele cu care se confruntă România au fost pe ordinea de zi, a spus Niculescu

Apoi, Luca Niculescu a semnat împreună cu Ilie Bolojan un acord politic prin care PNL va sprijini învestirea guvernului la votul din Parlament. Acest vot va fi dat marți de liberali, deși partidul a refuzat să nominalizeze miniștri în guvern și a ales să treacă în opoziție.

Rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 sunt cele două măsuri pentru care PNL a promis sprijin.

La scurt timp după întâlnirea cu Luca Niculescu, Ilie Bolojan a ieșit public într-o emisiune la B1TV. De aici, el a lansat un avertisment pentru premierul desemnat.

„Cel mai mare pericol, cel mai mare sabotor pentru orice guvern în care este PSD este pur și simplu PSD. Și pentru acest guvern pericolul de sabotaj cel mai mare va fi de la Partidul Social Democrat”, a spus Ilie Bolojan. 

În viitorul guvern, PSD va avea 11 din cele 16 ministere. De asemenea, social-democrații vor da și ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, poziție nou-înființată.

Marți, de la ora 14.00, Parlamentul se reunește în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru a da votul de învestitură.

Pe rând, PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România” și-au anunțat sprijinul. 

Dacă aceste partide și grupuri vor vota și în plen guvernul, atunci se vor aduna 279 de voturi, peste pragul necesar de 233 de voturi pentru învestire.

Programul de guvernare al cabinetului propus de Luca Niculescu continuă în mare măsură programul guvernului Ilie Bolojan, în vreme ce alte măsuri par nerealiste, având în vedere că trebuie realizate cu aceeași garnitură care s-a opus măsurilor respective, arată economiștii consultați de Libertatea.

Documentul prevede reducerea deficitului bugetar la 5,2% în 2027, legea salarizării unitare, listarea unor pachete minoritare ale companiilor de stat la bursă, comasări de societăți și instituții, dar și taxarea locuințelor la valoarea reală.

În același timp, guvernul are în plan indexarea „prudentă” a pensiilor în 2027, eliminarea contribuțiilor de sănătate pentru mame și creșterea salariului minim.

De asemenea, apar măsuri de sprijin pentru cei cu venituri sub 3.500 de lei de persoană.

Programul de guvernare al lui Luca Niculescu include o listă mare de măsuri concrete, însă lipsesc detaliile privind finanțarea acestora.

Creșterea cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB, îndeplinirea obiectivelor din SAFE, sporirea capacității industriei militare românești și realizarea unui front comun cu Ucraina și Republica Moldova se numără printre prioritățile de securitate din programul de guvernare al prim-ministrului desemnat.

Pentru analiști și experți, aceste propuneri nu sunt spectaculoase, ci sunt considerate măsuri firești, care nu aduc nimic nou. 

Investițiile în securitatea Mării Negre sunt vitale. Însă, spun specialiștii, reacția a venit în ultimul ceas, când realitatea războiului s-a impus. „Marea Neagră, care era singurul nostru prieten care nu ne făcea probleme, a devenit o mare de probleme. Și nici cu asta nu ne descurcăm fiindcă am ignorat-o până când ne-a pleznit peste ochi”, adaugă Cătălin Buciumeanu, fost diplomat cu experiență în administrația publică, relații internaționale și inovare tehnologică. A activat în cadrul unor instituții precum Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Parlamentul României. Este fondator al Centrului de Strategii Avansate și al clusterului de inovare tehnologică INVENTIKUS.

În ceea ce privește planurile de apărare, acesta spune că sunt idei reciclate, despre care s-a tot vorbit. El susține însă că nu se fac eforturi reale pentru ca România să devină, din punctul de vedere al securității, o țară „pe picioarele ei”, mai ales în privința echipamentelor și tehnologiilor militare.

Ca lider al opoziției, Ilie Bolojan va fi obligat să fie destul de creativ și să găsească metode de colaborare în Parlament cu aleșii fără afiliere politică, sunt destul de mulți, în jur de 60, dar și cu părți din AUR, în contextul în care în formațiunea extremistă au început luptele interne.

Un alt front pe care trebuie să-l deschidă Ilie Bolojan este cel al Justiției. Atât la nivel de discurs, cât și la nivel de acțiune parlamentară trebuie să pună presiune pe gruparea din jurul judecătoarei Lia Savonea dacă urmărește să energizeze populația și să răspundă la așteptările oamenilor. 

Corupția a fost și este una dintre cele mai importante nemulțumiri ale cetățenilor, care văd în sistemul politic, în instituții și autorități mecanisme de îmbogățire rapidă ale celor aflați la putere, ale unei clase privilegiate, protejate de Justiție.

În politică, nu există victorie fără risc, dar atunci când ai o direcție morală, când te gândești și la binele comun și crezi în destinul României, e mult mai ușor să riști, să mergi până la capăt, să faci imposibilul pentru a ține lumina aprinsă în cămară.

Noua „mantră” a Partidului Social Democrat (PSD) este „schimbarea direcției economice”. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a folosit în ultima perioadă de foarte multe ori această sintagmă, iar ministrul desemnat al agriculturii a scris și el la sfârșitul săptămânii trecute într-o postare pe o rețea socială această formulă și anume „schimbarea de direcție”.

Foarte bine. O schimbare de direcție economică poate fi binevenită. Dar, întrebarea este: ce înțelege PSD prin „schimbare de direcție”? Termenul este atât de vag încât poate însemna „totul sau nimic”. În „schimbarea de direcție” pot încăpea foarte multe lucruri sau poate fi pur și simplu un slogan propagandistic.

De exemplu, prin schimbare de direcție se poate presupune renunțarea la așa-numitele politici de austeritate promovate de guvernul Bolojan, pe care, trebuie spus, le-a girat chiar partidul condus de dl. Grindeanu.

De altfel, expresia „măsuri de austeritate” este falsă și este puternic impregnată politic. De fapt, guvernul Bolojan nu a decis măsuri de austeritate, ci a avut un program de echilibrare a finanțelor publice. Austeritatea definește o reducere rapidă a cheltuielilor statului realizată într-un moment în care nevoia de finanțare a statului este la un nivel atât de ridicat încât pune sub semnul întrebării capacitatea de rambursare a datoriilor ajunse la scadență. Sub acest aspect, măsurile guvernului Bolojan nu au fost de austeritate, pentru că ele au constat în creșteri de taxe, impozite sau accize care au dus la încasări bugetare mai mari.

Guvernul Bolojan nu a reușit, din motive diverse, să scadă cheltuielile bugetare (au continuat să crească într-un ritm mult mai redus față de anii trecuți, 4% în primele opt luni ale anului față de aceeași perioadă a anului trecut). Guvernul coaliției a decis doar o înghețare a salariilor bugetare și a pensiilor, ceea ce a însemnat un pas în favoarea echilibrării finanțelor publice.

Austeritatea ar fi presupus o reducere a cheltuielilor bugetare prin disponibilizări de personal în administrația locală și centrală și prin desființarea unor agenții guvernamentale. Nu s-a întâmplat nimic notabil în acest sens și de aceea austeritatea a fost mai mult o vorbă folosită din rațiuni politice, decât plină de sens economic.

„Schimbarea de direcție” ar putea însemna orientarea economiei către sectoare cu valoare adăugată mare. Este un obiectiv aflat în ultimul deceniu în toate programele de guvernare, dar fără rezultate semnificative. De altfel, pare mai degrabă o țintă pur retorică pentru că nu a existat concret o foaie de parcurs pe care să o prezinte guvernul și care să ducă la atragerea de investitori în domenii cu valoare adăugată.

„Schimbarea de direcție” ar putea însemna măsuri de stimulare a economiei. Desigur, toată lumea - mediul de afaceri, politicienii aflați la guvernare și sindicatele - ar dori aplicarea unor programe de susținere a creșterii economice. Dar în această direcție sunt câteva întrebări: care ar fi concret aceste măsuri de stimulare a economiei? Care sunt domeniile pentru care s-ar aplica și mai ales care ar fi efortul bugetar pe care l-ar presupune un astfel de program? De unde se vor lua banii? Complicate întrebări pentru niște politicieni obișnuiți doar să facă enunțuri fără însă să treacă la aplicarea lor în practică.

„Schimbarea de direcție” ar putea însemna și o idee periculoasă pentru economia românească. Și anume aceea că România se poate întoarce la creșterea deficitului, care ar putea fi considerată singura cale pentru relansarea economiei. Ar fi o greșeală majoră (să nu uităm că în anul 2024, deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB, iar creșterea economică de numai 1,1%), care ar putea să conducă la retrogradarea ratingului de țară. Așadar, „schimbarea de direcție” nu este decât o carcasă goală în care fiecare poate pune ce își dorește. Deocamdată, este o șmecherie politică. Vom vedea dacă, la un moment dat, va avea și conținut economic.

Ce este „infobezitatea”? Cum și de ce modul în care comunicăm astăzi ne copleșește adesea? Răspunsuri cu Caroline Sauvajol-Rialland, fostă profesoară la Sciences Po Paris și la Universitatea Catolică din Louvain, care conduce firma de consultanță So Comment și se află în trecere prin București la invitația Institutului Francez.

Există un gest mic pe care îl facem de mii de ori fără să ne gândim. Apăsăm pe butonul „play”. O voce se aude în mașină, în bucătărie sau în căștile cuiva care aleargă prin parc la șapte dimineața. Nu o vedem dar ne poate schimba ziua.

Florin Roșoga a construit, episod cu episod, o astfel de voce. Are la activ peste cinci sute de conversații cu antreprenori, fondatori, oameni care au pornit de la zero și care au avut curajul să povestească nu doar reușitele ci și căderile lor. Este o bibliotecă vie a României care muncește, care greșește și care o ia de la capăt.

Florin conduce o agenție de marketing digital. Scrie cărți despre timp, despre disciplină, despre limita pe care ne-o fixăm singuri, fără să știm, înainte ca viața să ne-o fixeze. Dar dincolo de titluri rămâne un om care ascultă. Și care a înțeles devreme că, într-o lume plină de zgomot, ascultarea a devenit calea care ne dă sens.

Astăzi schimbăm rolurile. Cel care pune întrebările primește întrebări. Vorbim despre drumul lui, despre ce înseamnă să construiești ceva durabil în România și despre o țară care a trecut, într-o singură generație, de la telefonul cu fir la inteligența artificială.

Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: florinrosoga.ro