Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un ambasador, patru handbaliste franceze și o echipă românească. La Rapid, sportul a devenit, pentru câteva ore, o punte între București și Franța. Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a participat la un antrenament al handbalistelor de la Rapid. A primit un tricou alb-vișiniu și a decis să revină la meciurile giuleștencelor din Liga Florilor.

În sala Giulești, aflată la câțiva pași de stadionul de sub Grant, mingea de handbal nu stă prea mult timp pe loc. Pase rapide, pași măsurați, aruncări la poartă și indicații venite de pe margine. Este ritmul obișnuit al unei echipe care se pregătește pentru următorul meci.

La începutul săptămânii, însă, la antrenamentul echipei feminine de handbal, printre mingi, echipamente și zgomotul obișnuit al unei ședințe de pregătire, și-a făcut apariția un musafir aparte: Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România.

Nu a venit cu protocolul rigid al unei întâlniri diplomatice. A venit pentru sport.

Vizita ambasadorului la echipa feminină a Rapidului a avut loc cu ocazia „Fête du Sport”, inițiativă lansată în Franța pentru promovarea sportului și a activității fizice. Alegerea Rapidului a avut însă și o explicație foarte simplă: în lotul formației giuleștene se află patru jucătoare franceze — Laura Glauser, Orlane Kanor, Djazz Chambertin și Océane Sercien-Ugolin.

Pentru câteva momente, sala de antrenament a căpătat aerul unei mici reuniuni franco-române.

Warnery a stat de vorbă cu jucătoarele, iar întâlnirea a fost departe de formalitatea pe care ai putea-o aștepta de la un diplomat. Mai mult, ambasadorul a mărturisit că a jucat handbal în tinerețe. Așa că a intrat rapid în atmosfera echipei: a schimbat câteva pase și a tras la poartă.

La final, momentul simbolic al întâlnirii a venit din partea campioanei mondiale, Laurei Glauser. Handbalista i-a oferit lui Nicolas Warnery un tricou al Rapidului. Ambasadorul a primit astfel nu doar un suvenir, ci și o mică parte din identitatea Giuleștiului.

Tricoul alb-vișiniu a ajuns în mâinile unui reprezentant al Franței, iar invitația a venit imediat: să revină la meciurile echipei.

Diana Ciucă, portarul Rapidului, a salutat prezența ambasadorului și l-a îndemnat să fie aproape de echipă și în timpul partidelor. Pentru jucătoare, sprijinul venit din tribune contează, indiferent cine ocupă locul respectiv.

Pentru cineva obișnuit cu întâlnirile oficiale, terenul de handbal a fost un decor neobișnuit. Pentru jucătoare, însă, prezența sa a fost una firească.

Și poate că tocmai aici stă farmecul sportului: pe teren, diferențele dispar. Nu mai există diplomat și sportive, România și Franța, București și Paris. Există doar o minge, o pasă și un obiectiv comun.

La Rapid, legătura cu Franța nu este una nouă. Cele patru handbaliste franceze din lot reprezintă o parte importantă a acestei punți sportive, iar Excelența Sa a spus că evoluția bună a celor patru compatrioate în campionatul românesc l-a făcut să aleagă Giuleștiul pentru vizita sa.

Excelența Sa, domnul Nicolas Warnery, a înțeles rapid ce înseamnă Giuleștiul

Pasionat de fotbal, susținător al echipei naționale a Franței și al formației Olympique de Marseille, ambasadorul a povestit că atmosfera de la un meci al Rapidului, la care a asistat anterior, i-a amintit de Marsilia, orașul său natal.

A fost atât de impresionat, încât le-a trimis verișorilor săi imagini pentru a le arăta atmosfera din tribunele bucureștene.

Nu este greu de înțeles comparația. Și la Marsilia, și în Giulești, sportul nu se termină odată cu fluierul arbitrului. El continuă în cântecele tribunelor, în culorile clubului și în pasiunea oamenilor.

Vizita ambasadorului a fost astfel mai mult decât o simplă oprire la un antrenament. A fost o ocazie de a vorbi despre felul în care sportul poate apropia două țări și două culturi.

La finalul întâlnirii, Rapidul și-a văzut mai departe de programul obișnuit. Antrenamentul a continuat, mingea a început din nou să circule, iar jucătoarele s-au întors la muncă.

Dar, pentru câteva ore, Giuleștiul a avut un oaspete special.

Un diplomat francez a intrat pe teren, a schimbat pase cu handbalistele Rapidului și a plecat cu un tricou alb-vișiniu. Un gest simplu, dar cu o semnificație mai mare decât pare la prima vedere.

Pentru că, uneori, relațiile dintre două țări nu nu se construiesc doar în săli de conferințe. Se pot construi și pe un teren de handbal.

Iar la Rapid, pentru o zi, Franța și România au jucat în aceeași echipă.

Calculele din spatele desemnării făcute de președintele Nicușor Dan (Libertatea) - Cum au ajuns PNL și USR să le dea șah Nicușor Dan. Ce mutare este de așteptat să facă Siegfried Mureșan. De la aprecierea Bruxelles-ului, la mocirla Bucureștiului (Cotidianul) - Situația de la care pornește noul premier: deficit în scădere și inflație în frânare, dar industrie în cădere, șomaj în creștere, energie în criză, dobânzi de „junk” și un necesar de finanțare acoperit abia 65% (CursDeGuvernare)

Președintele Nicușor Dan a făcut, joi, o mutare politică neașteptată, menită să pună în dificultate PNL, dar care nu rezolvă criza politică, ci riscă să o adâncească.

La capătul a patru luni de criză, era ceva mai firesc ca Nicușor Dan să anunțe că încredințează mandatul formării unui nou guvern celor direct responsabili de declanșarea crizei. Dacă au găsit o majoritate să dea jos guvernul, n-au decât să mai găsească tot ei voturi pentru a instala unul nou în loc.

Acordând mandatul lui Siegfried Mureșan, șeful statului a pus toată responsabilitatea rezolvării crizei politice pe umerii victimei, menajând agresorul.

Ajunși în acest punct, liberalii au câteva opțiuni.

Prima ar fi ca Siegfried Mureșan să-și depună mandatul la fel ca Eugen Tomac.

A doua ar fi ca Mureșan să meargă totuși la votul din Parlament, chiar dacă știe că va pica. Odată consumat acest moment, liberalii vor muta responsabilitatea la președintele Nicușor Dan. Acesta va putea fie declanșa alegeri anticipate, fie va trece la a treia nominalizare.

Liberalii dispun de a treia variantă, cea mai proastă posibilă: să negocieze cu PSD instalarea premierului Mureșan, dar să nu-i coopteze la guvernare. Asta înseamnă că Mureșan va conduce un guvern minoritar, la mâna PSD, care va guverna de facto din opoziție.

Ar fi, desigur, și a patra variantă evocată deja de unii liberali: rotativă și împărțirea guvernării cu PSD după un an. 

Or fi pesediștii lacomi, gata de orice pentru a se mufa înapoi la resurse, dar proști nu sunt. De ce și-ar asuma guvernarea într-un an electoral, lăsându-i pe liberali să atace alegerile din opoziție? Greu de crezut, așadar, că vor înghiți oferta rotativei.

Din declarația lui Nicușor Dan am putut observa grimasa pe care a avut-o atunci când a făcut desemnarea. Și la Tomac, și la Veștea a avut altfel de atitudine, dar în cazul lui Siegfried a fost vădită acreala, chiar un pic de nepăsare.

În mod normal, dacă îl dorea cu adevărat trimitea SPP-ul să-l aducă de la Bruxelles (sic!) sau măcar îl suna dimineață să obțină confirmarea că acceptă desemnarea. Președintele Dan a făcut însă nominalizarea fără nicio plăcere, poate chiar cu speranța că nu va trece.

Calculul prezidențial care a dus la desemnare a fost explicat chiar de șeful statului: a ales din ce i-au servit partidele. Siegfried Mureșan este susținut de PNL-USR-UDMR, care au mai mulți parlamentari decât PSD care l-a propus pe Sorin Grindeanu.

Nicușor Dan intră astfel în jocul politic și aruncă pisica în curtea celor pe care i-a scos de la guvernare cu ajutorul PSD. Pare că își dorește să dreagă busuiocul în ochii părții de electorat care dorește reforme, dar și în ochii liderilor UE, pe ideea că „eu i-am pus dar n-au obținut voturile”. Ideea este că a aruncat un cartof fierbinte în curtea grupării Bolojan care va trebui să caute voturi la pesediști și la traseiști.

Siegfried Mureșan, soluția apărută din orgoliu politic. În acest moment, PNL, USR și UDMR sunt în șah. Iar președintele Nicușor Dan a jucat nu ca să scoată România din criză, ci ca să le arate celor trei partide că poate juca urât.

De ce l-a luat prin surprindere pe Siegfried Mureșan? De ce a cerut 5 minute de gândire? Sursele Cotidianul spun că Nicușor Dan nu a vorbit cu niciun lider PNL înainte, nici cu Ilie Bolojan. Nimeni nu știa.

Siegfried Mureșan a fost luat prin surprindere. Și a fost nevoit să-și sune colegii de partid, să-l sune pe președintele partidului, Ilie Bolojan, pentru a se consulta. Pentru Siegfried Mureșan este clar că această nominalizare nu pică bine.

Este negociatorul-șef pentru următorul buget al Uniunii Europene, are o poziție puternică și respectată la Bruxelles și din acest moment este nevoit să intre în mocirla politică de la București. Deja apar teze de înfierare. „Neamțul” Siegfried Mureșan, „dușmanul poporului”. Cam așa sună multe dintre discuțiile din spațiul public din ultimele ore.

Viitorul premier/guvern va prelua administrarea României într-un moment în care ajustarea fiscală începută vara trecută produce rezultate: deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în 2025, inflația a coborât rapid de la peste 10% la 6,2%, iar economia dă primele semne de ieșire din recesiune.

România și-a asigurat până la 10 septembrie doar 65% din necesarul de finanțare al acestui an, de 265 miliarde de lei.

Mandatul noului guvern, indiferent cât de lungă sau scurtă va fi viața lui – România e deja supra-numită „noua Bulgarie” pe holuri Parlamentului European – va fi complicat de faptul că riscurile se acumulează mai repede decât progresele:

situația geopolitică și de securitate din proximitatea României e mai complexă ca oricând, industria pierde zeci de mii de locuri de muncă la fiecare șase luni, energia e tot mai scumpă și într-o degringoladă majoră, șomajul a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, iar piețele financiare tratează obligațiunile României ca pe singurele titluri „junk” din Uniunea Europeană, cu risc de neplată considerat mai mare decât țări ca Oman sau Indonezia.

Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă pentru protejarea copiilor în spațiul online, numită și Kids Act. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a lansat inițiativa în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a asistat la discursul premierului canadian Mark Carney.

Actul normativ își propune interzicerea platformelor de comunicare pentru copiii cu vârsta sub 13 ani și stabilește vârsta minimă de 15 ani de la care minorii să își poată deschide un cont.

O altă noutate este că, de la intrarea în vigoare a legii, furnizorii sunt cei care vor trebui să demonstreze că serviciile lor sunt adaptate vârstei și sigure prin concepție.

De altfel, în conferința de presă de la Strasbourg, președinta Comisiei s-a lansat într-un atac dur la adresa marilor platforme de socializare

Ea a spus că „în prezent, copiii noștri utilizează cele mai sofisticate tehnologii create vreodată. Tehnologii care nu au fost niciodată create având în vedere bunăstarea lor.”

„Tinerii europeni petrec acum între patru și șase ore pe zi în fața unui ecran”, a spus președinta Comisiei denunțând „o formă de prădare (...) care le captează atenția, le scade capacitatea de concentrare, le afectează mintea, privându-i pe copii de copilărie”.

Cu ce consecințe?  „Privarea de somn, anxietatea și chiar autovătămarea, precum și — într-un număr tot mai mare de cazuri — tragedii fatale”.

Citeste siReţele sociale interzise minorilor în tot mai multe ţări. Franţa devine prima ţară europeană

Revenind la propunerea legislativă numită și Kids Act, aceasta dorește ca serviciile disponibile pe mini-conturi destinate copiilor între 13 și 15 ani  să fie concepute cu garanții, cum ar fi contactele sociale limitate și timpul limitat petrecut în fața ecranului, de până la o oră pe zi,

De asemenea, platformele trebuie să ofere părinților sau tutorilor instrumente simple pentru a restricționa utilizarea dispozitivului adultului.

Serviciile online care oferă servicii de comunicare socială, partajare video, jocuri video online, însoțitori de IA și roboți de chat utilizatorilor cu vârsta sub 18 ani trebuie să fie concepute astfel încât să evite crearea dependenței.

Cum ar fi scroll-ul infinit, trucuri de recompensă, notificări push în timpul orelor de somn, precum și contacte nesolicitate de la străini. 

Este obligația furnizorilor de servicii să efectueze verificarea vârstei atunci când un utilizator deschide un cont nou. Iar în caz de încălcare a legislației, furnizorii pot fi amendați cu până la 6% din cifra de afaceri.

Citeste siVa interzice și România accesul minorilor la rețelele de socializare?

Propunerea marchează un punct de cotitură, considerând pentru prima dată activitatea pe rețelele sociale drept nocivă și propunând metode de limitare.

Actul a fost prezentat Parlamentului European și Consiliului, care trebuie să o dezbată și să o voteze. Dar actul generează deja opoziție, printre formațiunile de extremă dreapta. Dar și la Casa Albă, unde Donald Trump se opune cu vehemență oricărei reglementări europene pentru marii furnizori de servicii online.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională a reacționat imediat după discursul de joi al premierului canadian Mark Carney în fața Parlamentului European. O ”alianță a viitorului” sau un statut de ”membru asociat” pentru Canada? Comentatorii caută răspunsul.

Radiodifuzorul canadian CBC transmite că Mark Carney a pledat pentru o „alianță a viitorului”, încercând să consolideze legăturile cu Europa pe fondul războiului comercial în curs dintre Canada și Statele Unite:

”În discursul său, prim-ministrul a făcut referire la tacticile președintelui american Donald Trump, afirmând că integrarea economică a fost folosită ca instrument de presiune și sugerând că Europa poate fi un aliat mai de încredere”.

Le Monde observă că ”premierul canadian a salutat propunerea ca țara sa să devină primul membru asociat al Uniunii Europene, însă a precizat că nu urmărește ca o alianță mai strânsă să creeze un nou bloc care să rivalizeze cu marile puteri ale lumii.

Declarațiile au venit după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a sugerat că aranjamentul propus ar putea constitui un „act ostil” și a amenințat cu impunerea unor tarife ridicate Europei. De asemenea, Trump a calificat ideea drept „ridicolă”.

Citeste siCanada, ”membru asociat” al UE. Dar ce ar însemna aceasta?

Potrivit Politico, rămân ”întrebări cu privire la semnificația noului statut” de membru asociat precum și la modul în care situația va fi percepută la Washington, având în vedere că Donald Trump a amenințat cu impunerea unor „tarife vamale severe” Europei dacă aceasta ar pune planul în aplicare.

Întrebat insistent de jurnaliști, după discursul său, dacă preferă ca noua relație dintre UE și Canada să fie numită „Alianță pentru Viitor” sau „statut de membru asociat”, el a tratat distincția cu indiferență.

O analiză a BBC arată că

”mândria națională nu a fost niciodată atât de pronunțată în Canada, de obicei, mult mai rezervată în ceea ce privește manifestările de patriotism ostentativ comparativ cu vecinii americani.

Declarațiile anterioare ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Canadei – și impunerea unor tarife vamale drastice – au determinat această țară vastă și diversă să se unească într-un mod rar întâlnit în afara perioadelor de război.

Pe fondul acestei creșteri a patriotismului, există și convingerea că este necesar ca cetățenii canadieni să își facă noi aliați în străinătate.

Inițiativele lui Mark Carney în relația cu Uniunea Europeană – precum și poziția sa fermă față de Trump – au fost primite extrem de favorabil pe întreg spectrul politic canadian”.

În timp ce ziarul italian La Repubblica avertizează că transpunerea în practică a inițiativei nu va fi ușoară.

„O nouă alianță «transatlantică» menită să țină piept Rusiei, să concureze cu China pe plan comercial și să contracareze ieșirile lui Donald are o importanță strategică revoluționară. Scopul este clar: identificarea unor noi parteneri pentru a face față incertitudinilor acestei noi ere. Totuși, implementarea sa necesită încă o analiză aprofundată. Iar realizarea acestui demers va presupune o interpretare «creativă» a tratatelor.”

Obligația de raportare a standardelor ESG nu mai este obligatorie pentru multe dintre companiile românești și europene. Dar cererea de date ESG va rămâne activă, pentru că băncile, partenerii și consumatorii vor avea încredere și vor colabora cu companii care au implementate metodologiile ESG.

Discutăm cu Mathieu Gregori - expert francez în politici de mediu, fondator al companiei de consultanță în sustenabilitate ECONOS

În această ediție a emisiunii Club de Carte, Roxana Brănișteanu și Ion-Constantin Șolga explorează fenomenul global „Verity”, de Colleen Hoover, un thriller psihologic tulburător care a cucerit milioane de cititori.

Pornind de la povestea de viață incredibilă a autoarei, care scria primul ei bestseller la 31 de ani în timp ce își aștepta fiul de la repetiții, discuția pătrunde în mecanismele care fac din acest roman o lectură pe care nu o poți lăsa din mâini: tensiunea insuportabilă, izolarea și dilema morală de la baza plotului.

Analiza se oprește asupra întrebării fundamentale care a împărțit cititorii în două tabere ireconciliabile — Team Manuscript sau Team Letter: cât de departe poate merge manipularea psihologică și cine spune adevărul atunci când ambii naratori sunt de neîncredere? Cu ocazia ecranizării ce le aduce pe marile ecrane pe Anne Hathaway și Dakota Johnson, ediția pune sub lupă fantezia, adevărul și provocarea de a adapta un manuscris atât de ambiguu pe pânza cinematografică.

Cea de-a șasea ediție a Bucharest Feminist Film Festival începe joi la Cinema Muzeul Țăranului. Tema de anul acesta: Comunitate.

Despre feminism și rolul comunității discutăm astăzi la Tânăr în Europa cu Monica Tudorache de la A.R.T. Fusion.

Există o desemnare de premier în persoana lui Siegfried Mureșan. Desigur, este prea devreme să anticipăm că vom avea și un guvern Mureșan, dar cel puțin este un prilej pentru a trece în revistă momentul economic, eventualele priorități ale unui viitor guvern și câteva date despre politicianul Siegfried Mureșan.

O prioritate este rectificarea bugetară, chiar dacă varianta propusă de Consiliul Fiscal, aceea de a face rectificarea prin Parlament, este valabilă și chiar dacă actualul ministru al finanțelor a găsit soluția de moment să finanțeze sistemul de sănătate prin mutarea banilor din trimestrul IV al acestui an în trimestrul al III-lea.

Evident, este o urgență legată de evaluarea din 2 octombrie a.c. a agenției Standard & Poors. Ar fi ideal să existe un guvern instalat până la acea dată, dar nu orice Executiv, ci unul care să transmită mesaje credibile că măsurile pe care le va lua nu vor crește din nou deficitul bugetar.

Foarte curând se va pune problema construirii bugetului pentru anul 2027. Specialiștii responsabili știu că bugetul pe anul viitor va fi cel puțin la fel de complicat precum cel de anul acesta. Motivele sunt clare și anume, pe de o parte, deficitul bugetar va trebui să coboare și anul viitor, pe de altă parte, există o așteptare legată de creșterea pensiilor și salariilor, ceea ce în contextul reducerii deficitului este extrem de problematic.

Trebuie să nu uităm că Siegfried Mureșan este un expert în materie de bugete. În acest moment este co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul cadru financiar-bugetar, adică pentru bugetul european pentru perioada 2028-2034 și a avut aceeași funcție și la implementarea PNRR. Evident că bugetele multianuale europene sunt mult mai complicat de realizat și de negociat decât bugetul României, dar este limpede că experiența de la Bruxelles este utilă și la București.

Noul guvern va fi obligat să reia legea de salarizare unitară. Va fi „cartoful fierbinte” din mâna viitorului Executiv, pentru că această lege este văzută complet diferit: sindicatele și angajații bugetari vor creșteri cât mai mari de salarii, în timp ce un guvern responsabil va trebui să amortizeze toate cererile exagerate.

Se poate crede că viitorul guvern va putea să mai amâne adoptarea proiectului de lege a salarizării. Ar putea să încerce, dar „duhul a ieșit din sticlă” și sindicatele abia așteaptă să reia presiunile pentru o nouă lege de salarizare unitară, chiar dacă urgența legată de PNRR a dispărut. Scopul va fi acum creșterea salariilor în sectorul bugetar.

Un nou guvern ar trebui să continue reformele. Din motive obiective guvernul Bolojan nu a putut finaliza cele mai multe dintre reforme. Pentru unele reforme s-au făcut analizele de fundamentare, altele au fost începute și foarte puține au fost duse până la capăt.

Poate părea mai puțin important, dar dacă promisiunea consilierului președintelui României va fi luată în serios, revendicările crescătorilor de animale vor fi o prioritate pe agenda viitorului guvern. Culmea este că Siegfried Mureșan ar fi chiar omul potrivit care poate să găsească rezolvarea problemelor fermierilor dintr-un motiv simplu: jumătate din soluții sunt la Comisia Europeană și în Parlamentul European, iar actualul europarlamentar știe bine mecanismele, procedurile și oamenii de la Bruxelles.

Să mai reamintim contextul economic complicat: inflația rămâne mare în România și pericolul inflaționist vine din economia globală, cresc dobânzile la care se împrumută statul român, deficitul comercial este la cote înalte și multe altele. Sunt probleme vechi și care au nevoie de decizii noi.

„Mașina de tocat politicieni” de la București a început să funcționeze. Ea are misiunea să îl facă praf și pulbere pe Mureșan și nu există nicio ezitare în a-l ataca cu cele mai stupide și incredibile acuzații sau insinuări. Vom vedea ce va mai fi până când premierul desemnat va ajunge, eventual, cu echipa și programul în Parlamentul României. Până atunci, Willkommen, Siegfried!

Europarlamentarul i-a transmis lui Nicusor Dan ca a cerut un timp de gandire dar la scurt timp, printr-o postare pe Facebook, a transmis ca accepta nominalizarea. Odata formata, echipa guvernamentala vine in Parlament pentru a primi votul de învestitura. 

Se ntampla in contextul protestelor violente de acum doua zile din Piata Victoriei. „Deja devine un obicei ca protestele să degenereze, fără ca autorii să fie sancționați", atrage atenția la RFI, Denisa Soare coordonatoarea campaniei inițiate de Declic. O veti asculta mai tarziu.

Presedintele american a sugerat că va impune Europei noi taxe vamale dacă va concluziona că mișcarea este una ostilă. 

Jurnal de știri