Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Dana Dimitriu-Chelba, directoarea Bucharest International Film Festival și Călina Coman, critic de artă și curator sunt în studioul RFI.

În studioul RFI, Eugen Ciurtin, istoric al religiilor și director al Institutului de istorie al religiilor ne vorbește despre Religions 360, congresul internațional de istoria religiilor, care se va desfășura la București între 20 și 25 septembrie.

Discursul privind Starea Uniunii ținut de președinta Comisiei Europene în Parlamentul de la Strasbourg a generat discuții și comentarii – unii l-au criticat din cauza lipsei unei poziții și viziuni ferme privind extinderea, în timp de Chișinăul oficial l-a interpretat ca oportunitate de a continua un proces accelerat de reforme și adaptare la normele europene. Europarlamentarul român Dan Barna, spune, critic, că UE trebuie să presteze mai mult în domeniul extinderii, în special în cazul Republicii Moldova.

- Ce înseamnă pentru Republica Moldova anunțul despre foile de parcurs pentru aderare? Explicații despre discursul din Parlamentul European de la Daniel Vodă, expertul în politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.

- Forumul justiției de la Chișinău, cu Raluca Moroșanu și Ramona Strugariu: când România devine și model, dar și avertisment pentru Moldova, care încearcă să construiască o nouă generație de magistrați. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

- Autoritățile electorale de la Chișinău dau asigurări că dețin suficiente instrumente pentru a combate fraudarea alegerilor din autonomia găgăuză a Republicii Moldova. Asociația Promo-lex a lansat misiunea de monitorizare a acestor alegeri, iar campaniile de dezinformare coordonate de Rusia au pornit la turații maxime. Nicolae Țâbrigan, cu rubrica Zoom pe Fake.

- La Chișinău are loc astăzi Forumul Economic Republica Moldova-România, organizat de Patronatului European al Femeilor în Afaceri și Banca Națională a Moldovei, cu susținerea ambasadei României la Chișinău. Declarații despre obiectivele acestui forum de la Andreea Negru, președinta Patronatului European al Femeilor în Afaceri.

- Iar seara începe de-a 12-a ediție a Zilelor Filmelor Românești – zilele următoare patru dintre cele mai apreciate filme românești ale ultimului an, lansate la mari festivaluri ale lumii vor fi prezentate în premieră în Republica Moldova. O corespondență de Valeria Vițu.

- Primăria dintr-un sat din nordul Republicii Moldova a decis să înlăture din centrul localității monumentul unui erou bolșevic, instalat încă în defuncta URSS. În locul lui vine memoria unui sergent căzut în războiul moldo-rus de pe Nistru din 1992. Un reportaj de Denis Chirtoca.

- Rusia a sistat temporar livrările de gaz către Armenia invocând lucrări de mentenanță la o conductă, însă presa de la Moscova vorbește deschis despre o pedeapsă aplicată guvernului de la Erevan. Nu este o noutate: Rusia a folosit mereu livrările de hidrocarburi ca pe o veritabilă armă geopolitică, o tactică bine cunoscută și în Republica Moldova, șantajată constant ori de câte ori a încercat să iasă de sub influența Kremlinului. Ne explică mai multe Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Două verigi esențiale ale statului, serviciile de ambulanță și institutele de medicină legală, au ajuns în cea mai gravă criză de funcționare din ultimii ani, in contextul in care, cu un guvern interimar, nu se poate face rectificare bugetara, dar si pe fondul tăierilor salariale și a lipsei de personal. Institutul Național de Medicină Legală a ajuns în regim de subzistență. Efectul: dosare penale blocate și familii care așteaptă zile întregi să-și recupereze decedații, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Institutului, Dr. Gabriel Gorun. 

„În acest moment în Institutul Național de Medicină Legală și nu numai, ci și în celelalte instituții de medicină legală din țară, situația este, aș spune, cum n-a fost niciodată din punct de vedere al capacității de funcționare, atât de rea, în sens negativ, din păcate, pentru că noi atenționăm din luna martie, în mod periodic, organele noastre tutelare, mai ales cele care ne asigură bugetarea. Aici vorbesc de Ministerul Sănătății, care ne face alocările de bani, care ne acoperă cheltuielile de funcționare și salariale, respectiv beneficiarii noștri poliție, parchet, judecători, cei care ne acoperă costul prestațiilor medico-legale solicitate de ei. Așadar, în lipsa acestor bani, am ajuns ca în momentul de față să fim într-un regim de subzistență. Angajații noștri pleacă periodic în zile de concediu fără plată, tocmai pentru a ne putea încadra în această țintă de deficit. Asta înseamnă însă că activitatea, care este la fel de solicitată ca și înainte, nu a scăzut vreun pic, este susținută tot mai dificil.", spune la RFI, Dr. Gabriel Gorun, medic primar Medicină Legală, purtătorul de cuvânt al Institutului. 

Iar criza se adâncește. " Pe fondul acesta de lipsă de personal, pe fondul scăderilor salariale, au plecat angajați de bunăvoie. De asemenea, prognozăm că în următoarea perioadă vor mai pleca, prin pensionare, încă 15 angajați. Asta înseamnă că vom ajunge într-o criză de personal supra-acută, cu atât mai mult cu cât volumul de activitate, cel puțin pe statisticile interne, pare că ar crește”, continuă medicul.

Ce impact are lipsa de personal asupra autopsiilor și expertizelor? 

„Din păcate, am fost și mediatizați, nu neapărat într-un sens pozitiv, prin faptul că nu am reușit să dăm curs solicitărilor de a face autopsiile în ziua următoare solicitării. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că avem doar 4 autopsieri dintr-o normă aprobată de minister de 8, care nu este însăși norma legală, care ar fi de 18. Este un impact extraordinar de puternic asupra familiilor decedaților, care trebuie să aștepte zile întregi pentru a-și putea recupera trupul sau asupra anchetelor penale care nu pot în niciun fel progresa în absența concluziilor medico-legale asupra cauzei morții. Pe de altă parte, neavând personal care să poată duce la bun sfârșit și rapid solicitările de efectuare a expertizelor pe care instanțele sau parchetele ni le impun, toate aceste dosare vor stagna. Se dau termene noi la instanță din motive ce nu țin însă neapărat de noi, țin de imposibilitatea ca un număr mic de oameni să poată soluționa atât de multe cazuri câte sunt solicitate”, ne-a spus Dr. Gabriel Gorun, purtător de cuvânt INML.

Valea Jiului a devenit, fără voia ei, o groapă de gunoi a Europei de Vest: o singură companie locală aduce săptămânal 60 de tone de textile, arată un reportaj ARTE, iar o investigație RISE Project arăta că, doar din Germania, în 2020-2023 au intrat în România peste 125.000 de tone de haine uzate – jumătate din tot importul legal.

Problema e că o parte din aceste transporturi nu sunt haine cu adevărat vandabile, ci deșeuri textile deghizate, iar localnicii cei mai vulnerabili din zonă le ard iarna pentru încălzire, în lipsa banilor pentru lemne, în timp ce restul se adună pe malurile Jiului, unul dintre marii afluenți ai Dunării.

(Reportajul ARTE aici)

Sesizează autoritățile de fiecare dată când vezi un morman de haine aruncate. Iar dacă vrei să donezi din ele, verifică întâi cui le dai – alege organizații locale, biserici sau centre sociale cunoscute, unde știi exact că hainele ajung la oameni, nu firme intermediare.

USR nu ar accepta un Guvern PSD, spune într-un interviu la RFI vicepreședintele Uniunii Salvați România Radu Mihaiu. El aduce în discuție inclusiv varianta alegerilor anticipate.

Radu Mihaiu, despre consultările președintelui Nicușor Dan cu partidele pentru desemnarea premierului: ”USR nu și-a schimbat viziunea față de ultima dată. USR merge în continuare cu propunerea Siegfried Mureșan, pe care am decis-o împreună cu PNL și cu UDMR. Nu putem accepta un Guvern din care face parte PSD”.

Despre lipsa de flexibilitate a partidelor: ”Noi avem exact aceeași poziție ca înainte să pice Guvernul, când am spus foarte clar că dacă PSD votează o moțiune de cenzură împotriva Guvernului din care face parte, noi nu mai putem vota un Guvern împreună cu ei, pentru că PSD în permanență a sabotat actul de guvernare”.

Despre PSD: ”Domnul Sorin Grindeanu vorbește foarte multe și apoi nu se ține de cuvânt și asta a demonstrat în ultimul an și jumătate, în care am format o coaliție (...). PSD spune ceva și de făcut face altceva”.

Jurnal de știri

Recent încheiatul Tur al României nu a fost doar o cursă de ciclism. A fost prima întâlnire a Republicii Moldova cu “Mica buclă”, o premieră care a legat prin sport cele două maluri ale Prutului. Președintele Federației de ciclism din Republica Moldova, Deonisii Codreanu, și cel din România, Cătălin Sprânceană au gânduri mari pentru cursa de anul viitor. Interviuri realizate de Tudor Furdui.

Citeste siDebutul Turului României 2026 – o zi istorică pe două roți

Bugetul pe 2027 va fi chiar mai tensionat decât cel de anul acesta. Ce poate face şi ce nu poate face viitorul guvern (Ziarul Financiar) - România, la un pas de colaps bugetar: ambulanțele, spitalele, asistența socială și pensiile, risc de neplată (Libertatea) - Cine e Mihai Daraban, care a plătit zborul privat la Mykonos: Ascensiunea, de la PDSR pe linia Năstase la PNL / Șef de 12 ani la Camera de Comerț a României, a vrut un ”registru paralel” al firmelor, cu taxă obligatorie / Relația cu șeful Șantierului Naval Constanța  (G4Media)

Președintele Nicușor Dan i-a invitat, joi, la Palatul Cotroceni pe reprezentanții partidelor din Parlament, pentru consultări în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru.. Deocamdată, pozițiile principalelor formațiuni politice din Parlament privind negocierile nu s-au schimbat.

PSD caută o înțelegere cu AUR, PNL și USR merg pe varianta Siegfried Mureșan. Kelemen Hunor a găsit a treia cale.

"Asta înseamnă un guvern alcătuit din oameni, funcţionari cu vechime de 30 de ani, de 25 de ani, directori generali, secretari generali adjuncţi care au lucrat şi cu PSD, şi cu PNL, care cunosc domeniul, care au autoritate, au experienţă", a precizat preşedintele UDMR.

El a menţionat că ar fi vorba despre persoane care cunosc administraţia publică şi procedurile instituţiilor.

Jurnalistul Emilian Isăilă, editorialist SpotMedia, opinează că Sorin Grindeanu nu va fi prim-ministru. Nicușor Dan poate să-și treacă omul prin Parlament. Voturile parlamentarilor care-și asumă riscul alegerilor anticipate sunt mai puține decât ale celor care vor să le evite. Aici se va juca susținerea politică pentru un nou premier, care va fi desemnat de președinte cel mai târziu sâmbătă.

Preşedintele Nicuşor Dan va anunţa astăzi nomi­nalizarea sa pentru poziţia de prim-ministru în viitorul guvern. Sau aşa a promis, cel puţin. Premierul desemnat va avea la dispoziţie zece zile pentru a veni, în faţa Parlamentului, cu o echipă şi un program de guvernare.

Îndeobşte, ochiul este atras de figura prim-ministrului şi a miniştrilor pe care şi i-a ales. Şi mai deloc asupra programului de guvernare. Miniştrii au chip, programul nu are. Or, programul de guvernare, de care, cu siguranţă, vor fi interesaţi economiştii agenţiilor de evaluare financiară, va arăta direcţia noului guvern: menţine drumul consolidării fiscale (adică al reducerii deficitului bugetar) sau renunţă la el. Oricât ar putea fi de ciudat, pentru viitorul guvern mai bine este să rămână pe acest drum. Niciun om rezonabil nu ar trebui să-şi dorească să fie un nou Sisif.

Deficitul scade, dar rămâne încă uriaş. Suntem în al şaselea an în care România are un deficit bugetar de peste 6% din PIB.

După ce serviciile de Ambulanță din 17 județe au rămas fără bani, panica se instalează în tot mai multe sectoare bugetare, deoarece se termină fondurile pe anumite domenii, care au nevoie urgentă de rectificare bugetară. Numai că un guvern demis nu poate face rectificare bugetară, deoarece nu poate da ordonanțe de urgență.

Reprezentanții Asociației Comunelor din România avertizează la rândul lor că din luna octombrie rămân fără bani de salarii și fără a putea să plătească ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități, care sunt achitate de către primării.

Profesorul de economie Cristian Păun spune că următoarele ar putea fi chiar pensiile, deoarece de la bugetul central se fac anual transferuri către cel de pensii.

Mihai Daraban, șeful Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) de 12 ani, implicat în scandalul zborurilor private cu politicieni, oameni de afaceri și magistrați, dezvăluite de mai multe publicații săptămâna trecută, conduce și Camera de Comerț a Constanței (CCINA), de 24 de ani fără întrerupere. G4Media vă prezintă detalii mai puțin cunoscute despre traseul și ascensiunea influentului șef al Camerei de Comerț, cu conexiuni la cel mai înalt nivel politic și business local.