Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Presa internațională relatează despre discursul anual privind starea Uniunii, susținut de președinta Comisiei Europene în hemiciclul de la Strasbourg. Jurnaliștii remarcă multitudinea temelor abordate, în timp ce ecourile discursului ajung până în Australia.

”Amenințarea rusă, îngrijorările legate de inteligența artificială, creșterea prețurilor la combustibil, tranziția ecologică după o vară marcată de valuri de căldură, dependența de rețelele de socializare... Pe măsură ce provocările se înmulțesc, Uniunea Europeană intenționează să își accelereze reformele”, sintetizează Le Figaro.

Euronews remarcă o ”demonstrație de forță” în domeniul securității.

Așa cum era de așteptat, apărarea a ocupat un loc central în discurs, susținut pe fondul unei serii de atacuri hibride care au zguduit Europa – unele dintre ele atribuite Rusiei.

Președinta Comisiei ”a propus un mecanism complet nou, conceput după modelul Articolului 4 din Tratatul NATO, pe care statele membre l-ar putea activa în eventualitatea unui atac hibrid. Acesta ar declanșa consultări politice menite să „coordoneze” un răspuns al UE și să „descurajeze o escaladare ulterioară”.

În context NATO, Articolul 4 reprezintă etapa premergătoare apărării colective prevăzute de Articolul 5, care stipulează că un atac asupra unuia dintre membri constituie un atac asupra tuturor”.

Și colegii de la France 24 vorbesc despre Consiliul European pentru Securitate și un nou „manual de acțiune” împotriva atacurilor hibride.

”Von der Leyen a propus crearea unui Consiliu European pentru Securitate care să reunească UE și parteneri precum Canada, Marea Britanie și Norvegia, precum și instituirea unui „protocol de securitate pentru situații de urgență”.

Citeste siCanada, ”membru asociat” al UE. Dar ce ar însemna aceasta?

UE dorește o colaborare în domeniul IA, dar nu cu SUA sau China, observă Politico.

Președinta Comisiei a invitat la Bruxelles principalele laboratoare de IA pentru a discuta despre eforturile de a „ține pasul cu avangarda” dezvoltării domeniului.

De asemenea, Politico amintește afirmația președintei Comisiei potrivit căreia fondurile neutilizate din programul SAFE vor fi direcționate către Ucraina.

”Există acum un răspuns cu privire la soarta banilor rămași din programul UE de împrumuturi pentru apărare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro.

Von der Leyen a declarat că fondurile rămase vor fi utilizate pentru un nou program care implică proiecte comune cu companii ucrainene din domeniul apărării”.

În timp ce Ursula von der Leyen a propus Canadei să devină „membru asociat” al Uniunii Europene, o astfel de chestiune s-ar putea pune și în cazul Australiei, notează The Sydney Morning Herald, preluat de Courrier International.

Ministrul australian al comerțului, citat de acest ziar, se declară deschis tuturor variantelor privind eventuale noi acorduri cu UE:

„Lumea este împărțită între adepții protecționismului și cei ai liberului schimb. Este incontestabil că prosperitatea Australiei din ultimii cincizeci de ani se bazează în întregime pe deschiderea noastră față de lume.”

Parteneriatul Uniunea Europeană-Canada a fost unul dintre principalele ale discursului susținut miercuri de Ursula von der Leyen în fața Parlamentului European. Dar cum ar putea arăta acest parteneriat? Aici lucrurile nu sunt foarte clare.

Fără îndoială, propunerea adresată Canadei de a deveni ”membru asociat” al Uniunii Europene rămâne momentul de vârf al discursului.

De față se afla premierul canadian Mark Carney – și a fost pentru prima oară când un lider al unei țări terțe s-a aflat în hemiciclul de la Strasbourg la prezentarea raportului despre starea Uniunii.

Dar ce ar presupune statutul de ”membru asociat”? Foarte multe nu se știu.

Din discursul Ursulei von der Leyen am aflat că ar fi vorba despre o alianță tehnologică, despre integrarea în domeniul apărării, cooperare în zona arctică. De asemenea, părțile vor lucra împreună în domenii precum energia, materiile prime critice, inteligența artificială, tehnologiile cuantice, securitatea cibernetică.

Președinta Comisiei a mai precizat că parteneriatul nu este împotriva nimănui – și asta în plin război comercial dintre Canada și Statele Unite. A mai spus tot ea că UE și Canada sunt aduse împreună de angajamentul lor față de democrație. Iarăși, un à propos cât se poate de transparent la Statele Unite.

Citeste siStarea Uniunii: o Europă mai puternică dar și mai vulnerabilă ca niciodată (VIDEO)

Concret, calitatea de ”membru asociat” nu există încă în legislația europeană. Iar dacă nu există, modelul ar trebui inventat sau ... adaptat.

Ar putea fi, de exemplu, ceva echivalent cu Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care guvernează relațiile comerciale dintre UE respectiv R. Moldova și Ucraina.

Poate, ceva în genul calității de ”membru asociat” propusă acum câteva luni Ucrainei de cancelarul Friedrich Merz – și respinsă de Kiev. Ceva intermediar între stat terț și membru cu drepturi depline.

Un lucru este cert: Canada și Uniunea Europeană au nevoie una de cealaltă, într-o lume tot mai complicată, în care China și Rusia subminează democrațiile occidentale iar Statele Unite, cu Donald Trump, sunt tot mai puțin interesate de cooperarea transatlantică - atunci când liderul de la Casa Albă nu spune direct că vrea să anexeze Canada sau Groenlanda. Sau când nu se implică direct în alegeri, de partea forțelor populiste anti-UE.

Citeste si„Ceva unic”: o alianță între Canada și Uniunea Europeană

La fel de clar este că edificarea relației speciale UE-Canada nu va fi simplă. Iar un indiciu este și felul în care liderii grupurilor de extremă dreapta l-au evitat pe premierul canadian, la intrarea acestuia în hemiciclul de la Strasbourg.

Atât șeful grupului de extremă-dreapta „Patrioții” — francezul Jordan Bardella — cât și liderii grupului „Europa Națiunilor Suverane” (condus de Alternativa pentru Germania) și-au lăsat locurile goale la venirea premierului canadian în hemiciclu. Astfel, ei au evitat strângerea de mână atunci când Mark Carney a trecut să-i salute pe liderii grupurilor parlamentare, alături de Roberta Metsola.  

Un gest aparent minor, dar care spune multe despre cum se vor putea raporta formațiunile populiste la relația cu Canada, dacă vor ajunge să aibă putere de decizie în instituțiile UE sau în marile state membre.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Rezerva Federală americană (Fed) a decis ieri o creștere a dobânzii. A fost o măsură așteptată de investitori, dar care avea miza ei. Adică, președintele american a insistat pentru reducerea dobânzilor, în timp ce indicatorii economiei americane reclamau o creștere. Toată lumea era curioasă dacă Fed, prin noul președinte Kevin Warsh, va lua o decizie contrară dorinței președintelui Trump. Rezerva Federală, membri Comitetului Federal pentru Piață Deschisă și președintele, au crescut dobânda cheie cu 0,25% în intervalul 3,75%-4%, prima dată din iulie 2023.

Să ne aducem aminte că anul acesta începuse cu așteptări privind scăderea dobânzii, dar acum în septembrie a.c. lucrurile stau exact invers. Indicatorii economici nu iartă: prețul țițeiului este în creștere, inflația este persistentă, piețele bursiere sunt sub presiune, iar randamentele obligațiunilor cresc.

Recenta revenire a prețului barilului de petrol la peste 100 de dolari nu ajută deloc Fed și nici celelalte bănci centrale din economiile dezvoltate, inflația a atins în SUA, în luna august a.c. nivelul de 3,4%, iar creșterea dobânzii a semnalizat că ținta de inflație de 2% rămâne valabilă și banca centrală chiar dorește să o atingă.

Toată lumea știe că un baril mai scump, înseamnă energie și carburanți mai scumpi, prețuri care se transferă către transport și mai departe către bunuri și servicii. Aceste tensiuni inflaționiste vin după ce efectele vechiului șoc nu s-au disipat încă.

La fel de adevărat este că indicatorii americani arată că economia este totuși într-o formă bună. De exemplu, consumul a crescut în luna august cu 1,2%, cel mai ridicat nivel din martie a.c. În acest sens, o creștere a dobânzii cheie decisă de Fed ar putea să nu deterioreze evoluția economiei, chiar dacă creșterea dobânzilor se va transmite către companii și persoane fizice.

Bursa americană a scăzut, ca indici și prețuri, inclusiv companiile de tehnologie care până acum au crescut cu valori semnificative. Divergențele de opinie apărute pe tema utilizării inteligenței artificiale au făcut ca investitorii să renunțe la o parte din portofoliul de acțiuni pe care îl dețin la o serie de companii de tehnologie.

Mai complicat este că în ultimele săptămâni randamentele obligațiunilor au fost în creștere. Cele americane pe termen de 10 ani au ajuns la un randament de 5%, cel mai ridicat nivel de la criza economică din anii 2008-2009. Nici obligațiunile europene nu au făcut excepție. Titlurile germane pe 10 ani au crescut la un randament de 3,53%, cel mai ridicat nivel din anul 2009, cele franceze au crescut și ele la 4,5%.

Banca Centrală Europeană (BCE) a crescut săptămâna trecută dobânda-cheie la 2,5% din aceleași rațiuni ca și Fed. Adică, o inflație în zona euro, în luna august a.c., de 3,3%, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023. De asemenea, așteptările BCE sunt să crească inflația tot din motive legate de prețul energiei.

România este și ea prinsă în hora scumpirilor. Obligațiunile românești au prețul unor titluri ale unui stat aflat în categoria junk. Evoluția piețelor accentuează și mai mult această situație. De exemplu, randamentele au crescut în ultimele zile de la 6,5% la 7,3%, cel mai mare nivel dintre statele Uniunii Europene.

Săptămâna aceasta vor urma și alte decizii ale unor bănci centrale. Este vorba despre Banca Angliei și Banca Japoniei care au ședințe de politică monetară. Analiștii se întreabă dacă inflația și creșterea ratelor sunt un episod trecător sau suntem în situația în care se va intra într-un nou regim monetar. Deocamdată știm că majoritatea membrilor Comitetului Federal estimează că până la sfârșitul anului va mai avea loc o creștere a dobânzilor cu 25 de puncte procentuale. Ceea ce ne oferă un indiciu despre o schimbare de tendință a politicii monetare. Situația începe să arate ca o criză care se strecoară așa tiptil-tiptil în economia mondială.

Deocamdata formatiunile raman pe pozitii- PSD vrea un guvern în jurul său, PNL și USR exclud un cabinet din care fac parte social-democrații, iar AUR spune că nu va vota un guvern din care nu face parte. UDMR lanseaza ideea unui „executiv instituțional”. Discutam in aceasta seara.  

O mobilizare agresiva s-a facut, în special pe TikTok. Oamenii erau îndemnați să iasă în stradă, dar nu in sprijinul fermierilor, ci din diverse alte motive. Un nou episod care a scos in evidenta manipularea de pe platforme. Abordam imediat subiectul.  

Europa trebuie să-și construiască propria apărare, să-și reducă dependența energetică și să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale - sunt câteva dintre direcțiile anunțate astăzi de inaltul oficial. O propunere controversata a fost pusa pe masa la Strasbourg- Canada să devină primul său „membru asociat” al Uniunii, un statut care nu este prevăzut în tratatele blocului. Cum au primit capitalele ideea, va spunem mai tarziu.

Spre surpriza partenerilor europeni, Parisul cere scoaterea unui miliardar rus, apropiat de preşedintele Vladimir Putin, de pe lista persoanelor sancţionate din cauza războiului dus de Moscova împotriva Ucrainei. Care sunt motivele, aflati de la colegii din redactia de la Paris. 

'Sunt 10 piese proprii absolut noi și două prelucrări ale unor piese vechi, pe care de multă vreme mi-am dorit să le înregistrez', spunea artistul la lansarea albumului, în luna aprilie. De atunci, albumul și-a pornit călătoria în lume reușind difuzări radio în Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda și Australia. Despre "Sharing", acum la 40 de ani de activitate muzicală, vorbim în RFI360 cu AG Weinberger.

Ag Weinberger este un muzician, compozitor, producător și eseist, recunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile în blues, jazz și muzică contemporană. Cu o carieră de peste patru decenii, este considerat o voce distinctă în peisajul muzical est-european, abordând muzica nu doar ca artă, ci și ca instrument de reflecție socială și culturală.

Jurnal de știri

Ce înseamnă capital invizibil în domeniul asigurărilor? Dar schimbările când și cum e bine să le facem? Cum te adaptezi la noile realități și cum alegi să îți pregătești oamenii cu care vei lucra? Cum poți construi sau dezvolta o afacere în domeniul asigurărilor atunci când ai în față un viitor în care aproape totul depinde de inovațiile tehnologice?

Aflăm detalii la „Ora de Risc” by XPRIMM, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust pe 2024 și 2025.

Invitat: Otilia PETRARIU, Director General, Consultant AA Broker

Protestul crescătorilor de ovine de la București a fost deturnat de grupuri radicale, de oameni bine pregătiți în acest sens, declară invitatul de astăzi a Focus Moldova, analistul politic Mihai Isac. Sunt protestele de la București un incident singular în regiune? Cum și dacă vor investiga autoritățile cine au fost organizatorii reali din spatele acestora și de ce experiența Republicii Moldova devine relevantă în acest context. Un interviu realizat la Chișinău de Liliana Barbăroșie.

- Întâmplător sau nu, presa rusă a preluat imediat subiectul protestelor de la București, chiar dacă, teoretic, ar avea subiecte interne mai importante, de exemplu, alegerile parlamentare de peste trei zile. Presa rusă compară protestele din București - nici mai mult, nici mai puțin - cu un război. În rest, multe publicații rusești care au menționat protestul, l-au citat pe George Simion și au amintit de opoziția fermierilor față de importurile agricole din Ucraina. Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Nemulțumirile fermierilor au adus oamenii în fața Guvernului. Violențele au împins însă revendicările în umbră și au oferit o tribună celor care vor să transforme furia în voturi. Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, explică mecanismul manipulării și ce întrebări trebuie să primească răspuns după confruntările din Piața Victoriei. Rubrica Zoom pe Fake.

- La Strasbourg, are loc la această oră ședința Parlamentului European în cadrul căreia președinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen, ține discursul despre Starea Uniunii Europene. Vedem care sunt temele de urmărit și în ce fel o țară candidată, cum este Republica Moldova, poate înțelege din aceste mesaje direcția Uniunii Europene. Daniel Vodă, cu rubrica Moldova în Europa. 

- Copiii din regiunea transnistreană sunt îndoctrinați prin în programe rusești de educație așa-numită patriotică, care glorifică Rusia și cultivă ura față de Republica Moldova și Occident, semnalează un studiu PromoLex. O corespondență semnată de Valeria Vițu.

- Actorul Mihai Volontir este una din personalitățile cu care se mândrește orașul Bălți, din nordul Republicii Moldova. Ieri, s-au împlinit 11 ani de la moartea lui, iar zeci de oameni au venit să depună flori la bustul lui Mihai Volontir. Născut în Basarabia interbelică, devenit una dintre cele mai puternice voci ale teatrului și filmului din Republica Moldova, Mihai Volontir a rămas în memoria publică și prin activitatea sa civică: a fost deputat în primul Parlament, a votat Declarația de Independență și a susținut limba română și grafia latină. Mai multe detalii despre ce mai țin minte bălțenii și colegii săi de la Naționalul bălțean, aflați din materialul semnat de Denis Chirtoca.

- Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, confirmă că drone rusești au atacat spațiul aerian al Republicii Moldova de două ori în timp ce el se afla la Chișinău, la bordul aeronavei sale, în tranzit.

- Aproape două treimi din produsele de export ale Republicii Moldova merg în UE, iar cele mai multe ajung în România. 

- România, Republica Moldova și Ucraina pregătesc nominalizarea comună pentru UNESCO a complexului cultural „Precucuteni–Ariușd–Cucuteni–Trypillia”. 

- Inspectoratul General al Poliției a lansat aplicația „Stop Drog”, prin care pot fi sesizate anonim cazurile suspecte de distribuție sau de consum de droguri.

- Chișinăul își propune ca, până în 2030, cel puțin 15% din parcul auto național să fie format din vehicule electrice și hibride.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că drone rusești au atacat spațiul aerian al Republicii Moldova de două ori în timp ce se afla la Chișinău, la bordul aeronavei sale, în tranzit, scrie Rador, citat de Radio Chișinău.

Zelenski a făcut declarația marți, la postul de televiziune american CBS. „Avionul meu prezidențial se afla acolo și de aceea au atacat Moldova, spațiul aerian al Moldovei", a spus Zelenski.„Când ne-am întors acasă, tot prin Chișinău, au făcut din nou același lucru", a spus președintele ucrainean.

Pe 9 septembrie, purtătorul de cuvânt al guvernului moldovean, Dumitru Ciorici, a declarat că plecarea aeronavei lui Zelenski spre Norvegia a fost întârziată după ce autoritățile moldovene au închis spațiul aerian al țării în urma intrării unei drone în spațiul aerian al Republicii Moldova.

***

Aproape două treimi din produsele de export ale Republicii Moldova merg în UE, iar cele mai multe ajung în România, urmată de Italia, Cehia și Germania, scrie Radio Chișinău, citând statistici oficiale.

Principalele categorii de mărfuri exportate în UE sunt echipamentele și componentele electronice, fructele,  legumele și uleiul, articolele de mobilier și vinurile. 

***

România, Republica Moldova și Ucraina pregătesc nominalizarea comună pentru UNESCO a complexului cultural „Precucuteni–Ariușd–Cucuteni–Trypillia”. Demersul este realizat în comun în baza Memorandumului de Înțelegere semnat la Chișinău, fiind un exemplu important de valorificare și promovare în comun a patrimoniului cultural, transmite Moldpres.

Complexul cultural preistoric transnațional, care se întinde pe teritoriile actuale ale României, Republicii Moldova și Ucrainei, a existat cu 5000 de ani î.Hr. UNESCO îl descrie drept unul dintre cele mai importante fenomene culturale ale preistoriei europene.

***

Chișinăul își propune ca, până în 2030, cel puțin 15% din parcul auto național să fie format din vehicule electrice și hibride plug-in, iar numărul punctelor publice de încărcare să crească la cel puțin 600. Țintele sunt prevăzute în proiectul Programului Național de Mobilitate Electrică 2030, discutat luni de autorități cu operatorii privați din sectorul infrastructurii de reîncărcare, transmite Moldova 1. 

În prezent, în Republica Moldova există peste 250 de puncte publice de încărcare, iar vehiculele electrice și hibride constituie aproximativ 7% din parcul auto național.

***

Inspectoratul General al Poliției a lansat aplicația „Stop Drog”, prin care pot fi sesizate anonim cazurile suspecte de distribuție sau de consum de droguri. Autoritățile spun că platforma are ca scop protejarea copiilor și tinerilor. Totodată aceasta va facilita comunicarea cu poliția și va contribui la identificarea și investigarea mai rapidă a cazurilor. Sistemul transmite automat informația celei mai apropiate echipe de patrulare.

Poliția spune că a optat pentru acest sistem anonim, deoarece mulți cetățeni ezită să apeleze la 112, de teamă că vor fi contactați ulterior sau solicitați să se prezinte la poliție.

Deputatul PNL Robert Sighiartău dă vina pe AUR și pe fanii lui Călin Georgescu pentru violențele de la protestul oierilor din Piața Victoriei. El spune într-un interviu la RFI că fostul candidat la alegerile prezidențiale este un șarlatan.

Robert Sighiartău, despre violențele de la protestul oierilor din Piața Victoriei: ”Protestul a fost escaladat de cei de la AUR, deci fanii domnului Călin Georgescu, cum le spun eu dacii liberi, oameni care sunt plătiți să participe la astfel de evenimente, pentru că nu cred că vin de bună voie”.

Despre Călin Georgescu: ”Eu cred că da, este protejat de o parte din statul român, pentru că nici până în ziua de astăzi nu a fost un raport complet dat publicității cu privire la alegerile prezidențiale, nu am văzut nici acum cine l-a finanțat pe domnul Călin Georgescu, el având o campanie care a costat cel puțin de ordinul milioanelor de euro, nici până în ziua de astăzi nu știm unde a lucrat acest om și de pe ce stat de plată și-a luat banii”.

Despre desemnarea premierului: ”Noi am propus câteva soluții de ieșire din criză: guverne minoritare succesive sau un Guvern de armistițiu, așa cum l-a denumit premierul Ilie Bolojan, adică un Guvern tehnocrat, în adevăratul sens al cuvântului, cu oameni care nu au mai făcut politică, dar care reprezintă ceva pe domeniile respective (...). Cea mai mare greșeală pe care a făcut-o PNL în ultimii trei ani de zile a fost să lase AUR în Opoziție singur”.