Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Donald Trump Jr. și soția sa, Bettina, au confirmat că Umar Kremlev, un oligarh rus apropiat de Vladimir Putin, a plătit parțial pentru festivitățile de nuntă ale cuplului din luna mai. Și aceasta după dezvăluirile publicației de investigații Pro Publica. Iar subiectul este acum intens comentat în presa internațională.

Lista de invitați  - dezvăluie Pro Publica - număra aproximativ 50 de persoane. Printre acestea Jared Kushner – cumnatul lui Trump Jr. – și Eric Trump, dar și Kremlev, un bărbat impunător, care vorbește engleza la un nivel limitat. Oligarhul făcea parte dintr-un grup numeros a cărui prezență i-a nedumerit pe ceilalți participanți; membrii acestuia stăteau uneori izolați, discutând în rusă.

Relația dintre Kremlev și Trump Jr. – despre care nu s-a mai scris anterior – reprezintă o revelație extraordinară: un membru al cercului de apropiați ai lui Putin oferă sprijin financiar fiului președintelui și obține acces privilegiat în cadrul familiei Trump.

Timp de un deceniu, guvernul lui Putin – considerat un adversar principal al SUA – a fost acuzat că a încercat să influențeze alegerile din America.

Pentru The Guardian, această afacere a ridicat semne de întrebare cu privire la faptul că un membru al cercului apropiat al lui Putin a oferit sprijin financiar familiei președintelui SUA și a obținut un acces atât de intim la aceasta. În ultimii ani, Trump Jr. s-a impus ca o figură-cheie în campania electorală a tatălui său, fiind chiar vehiculat drept un potențial succesor politic al acestuia.

Deutsche Welle îl portretizează astfel pe Kremlev: este președintele Asociației Internaționale de Box (IBA)., organizație cu care Comitetul Internațional Olimpic a întrerupt legăturile în urma unor avertismente repetate privind guvernanța financiară și aspecte de ordin etic.

Publicația rusă de investigații Proekt relatează că Kremlev este originar din Tadjikistan și a activat inițial ca promotor de box de nivel mediu.

În luna aprilie a acestui an, președintele rus Vladimir Putin i-a conferit lui Kremlev „Ordinul Prieteniei”.

Publicația germană mai amintește că atât Trump, cât și fiul său au fost anterior vizați de investigații privind legăturile cu Rusia.

În timpul campaniei electorale din SUA din 2016, întâlnirea lui Trump Jr. cu o avocată din Rusia a făcut obiectul unei atente examinări din partea autorităților federale și a Congresului.

Le Monde precizează la rândul său că această controversată Asociație Internațională de Box a fost aleasă drept partener de Gazprom, care deține monopolul rus din domeniul gazelor. Gazprom a devenit sponsorul principal al organizației.

Iar revista Time notează că legătura familiei Trump cu o figură strâns asociată conducerii din Rusia – precum și contribuția financiară aparent generoasă a acesteia la festivitățile de nuntă –ridică semne de întrebare cu privire la ceea ce s-ar putea aștepta în schimbul acestui „cadou” și dacă serviciile de informații ruse ar putea încerca să transforme o astfel de relație într-un instrument de influență.

La AUR, ziua porților deschise pentru ciobani. Un protest cu parfum de mineriade (SpotMedia) - GALERIE FOTO | „Neciobanii” de la protestul ciobanilor / Printre protestatari au venit susținători ai lui Călin Georgescu, ai AUR, antivacciniști, activiști RoExit și membri ai galeriilor de fotbal (G4Media) - Prima condiție pentru anticipate este îndeplinită, spune un fost președinte al CCR. Când ar putea avea loc alegerile (HotNews) - Ben Hodges, fost comandant al trupelor terestre din NATO: „Rusia atacă în mod clar suveranitatea României. Trebuie plecat de la premisa că vor ataca tot, mai ales infrastructura cibernetică” (Libertatea)

Nu a fost un protest al oierilor în care s-au „infiltrat” extremiști. A fost o rebeliune pregătită de extremiști săptămâni de zile, folosind ca pretext un protest anunțat al oierilor.

Toată ziua pe grupurile așa zis suveraniste au fost lansate apeluri disperate ca „lumea să iasă în stradă”. Entuziasmul de ieri a fost înlocuit de dezamăgire spre orele prânzului, când cei mai activi dintre agitatori, ajunși în Piața Victoriei, au socotit că nu sunt destui pentru o Revoluție.

De la prânz încolo, când nici violențele nu au fost pe măsura așteptărilor, apelurile de mobilizare au fost înlocuite de reproșurile clasice față de cei care protestează doar pe TikTok. 

Pe partea politică, AUR a fost principalul instigator al operațiunii. Există nenumărate probe video, inclusiv TikTok-uri cu George Simion, care leagă AUR de manifestarea de azi. Parlamentari AUR au fost în Piață, iar agitatori din aparatul de lucru al lui Călin Georgescu au participat direct la violențe. AUR și-a testat capacitatea de a organiza manifestări la o scară mult mai mare decât săptămânalele pelerinaje cu aceiași 1000 de auriști la Călin Georgescu.

Figuri cunoscute de la adunările populare organizate de AUR prin țară pentru Călin Georgescu, de la alte proteste organizate de AUR, de la proteste antivaccin sau antiavort, neolegionari sau chiar membri ai unor galerii de fotbal.

De exemplu, bărbatul cu steagul dac apare la aproape toate manifestările pro Călin Georgescu. A umblat după el prin țară la vizitele prin târguri. A fost alături de candidatul pro-rus și după inundațiile din Moldova, când Georgescu s-a dus să dea la lopată noroiul adus de viituri.

Jandarmii l-au extras ieri din mulțime pe Ciprian Pamfile, susținător al echipei naționale de fotbal a României. Acesta purta la protest un steag alb cu o cruce neagră desenată pe el. În perioada pandemiei a fost un participant activ la protestele anti-COVID-19 și antivaccinare. 

De ce s-au asociat fermierii, care aveau cereri concrete către autorități, cu extremiștii care urlă “Turul doi înapoi”, nu e foarte clar, dar vor exista efecte politice.

Un protest neautorizat al fermierilor și crescătorilor de oi, în fața Guvernului, a fost ocazia perfectă de a genera un focar de violență în București, cu scopul de a agrava instabilitatea politică, socială și economică din România.

Ceea ce s-a întâmplat arată încă o dată că liderii AUR au cu totul și cu totul alte planuri și alte obiective decât guvernarea unei țări conform regulilor și principiilor democratice, respectând alianțele și parteneriatele europene și occidentale ale României.

Scopul lui George Simion e haosul, acesta fiind și motivul pentru care are interdicție de intrare în Moldova și Ucraina, fiind considerat o amenințare la adresa siguranței celor două țări.

Recentele izbucniri din Piața Victoriei, o exprimare a tensiunii evidente din societate, au readus în discuție nevoia deblocării crizei politice. „Dacă vezi că nu se poate, că nu poți să formezi un guvern, pentru că orice încercare ar eșua, nu are rost să o mai întindem”, ci să facem alegeri anticipate, spune într-un dialog cu HotNews fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.

Alegerile anticipate sunt un exercițiu democratic și o soluție pentru a ieși dintr-o criză politică, crede Zegrean. Organizarea lor va dura. Dacă privim termenul avansat de Zegrean, probabil că realist vorbim despre începutul anului viitor.

Fost șef al Armatei SUA în Europa și fost comandant al trupelor terestre din NATO, general-locotenent (în rezervă) Ben Hodges a vorbit, în cadrul unui interviu exclusiv acordat pentru Libertatea, despre creșterea incidentelor cu drone în România, despre cum a crescut vulnerabilitatea țării noastre de la începutul războiului din Ucraina, dar și despre cum va influența creșterea extremismului și a naționalismului rezultatul războiului din Ucraina.

Este șocant să afli că unele spitale din București, respectiv unitățile de primiri urgențe, au rămas sau vor rămâne în următoarele zile fără câteva materiale sanitare de bază. Conform unor manageri, o serie de spitale au rămas fără substanță de contrast sau vor rămâne fără mănuși sterile.

Auzind aceste informații te poți gândi câți dintre cetățenii care ar fi trebuit să meargă în aceste zile la un spital de stat au mai făcut-o? Desigur, sentimentul urgenței este extrem atunci când afli că sunt spitale care ar putea rămâne fără o serie de materiale sanitare esențiale. Dar, să privim lucrurile și în termeni economici. De ce rămân spitalele fără bani? Motivul obiectiv este foarte simplu și anume au întocmit greșit bugetul. Și nu sunt singurele exemple, ba, dimpotrivă, este chiar o regulă în rândul instituțiilor de stat.

Apar mai timid sau mai răspicat voci din instituțiile de stat care reclamă că mai au bani doar pentru o lună sau două și că în curând nu vor mai fi nici bani de salarii.

Să fie clar. De ani de zile bugetul de stat și apoi pe verticală bugetele majorității instituțiilor publice, fie că este vorba despre administrația centrală sau cea locală, au fost întocmite până în luna septembrie. De cel puțin 15 ani, ultimele două-trei luni ale anului nu au fost bugetate. De ce? Pe de o parte, pentru a da senzația că s-a construit un buget echilibrat cu indicatori raționali și cu un deficit bugetar rezonabil. Pe de altă parte, „golurile” din buget se umpleau rapid, prin rectificări bugetare. Procedura era simplă și anume se lua de la cei care nu au cheltuit, de obicei de la capitolul investiții, și se dădea la cei care aveau nevoie, de obicei, pentru salarii.

Este greu de spus cine a fost de vină pentru această practică. Guvernul, Ministerul Finanțelor, conducătorii instituțiilor publice? Probabil că fiecare în parte, pentru că guvernul avea interes să defileze cu un deficit cât mai mic, Ministerul Finanțelor dădea asigurări că totul se va regla, iar conducătorii autorităților statului cu destulă experiență știau că așa se va întâmpla.

De altfel, nu de puține ori rectificările bugetare nu erau doar pozitive, adică luau în calcul o creștere a veniturilor bugetare și implicit a cheltuielilor, ci măreau chiar deficitul bugetar, vechea problemă a guvernelor.

Anul acesta a fost altfel, pentru că de câteva luni România este administrată de un guvern interimar care nu are posibilitatea să emită ordonanțe de urgență. Deci, anul acesta, rectificarea bugetară nu s-a mai putut face, chiar dacă bugetul a urmat aceleași principii, adică nu a inclus cheltuielile din ultimele două-trei luni ale anului.

Tot anul acesta, suntem în fața unei alte situații anormale. Și anume câteva companii de stat nu au aprobat bugetul de venituri și cheltuieli nici până în luna septembrie. Cele mai multe sunt în subordinea Ministerului Transporturilor, precum Metrorex, Tarom, CFR Călători, CFR Infrastructură sau CNAIR. La jumătatea acestui an, ministrul Radu Miruță a explicat că nu le poate aproba, pentru că toate aceste companii aveau bugete nerealiste. Este foarte posibil ca ministrul să aibă dreptate, dar trebuia găsită o soluție, pentru că, este de neconceput ca o companie, fie ea și de stat, să funcționeze nouă luni fără buget.

În acest context, Consiliul Fiscal a propus o variantă de rezolvare a rectificării bugetare. Soluția avansată de instituția fiscală pentru o rectificare bugetară este simplă și anume să fie folosit modelul proiectelor de legi PNRR care au fost introduse în forul legislativ de către membrii Guvernului care au și calitatea de parlamentari și care au fost dezbătute în procedură de urgență.

Desigur, este o variantă care poate fi luată în calcul, pentru că fără îndoială, este nevoie să existe o rectificare bugetară. Dar, o rectificare care să nu arunce în aer deficitul bugetar.

Au fost ciocniri violente cu forţele de ordine in Piata Victoriei, la un protest al oierilor. Jandarmii care au facut cordoane in jurul Guvernului au făcut uz de gaze lacrimogene. Autoritatile vorbesc de persoane infiltrate să provoace dezordine. Pasajul Victoria a fost blocat in prima parte a zilei.  

PNL ii cere sefului statului sa nu desemneze un prim-ministru controlat de PSD. Mai tarziu un interviu cu vicepresedintele formatiunii liberale, Alexandru Muraru. 

Othman Garrido, 32 de ani, este acuzat, printre altele, că ar fi participat în 2015, în Siria, la asasinarea a trei prizonieri – doi iranieni şi un necunoscut - decapitaţi în public. Islamistul este al doilea combatant francez încă în viaţă care este judecat.

Poate credeai că e legal să arzi frunzele sau resturi în propria curte, dar potrivit legii, arderea deșeurilor de orice fel este interzisă în România, indiferent dacă se întâmplă în spațiul public sau chiar în propria gospodărie.

Legea prevede clar că deșeurile trebuie duse la firmele de salubritate autorizate sau la punctele de colectare special amenajate, singurele locuri unde eliminarea lor se face în siguranță pentru sănătatea ta și a comunității. 

Amenzile pentru incendierea sau abandonarea deșeurilor pot ajunge până la 45.000 de lei, iar dacă vorbim despre deșeuri periculoase, fapta poate atrage chiar pedeapsa cu închisoarea, așa că, dacă ții la economiile tale, ai grijă și la sortarea resturilor gospodărești.

PNL îi cere președintelui Nicușor Dan să nu desemneze un premier controlat de PSD. Vicepreședintele formațiunii liberale Alexandru Muraru, președinte PNL Iași, spune într-un interviu la RFI că șeful statului are șansa de a se reabilita, după ce a contribuit la prăbușirea Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Alexandru Muraru, despre desemnarea premierului: ”Șeful statului trebuie să respecte Constituția României, pentru că în momentul de față, această criză politică ce se apropie de cinci luni de când România nu are un Guvern cu puteri depline, iar țara funcționează cu un Executiv interimar este de fapt un blocaj care are cheia la Palatul Cotroceni. Deci nu mai există nici o justificare pentru o amânare”.

Despre propunerea PNL de premier: ”Președintele trebuie să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru și să lase Parlamentul să decidă. Cred că această desemnare a candidatului, dacă mă refer la cel propus de PNL, USR, UDMR, respectiv Siegfried Mureșan, îi oferă președintelui o șansă de reabilitare politică”.

Despre PSD: ”Dacă președintele alege să desemneze pe Sorin Grindeanu sau un premier PSD, fără sigla PSD, așa cum a mai făcut-o, împinge România spre anticipate”.

Jurnal de știri

Problemele legate de competitivitate devin tot mai stringente la nivel european. Tema a fost deschisă de raportul Draghi, prezentat în urmă cu doi ani, dar cele mai relevante sunt exemplele concrete.

Industria auto, care traversează un moment dificil al schimbărilor, este un adevărat studiu de caz. Recent, Mihai Bordeanu, șeful Dacia, a atras atenția asupra diferenței de preț al energiei electrice între România și Spania.

Concret, reprezentantul Dacia a explicat că la Mioveni energia electrică are un cost de 180 de euro MWh-ul, în timp ce în Spania prețul este de numai 80 de euro pentru un MWh. Concluzia era că un producător auto important care are mai multe fabrici în mai multe locuri pe glob face un calcul de competitivitate chiar în interiorul grupului atunci când decide să asambleze un model de mașină într-un loc sau altul.

O situație trasă la indigo a apărut și la compania Mercedes.

Conform publicației germane Wirtschafts Woche, reprezentanții companiei au arătat într-o analiză internă diferența de costuri care există între fabricile companiei din Europa. Astfel, cel mai bine se prezintă capacitatea industrială din România, de la Cugir, unde avantajul de cost este de 81,7% pe oră.

Nu este foarte clar dacă indicatorul se referă strict la salariu sau include și alți parametri, de exemplu, costul energiei electrice, dar cert este că România este pentru Mercedes o locație competitivă. Tradus, înseamnă că la Cugir costurile reprezintă doar aproximativ 18% față de cele din Germania. Ceea ce este foarte puțin.

Din această comparație rezultă că pentru Mercedes, România este mult mai competitivă decât Germania. Desigur, analiza este totuși limitată, pentru că în România compania germană are o fabrică de cutii de viteze, în timp ce în țara natală are fabrici în care asamblează autovehiculele. Ceea ce poate fi altceva din punctul de vedere al personalului care lucrează și al salariilor plătite.

Citeste siDe ce Dacia nu are un contract bilateral cu un producător de energie?

În Ungaria, avantajul de cost este de 75%, iar în Polonia de 76,5% pe oră, ceea ce arată diferențele de competitivitate între fabricile Mercedes din Europa.

Analiza internă a companiei germane nu este gratuită. Ea vine la pachet și cu o serie de propuneri pentru sindicate. Cea mai importantă și probabil cea mai șocantă pentru sindicate este prelungirea programului de lucru din Germania de la 35 la 40 de ore pe săptămână fără o creștere a salariului. Ar fi o soluție pe care managerii companiei o văd valabilă pentru a crește competitivitatea în fabricile din Germania.

Conducerea Mercedes a anunțat că dacă propunerea nu va fi acceptată este posibil să se închidă o fabrică din Germania și să extindă capacitățile de producție în Europa de Est. Presa germană informează că deja sindicatul IG Metall a respins cererea celor cinci ore suplimentare.

Este posibil ca analiza internă a Mercedes să fie folosită pentru a tăia din elanul cererilor sindicale din Germania. Dar, preocuparea există și trebuie remarcat că săptămâna trecută a fost Renault, azi este grupul Mercedes Benz.

Anul acesta, Volkswagen a anunțat un număr record de disponibilizări de personal eșalonate în următorii ani, iar în ultimii doi ani firmele de componente auto au concediat 100.000 de angajați. Toate aceste cifre și evoluții arată dificultățile prin care trec constructorii auto.

Și mai arată ceva și anume că nu mai există companie care să își permită să nu fie atentă la costuri. Timpurile bune s-au dus. Acum firmele europene resimt concurența din China, prețul mare al energiei sau costurile mari cu forța de muncă. Și nu este vorba doar despre industria auto, ci despre majoritatea sectoarelor economice. Europenii trebuie să privească realitatea în față. Iar realitatea le spune că acum câștigă prea mult față de cât produc. Dacă nu se schimbă nimic, investitorii s-ar putea orienta către zone mai competitive.

Indignare internațională după ce o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței dintre Polonia și Ucraina. Cu puțin timp înainte ca trenul să fie lovit, o altă garnitură, care transporta înalți oficiali ai UE și pe fostul premier britanic Boris Johnson, a trecut prin gara ucraineană Iahodîn pe aceeași linie, în direcția Poloniei. Oficialii se întorceau de la o conferință desfășurată la Kiev. Și fostul director al CIA, David Petraeus, se afla în zonă chiar în momentul în care drona lovea trenul de pasageri...

”Rusia a ratat la limită „trenul diplomatic” în timpul unui atac la granița Ucrainei cu Polonia, chiar când fostul șef al CIA se afla acolo”,

sintetizează NBC News.

După cum amintește BBC, ”Ucraina a adresat apeluri repetate aliaților săi – în special SUA – de a furniza mai multe interceptoare pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești zilnice. Rusia utilizează tot mai frecvent rachete balistice cu viteză mare și drone cu propulsie cu reacție”.

În timp ce Le Monde notează că atacul a stârnit emoții puternice atât în ​​Ucraina, cât și în Polonia, din mai multe motive. În primul rând, Kievul a condamnat ceea ce a numit un „atac sistematic” asupra sistemului său feroviar, una dintre puținele infrastructuri care încă funcționează corect în Ucraina, în ciuda războiului.

În al doilea rând, atacul a transmis un mesaj Poloniei, membră atât a Uniunii Europene (UE), cât și a NATO. În al treilea rând, un alt tren care transporta demnitari europeni și americani tocmai plecase din gară cu câteva minute înainte de orar, iar compania feroviară de stat ucraineană a declarat că este „foarte probabil” ca acest tren diplomatic să fi fost adevărata țintă a atacului”.

Citeste siRusia lovește un tren evacuat pe ruta Kiev-Varșovia, folosită de lideri străini

După cum transmite CNN, Kievul a prezentat atacul drept o dovadă a amenințării tot mai mari pe care Vladimir Putin o reprezintă pentru Europa, operatorul feroviar ucrainean afirmând că a fost „foarte probabil” a fost un atac deliberat.

Putin vrea să „dezbine” Europa, acuză mai mulți miniștri europeni în urma atacului asupra unui tren, citim în Le Figaro.

Ziarul preia declarația secretarului general al NATO, potrivit căruia atacul rus asupra unui tren ucrainean demonstrează cât de „disperat” este Putin. „Rusia dă dovadă de o nesăbuință tot mai mare în timp ce își continuă războiul teribil împotriva Ucrainei”, a declarat Mark Rutte, citat de Le Figaro.

Politico reia declarația șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care susține că Rusia a vrut să intimideze aliații Ucrainei printr-un atac cu dronă asupra infrastructurii feroviare.

Atacul cu drone lansat duminică dimineața de Rusia asupra unui tren care se îndrepta spre Varșovia, în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia, a avut scopul de a determina țările occidentale să înceteze să mai sprijine Kievul, a declarat luni șefa diplomației UE.

Deutsche Welle relatează că ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îndeamnă la prudență.

El a spus că ia ”foarte în serios dronele din apropierea graniței (dintre Ucraina și Polonia), dar nu trebuie să ne lăsăm atrași într-o escaladare”.

Kremlinul a comentat atacul doar afirmând că armata rusă a acționat pe întreg teritoriul Ucrainei și că va continua să facă acest lucru.