Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Problemele legate de competitivitate devin tot mai stringente la nivel european. Tema a fost deschisă de raportul Draghi, prezentat în urmă cu doi ani, dar cele mai relevante sunt exemplele concrete.

Industria auto, care traversează un moment dificil al schimbărilor, este un adevărat studiu de caz. Recent, Mihai Bordeanu, șeful Dacia, a atras atenția asupra diferenței de preț al energiei electrice între România și Spania.

Concret, reprezentantul Dacia a explicat că la Mioveni energia electrică are un cost de 180 de euro MWh-ul, în timp ce în Spania prețul este de numai 80 de euro pentru un MWh. Concluzia era că un producător auto important care are mai multe fabrici în mai multe locuri pe glob face un calcul de competitivitate chiar în interiorul grupului atunci când decide să asambleze un model de mașină într-un loc sau altul.

O situație trasă la indigo a apărut și la compania Mercedes.

Conform publicației germane Wirtschafts Woche, reprezentanții companiei au arătat într-o analiză internă diferența de costuri care există între fabricile companiei din Europa. Astfel, cel mai bine se prezintă capacitatea industrială din România, de la Cugir, unde avantajul de cost este de 81,7% pe oră.

Nu este foarte clar dacă indicatorul se referă strict la salariu sau include și alți parametri, de exemplu, costul energiei electrice, dar cert este că România este pentru Mercedes o locație competitivă. Tradus, înseamnă că la Cugir costurile reprezintă doar aproximativ 18% față de cele din Germania. Ceea ce este foarte puțin.

Din această comparație rezultă că pentru Mercedes, România este mult mai competitivă decât Germania. Desigur, analiza este totuși limitată, pentru că în România compania germană are o fabrică de cutii de viteze, în timp ce în țara natală are fabrici în care asamblează autovehiculele. Ceea ce poate fi altceva din punctul de vedere al personalului care lucrează și al salariilor plătite.

Citeste siDe ce Dacia nu are un contract bilateral cu un producător de energie?

În Ungaria, avantajul de cost este de 75%, iar în Polonia de 76,5% pe oră, ceea ce arată diferențele de competitivitate între fabricile Mercedes din Europa.

Analiza internă a companiei germane nu este gratuită. Ea vine la pachet și cu o serie de propuneri pentru sindicate. Cea mai importantă și probabil cea mai șocantă pentru sindicate este prelungirea programului de lucru din Germania de la 35 la 40 de ore pe săptămână fără o creștere a salariului. Ar fi o soluție pe care managerii companiei o văd valabilă pentru a crește competitivitatea în fabricile din Germania.

Conducerea Mercedes a anunțat că dacă propunerea nu va fi acceptată este posibil să se închidă o fabrică din Germania și să extindă capacitățile de producție în Europa de Est. Presa germană informează că deja sindicatul IG Metall a respins cererea celor cinci ore suplimentare.

Este posibil ca analiza internă a Mercedes să fie folosită pentru a tăia din elanul cererilor sindicale din Germania. Dar, preocuparea există și trebuie remarcat că săptămâna trecută a fost Renault, azi este grupul Mercedes Benz.

Anul acesta, Volkswagen a anunțat un număr record de disponibilizări de personal eșalonate în următorii ani, iar în ultimii doi ani firmele de componente auto au concediat 100.000 de angajați. Toate aceste cifre și evoluții arată dificultățile prin care trec constructorii auto.

Și mai arată ceva și anume că nu mai există companie care să își permită să nu fie atentă la costuri. Timpurile bune s-au dus. Acum firmele europene resimt concurența din China, prețul mare al energiei sau costurile mari cu forța de muncă. Și nu este vorba doar despre industria auto, ci despre majoritatea sectoarelor economice. Europenii trebuie să privească realitatea în față. Iar realitatea le spune că acum câștigă prea mult față de cât produc. Dacă nu se schimbă nimic, investitorii s-ar putea orienta către zone mai competitive.

Indignare internațională după ce o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței dintre Polonia și Ucraina. Cu puțin timp înainte ca trenul să fie lovit, o altă garnitură, care transporta înalți oficiali ai UE și pe fostul premier britanic Boris Johnson, a trecut prin gara ucraineană Iahodîn pe aceeași linie, în direcția Poloniei. Oficialii se întorceau de la o conferință desfășurată la Kiev. Și fostul director al CIA, David Petraeus, se afla în zonă chiar în momentul în care drona lovea trenul de pasageri...

”Rusia a ratat la limită „trenul diplomatic” în timpul unui atac la granița Ucrainei cu Polonia, chiar când fostul șef al CIA se afla acolo”,

sintetizează NBC News.

După cum amintește BBC, ”Ucraina a adresat apeluri repetate aliaților săi – în special SUA – de a furniza mai multe interceptoare pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești zilnice. Rusia utilizează tot mai frecvent rachete balistice cu viteză mare și drone cu propulsie cu reacție”.

În timp ce Le Monde notează că atacul a stârnit emoții puternice atât în ​​Ucraina, cât și în Polonia, din mai multe motive. În primul rând, Kievul a condamnat ceea ce a numit un „atac sistematic” asupra sistemului său feroviar, una dintre puținele infrastructuri care încă funcționează corect în Ucraina, în ciuda războiului.

În al doilea rând, atacul a transmis un mesaj Poloniei, membră atât a Uniunii Europene (UE), cât și a NATO. În al treilea rând, un alt tren care transporta demnitari europeni și americani tocmai plecase din gară cu câteva minute înainte de orar, iar compania feroviară de stat ucraineană a declarat că este „foarte probabil” ca acest tren diplomatic să fi fost adevărata țintă a atacului”.

Citeste siRusia lovește un tren evacuat pe ruta Kiev-Varșovia, folosită de lideri străini

După cum transmite CNN, Kievul a prezentat atacul drept o dovadă a amenințării tot mai mari pe care Vladimir Putin o reprezintă pentru Europa, operatorul feroviar ucrainean afirmând că a fost „foarte probabil” a fost un atac deliberat.

Putin vrea să „dezbine” Europa, acuză mai mulți miniștri europeni în urma atacului asupra unui tren, citim în Le Figaro.

Ziarul preia declarația secretarului general al NATO, potrivit căruia atacul rus asupra unui tren ucrainean demonstrează cât de „disperat” este Putin. „Rusia dă dovadă de o nesăbuință tot mai mare în timp ce își continuă războiul teribil împotriva Ucrainei”, a declarat Mark Rutte, citat de Le Figaro.

Politico reia declarația șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care susține că Rusia a vrut să intimideze aliații Ucrainei printr-un atac cu dronă asupra infrastructurii feroviare.

Atacul cu drone lansat duminică dimineața de Rusia asupra unui tren care se îndrepta spre Varșovia, în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia, a avut scopul de a determina țările occidentale să înceteze să mai sprijine Kievul, a declarat luni șefa diplomației UE.

Deutsche Welle relatează că ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îndeamnă la prudență.

El a spus că ia ”foarte în serios dronele din apropierea graniței (dintre Ucraina și Polonia), dar nu trebuie să ne lăsăm atrași într-o escaladare”.

Kremlinul a comentat atacul doar afirmând că armata rusă a acționat pe întreg teritoriul Ucrainei și că va continua să facă acest lucru.

Președintele ezită, AUR+PSD își împart țara (DW) - Cât ne costă financiar fiecare lună de criză (Ziarul Financiar)

Liderul PSD Sorin Grindeanu i-a propus premierului Ilie Bolojan un pact de neagresiune, astfel încât cele două partide - PSD și PNL - să voteze instalarea unui nou guvern condus de un premier tehnocrat, iar în Parlament nici PSD, nici PNL să nu mai colaboreze cu AUR, susțin surse politice pentru Adevărul. Ilie Bolojan a refuzat ambele variante.

Sorin Grindeanu încearcă să evite o negociere cu AUR sau cu restul formațiunilor extremiste pentru instalarea noului guvern, din cauza presiunilor de la Bruxelles, susțin surse din conducerea partidului. Prin urmare, Grindeanu ar prefera un vot alături de PNL și UDMR. USR nu e luat în calcul în nicio variantă de colaborare.

Astfel, Sorin Grindeanu i-a propus lui Bolojan un vot comun pentru un guvern condus de Alexandru Nazare, fost liberal, în acest moment perceput ca tehnocrat. Nazare ar urma să formeze un guvern mixt: cu miniștri PSD, UDMR, dar și liberali din eșalonul secund.

România, între opțiunea Alexandru Nazare premier și anticipate (Cotidianul)

Cine este Alexandru Nazare și cine sunt greii din PDL și PNL care i-au conturat cariera.

Alexandru Nazare este ministru interimar al Finanțelor. A mai ocupat această funcție în guvernul condus de Florin Cîțu, între decembrie 2020 și iulie 2021, și a fost ministru al Transporturilor în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

A fost deputat, senator și, din octombrie 2024, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României. În iunie 2025, și-a suspendat poziția de la BNR și a revenit la conducerea Ministerului Finanțelor, în Guvernul Ilie Bolojan.

Nazare a fost membru PDL din 2008 și a ajuns în PNL la final de 2014, odată cu fuziunea celor două partide. În 2012, a fost ales deputat. A activat în grupul parlamentar al PDL până în februarie 2015, iar ulterior în grupul parlamentar al PNL.

Președintele Nicușor Dan continuă să fie nehotărât în privința nominalizării unui prim-ministru. Ecuația rămâne blocată, perspectiva alegerilor anticipate e tot mai mult luată în calcul, iar partidele au început campania electorală în teritoriu.

AUR care își trimite oamenii în fiecare weekend să-l însoțească pe Călin Georgescu în târguri, biserici și mănăstiri, e cel mai avansat și are 40% în ultimul sondaj, mai mult decât dublu față de PSD (19%), partid care și-a început deja campania în teritoriu, iar afișele liderilor social-democrați sunt lipite în multe orașe. În schimb, PNL se erodeze în această guvernare interimară prelungită și a scăzut cu patru procente din luna mai, când guvernul Ilie Bolojan a fost dat jos printr-o moțiune comună PSD+AUR, iar USR (cotat cu 9%), deși ia tot mai mult distanță față de Nicușor Dan, se află pe un trend descendent potrivit celei mai noi cercetări sociologice (INSCOP Research, septembrie 2026).

În vreme ce președintele refuză un guvern votat de extremiști, PSD și AUR își pun în aplicare strategia lor comună: rând pe rând subminează orice formă de stabilitate instituțională și în paralel capturează pas cu pas puterea.

Președintele dispune de o singură pârghie constituțională reală în această criză: desemnare premierului. Până acum a jucat această carte în defavoarea lui, fracturând partidul care-i putea fi aliat. Poziția lui Nicușor Dan pierde treptat din influență, nu doar fiindcă prelungește artificial o criză care putea fi evitată, ci și pentru că nu reușește să-și țină promisiunea, făcută de mai multe ori, de a publica raportul privind alegerile prezidențiale din 2024, anulate după primul tur în care a câștigat Călin Georgescu. Legitimitatea prezidențială depinde de acest raport, fiindcă societatea a fost divizată de decizia Curții Constituționale de anulare a scrutinului de acum doi ani, chiar dacă decizia judecătorilor constituționali a fost luată pe baza documentelor declasificate de serviciile secrete. Intruziunea rusă în alegerile autohtone e complicată, fiindcă dacă a existat, înseamnă că serviciile secrete nu și-au făcut treaba, iar dacă nu a existat, atunci apare întrebarea cine a distorsionat alegerile.

Pieţele au suportat criza politică cu stoicism. Dar, dacă gluma se îngroaşă, atunci rezultatul ar putea fi chiar neplăcut. Totuşi: avem nevoie de un guvern, dar de orice guvern? Dragoş Cabat: Decât un guvern care să oprească reformele, mai bine lipsă. Dar, criza costă. Potrivit unui studiu al Patronatului Concordia, o lună de criză costă 1,6 mld. lei.

„Credeţi că un guvern PSD-AUR va fi un guvern care să continue reformele ce sunt absolut obligatorii?“, se întreabă economistul Dragoş Cabat.

Consecinţele economice negative ale lipsei unui guvern cu puteri depline sunt bănuite, dar greu de cuantificat, la acest moment. Vor deveni vizibile pe măsură ce obiectivele ce pot fi îndeplinite doar de un guvern cu puteri depline vor fi amânate: rectificarea bugetară, proiectul legii bugetului pe 2027, efortul de a convinge OECD că ţara merită să fie primită în club.

Dinamo rămâne lider în Superliga de fotbal și după etapa a 9-a. Podiumul este completat de Rapid și Universitatea Craiova, în timp ce FCSB face un nou pas greșit. Tudor Furdui face analiza ultimei etape și Superligă

Moment important în Parlamentul European. Eurodeputații sunt chemați să voteze marți o rezoluție privitoare la Scutul European pentru Democrație, o strategie majoră lansată  de Comisia Europeană în noiembrie 2025 pentru a apăra procesele democratice din cadrul Uniunii. Mai multe pasaje din rezoluție se referă la alegerile anulate din România.

În rezoluție, eurodeputații își exprimă poziția față de inițiativa Comisiei și fac o serie de recomandări executivului de la Bruxelles.  Și trebuie să spunem din capul locului că România se află în atenția eurodeputaților.

Mai precis, proiectul de rezoluție invită Comisia să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a Regulamentului privind serviciile digitale în legătură cu ingerințele străine în alegerile prezidențiale din România din 2024.                      

Aceste alegeri – se afirmă în proiectul de rezoluție - au scos la iveală vulnerabilități importante ale mediului informațional online, existând relatări credibile că s-a recurs pe scară largă la conturi false, boți și conținut amplificat algoritmic pentru a promova anumite discursuri politice și a denatura competiția electorală.

Textul amintește că TikTok, una dintre platformele cele mai utilizate de tinerii alegători, a susținut că a blocat crearea a peste 116.000 de conturi de spam și a eliminat 59.000 de conturi false în cadrul unei acțiuni de curățare desfășurate după alegeri. 

Rezoluția constată că societățile democratice din UE sunt din ce în ce mai mult vizate de amenințările hibride, (...) cu o intensitate deosebită în sfera digitală.

Aceste activități generează și amplifică dezbinarea în societățile democratice prin conturi false, „fabricil de troli” sau amplificarea bazată pe boți. Conținutul care produce diviziune este amplificat artificial, inclusiv prin monetizare.

O amenințare de dată mai recentă o constituie deepfake-urile și alte conținuturi generate de IA, diverse tehnici de „otrăvire” a datelor, prin care sistemele de IA sunt alimentate în mod răuvoitor cu discursuri părtinitoare, înșelătoare sau false.  

Instrumentele de combatere a acestor tehnici și fenomene rămân în mare măsură insuficiente, se afirmă în textul rezoluției.

O atenție specială este acordată rețelei Telegram. Aceasta este considerată drept un vector de dezinformare, ingerințe străine și activități ilicite, inclusiv pentru răspândirea de conținut extremist, recrutarea în vederea comiterii de acte de sabotaj și dezinformare. Telegram a devenit un canal de bază pentru recrutarea de „agenți de unică folosință” și desfășurarea de operațiuni hibride.  

Dezbaterile se anunță animate și este de urmărit felul în care se vor poziționa eurodeputații români de la extrema dreaptă, care au contestat ingerințele străine în alegerile anulate din 2024.

Imediat după alegerea sa, după scrutinul repetat din mai 2025, președintele Nicușor Dan a promis un raport detaliat cu privire la alegerile anulate din 2024. Ulterior, surse din Administrația Prezidențială au declarat în mass media că raportul va cuprinde o analiză în detaliu a ingerințelor rusești în România ultimelor două decenii.

Însă raportul promis nu a fost prezentat până acum.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Comisia Europeană propune o nouă abordare pentru sectorul agroalimentar european, vizând întărirea legăturilor dintre cercetători și fermieri și transferul mai rapid al rezultatelor de laborator în teren. Noua direcție, prezentată în documentul strategic privind cercetarea și inovarea, adoptat la 8 septembrie, se bazează pe dezvoltarea inițiativelor AgRI 2040, dedicată agriculturii, silviculturii și zonelor rurale, și Food 2040, care se adresează sistemelor alimentare.

Documentul nu introduce noi subvenții pentru fermieri, dar conturează direcția viitoarelor finanțări europene către dezvoltarea unor soluții pentru obținerea de soiuri mai rezistente la secetă și temperaturi extreme, depistarea rapidă a bolilor plantelor, protecția mai sustenabilă a culturilor, utilizarea eficientă a apei, precum și pentru digitalizare, inteligență artificială și robotică. Miza este importantă pentru fermieri și companiile agroalimentare, inclusiv startup-uri și IMM-uri, deoarece această strategie vizează o colaborare mai strânsă între cercetători și actorii din întregul sector agroalimentar, testarea și introducerea mai rapidă pe piață a rezultatelor cercetării și o mai bună aliniere a acestora la nevoile utilizatorilor.

Primul pas important după anunțarea noilor orientări în materie de cercetare și inovare agricolă este Conferința AgRI 2040, programată la Bruxelles pentru 24–25 septembrie 2026, unde reprezentanții sectorului agricol, ai cercetării și inovării vor discuta, împreună cu oficiali europeni, prioritățile viitoare.

Comisia Europeană propune reguli mai simple și mai strategice pentru achizițiile publice

Cadrul european privind achizițiile publice se va modifica printr-un nou Regulament care ar urma să înlocuiască cele trei directive existente. Reforma propusă de Comisia Europeană urmărește reducerea birocrației, creșterea concurenței și flexibilizarea procedurilor, inclusiv prin negocieri între autoritățile contractante și ofertanți, făcând achizițiile publice – de exemplu, pentru școli, spitale, instituții ale statelor membre – mai asemănătoare cu cele private. Comisia estimează că noile norme ar putea genera economii administrative anuale de circa 650 de milioane de euro. Totodată, prețul nu ar mai trebui să fie criteriul dominant: raportul calitate-preț devine metoda standard de atribuire, iar criteriile de calitate vor trebui să aibă o pondere de cel puțin 30% sau 50% în cazul contractelor cu utilizare intensivă a forței de muncă. Noile reguli acordă o atenție sporită și aspectelor de mediu, sociale, de inovare, de securitate și de reziliență, precum și unei „preferințe europene”.

Importanța acestor criterii pentru sectorul agroalimentar european este subliniată de comisarul pentru agricultură Christophe Hansen, într-o postare pe rețeaua X. Hansen salută noul cadru privind achizițiile publice, care urmează să fie adoptat, considerând că modul în care sunt cheltuiți banii publici poate contribui la configurarea unui sistem alimentar mai echitabil pentru fermierii din blocul comunitar, mai bun pentru consumatori și mai sustenabil.

Schimbările climatice, un nou argument pentru finanțarea agriculturii în viitorul buget UE

Pe măsură ce negocierile pentru viitorul buget multianual se intensifică, oficialii europeni din sectorul agricol apelează la un nou argument pentru a menține alocările de miliarde de euro pentru fermieri: schimbările climatice, notează publicația Politico.

Ministrul agriculturii din Portugalia dorește ca Bruxelles-ul să contribuie la plata păstorilor, pentru a stimula pășunatul în zonele cu risc ridicat de incendii de vegetație. Portugalia și unele regiuni din Spania derulează deja propriile programe în acest sens, însă oficialul portughez argumentează cererea prin faptul că activitățile de prevenire a incendiilor contribuie la reducerea emisiilor de carbon și sunt în beneficiul întregii Uniuni. El a avansat și o idee privind sursa acestor fonduri, și anume utilizarea resurselor financiare provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii. Ministrul spaniol al agriculturii solicită, la rândul lui, fonduri suplimentare pentru protejarea fermelor împotriva secetei. Iar comisarul european pentru agricultură și-a exprimat speranța că în discursul președintei Comisiei Europene privind „Starea Uniunii”, de miercuri, 16 septembrie, aceasta va anunța măsuri pentru pregătirea fermelor în fața viitoarelor perioade de secetă. De asemenea, ministrul irlandez al agriculturii ar vrea să vadă inclusă și agricultura în viitorul „cadru privind reziliența climatică”, care ar urma să fie prezentat în luna octombrie.

Eurostat: prețurile agricole din UE au scăzut în trimestrul al doilea, în timp ce costurile au crescut

Cifrele publicate de Eurostat joi, 10 septembrie, arată că al doilea trimestru din acest an a fost al treilea consecutiv în care prețurile medii ale producției agricole din Uniunea Europeană au scăzut, în timp ce costurile inputurilor agricole, după o relativă stabilitate în 2025 și primele trei luni din 2026, au crescut.

Printre produsele ale căror prețuri medii au scăzut puternic în trimestrul al doilea din acest an sunt laptele și cerealele, acestea fiind și printre cele mai afectate de scumpirea energiei și îngrășămintelor.

Cele mai rapide rate de creștere ale costurilor au fost înregistrate în Lituania, România și Letonia, iar cele mai mari reduceri ale prețurilor produselor agricole au fost consemnate în Danemarca, Irlanda, Letonia și Estonia.

Pe piețele de cereale, cotațiile Euronext au recuperat în cursul verii, porumbul, în special, înregistrând o creștere puternică începând de la jumătatea lunii iunie, pe fondul perspectivelor privind oferta europeană. Evoluția a continuat și la începutul lunii septembrie, în condițiile în care atacurile Rusiei au blocat de facto principala rută maritimă a Ucrainei pentru exporturile agricole. Potrivit Politico, blocarea exporturilor ucrainene ar putea determina o creștere a comenzilor europene de porumb din America. Porumbul american a reprezentat deja peste două cincimi din importurile Uniunii în lunile iulie și august, depășind livrările ucrainene.

Jurnal de știri

Companiile distribuitoare reduc costurile firmelor de producție și procesare. Negocierile cu furnizorii și respectiv cu sectorul de retail sunt, de cele mai multe ori, dure.

Invitați la Rural: Ovidiu Gheorghe - Președinte al Patronatului Alianța Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), Constantin Dumitriu, producător și distribuitor, Mihaela Gherghișan, corespondent RFi România la Bruxelles.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că vrea să nominalizeze un candidat la funcția de prim-ministru înainte de a se deplasa în Statele Unite în această lună pentru Adunarea Generală a ONU. Șeful statului a declarat, într-un interviu acordat Euronews, în marja unei vizite în Finlanda, că se aștepta ca partidele să arate „mai multă disponibilitate la dialog la începutul sesiunii parlamentare”.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a făcut publice, în premieră, date privind dimensiunea Securității la finalul regimului comunist, mai precis la 24 septembrie 1988. Rapoprtul oferă o imagine detaliată asupra proporției aparatului represiv al regimului Ceaușescu, cu aproximativ un an înainte de Revoluția din 1989.

Benzina standard ar putea depăşi 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei în zilele următoare. Noi suntem în cel mai prost scenariu, apreciaza consultantul economic,  Adrian Negrescu. Argumentele in aceasta seara.