Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Controlul rebelilor Houthi asupra strămtorii Bab el-Mandeb de la Marea Roșie îngrijorează presa internațională. Prețul petrolului va crește, iar Arabia Saudită are puține opțiuni, în condițiile în care Donald Trump este reticent în a interveni. Presa comentează și apelul lui Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, care cere încetinirea ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale înainte ca agenții IA să preia controlul internetului.

„Un dezastru de proporții epice”, rezumă CNN, privind către Orientul Mijlociu.

”Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, coroborat cu strângerea controlului său asupra Strâmtorii Bab el-Mandeb, amenință să împingă prețurile petrolului și mai sus, cu câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite”.

Pentru ziarul libanez L’Orient-Le Jour, închiderea strâmtorii Bab el-Mandeb s-ar înscrie perfect în logica escaladării iraniene: maximizarea costurilor războiului pentru Statele Unite și, la o scară mai largă, pentru țările din regiune și pentru economia mondială – o strategie menită să sporească presiunea asupra lui Donald Trump”.

Citeste siRebelii huthi cuceresc ultimele două insule din Strâmtoarea Bab el-Mandeb, după o ofensivă-fulger în urma căreia controlează toată coasta Yemenului la Marea Roşie

Expertul în energie consultat de Le Figaro vede ”o cursă contra cronometru între Statele Unite și Iran” și avertizează că ”singurul rezultat pe termen scurt este o nouă creștere a prețurilor”.

”Arabia Saudită are la dispoziție puține opțiuni”, analizează Politico:

”Președintele Donald Trump pare reticent în a extinde un conflict deja nepopular, în timp ce rebelii amenință o rută maritimă crucială.

Timp de decenii, Arabia Saudită și alte state din Golf s-au bazat pe garanțiile de securitate oferite de SUA. Acestea s-au erodat în timpul mandatului lui Trump”.

Un alt subiect în atenția comentatorilor: Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, cere încetinirea ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale, înainte ca agenții IA să devină capabili să preia controlul asupra internetului.

După cum notează Le Monde, ”mesajul publicat sâmbătă de Dario Amodei vine la doar câteva zile după ce un cercetător Anthropic, Jacob Coxon, și-a anunțat plecarea, acuzând compania că minimizează riscul existențial pe care IA îl reprezintă pentru umanitate”.

Amodei și-a exprimat sprijinul pentru o formă de coordonare politică între toate marile națiuni în domeniul inteligenței artificiale.

Dar ”mulți îi pun la îndoială eficiența, având în vedere că Donald Trump și-a exprimat în mod constant opoziția față de orice măsuri care ar încetini dezvoltarea inteligenței artificiale în Statele Unite”.

Citeste siDonald Trump denunţă „forţele negative” care vor să încetinească dezvoltarea Inteligenţei Artificiale (IA)

BBC comentează la rândul său că ”aceste avertismente s-au intensificat în ultimele săptămâni, pe măsură ce noile modele au demonstrat capacități tot mai puternice.

În luna aprilie, compania Anthropic a anunțat că a decis să nu pună la dispoziția publicului modelul său Mythos, deoarece acesta ar fi putut scăpa în mod autonom din mediul de testare.

De asemenea, OpenAI a comunicat că a suspendat anumite aspecte ale dezvoltării recentului său model Astra, invocând preocupări legate de securitatea cibernetică”.

The Washington Post consideră că mesajul „sporește șansele ca industria să găsească modalități pentru a contracara această provocare”. Totuși, „rămân de depășit obstacole serioase, în special din partea Chinei, care încearcă să recupereze decalajul față de americani”.

Un parteneriat fără precedent prinde contur între Uniunea Europeană și Canada. Înțelegerea este menită să contrabalanseze puteri majore precum Statele Unite și China. Premierul canadian, Mark Carney, se va adresa joi Parlamentului European, în hemiciclul de la Strasbourg. Miercuri, Carney va asista la prezentarea de către președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a Raportului anual privind Starea Uniunii.

Primele detalii privitoare la acest parteneriat transatlantic au început deja să apară.

Ambasadoarea Uniunii Europene la Ottawa, Geneviève Tuts, a prefațat evenimentele într-un interviu pentru agenția canadiană La Presse. Ea a afirmat că noul parteneriat va fi unul fără precedent în comparație cu toate legăturile de până în prezent.

„Ceea ce preconizăm este diferit de relațiile pe care le avem cu alte țări. Va fi ceva unic”, a asigurat diplomata europeană.

Potrivit Agenției Bloomberg, UE și Canada lucrează la o alianță transatlantică menită „să contrabalanseze influența unor mari puteri precum Statele Unite și China”. Această nouă relație ar urma să fie oficializată prin acorduri și să vizeze o gamă largă de sectoare, „inclusiv comerțul, securitatea, lanțurile de aprovizionare și materiile prime critice”.

Astfel, UE și Canada ar dori să se apropie cât mai mult posibil, în limitele legale, fără ca țara nord-americană să devină membru cu drepturi depline al blocului european. Bloomberg amintește că cele două entități au semnat deja un acord de securitate și apărare și sunt legate printr-un acord comercial cuprinzător, CETA.

Citeste siO nouă ordine mondială cu UE și Canada împotriva SUA?

Tot potrivit Bloomberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta liniile generale ale acestui parteneriat în discursul din 16 septembrie, în prezența premierului canadian Mark Carney.

Prim-ministrul Mark Carney a făcut o prioritate din consolidarea legăturilor cu Europa pe fondul perturbărilor tot mai mari provocate de președintele american Donald Trump – inclusiv tarifele și, mai nou, interdicțiile la import. Președintele american a lansat chiar ideea anexării Canadei.

Și relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite sunt tensionate din cauza politicilor tarifare ale Casei Albe și pe fondul amenințărilor lui Donald Trump de a anexa Groenlanda, aflată sub suveranitate daneză. Europenii sunt nemulțumiți și de concesiile pe care Donald Trump este gata să le facă Rusiei în detrimentul Ucrainei.

Conform Politico, planul transatlantic a primit „sprijinul guvernelor de pe întreg spectrul politic, inclusiv al celor care, în general, sunt reticente în a-și atrage furia administrației Donald Trump”.

Citeste siLecțiile pentru lume ale războiului comercial SUA-Canada

Surse citate de publicația specializată în afaceri europene afirmă că ambasadorii celor 27 au discutat despre această propunere pe 9 septembrie, în cadrul unei reuniuni confidențiale la Bruxelles, potrivit Courrier International.

Anunțul privind parteneriatul transatlantic consolidat vine după ce Canada  și-a întărit legăturile și cu Ucraina.

Cele două state au semnat săptămâna trecută un parteneriat strategic și politic pe 100 de ani care, printre altele, pune bazele producerii a milioane de drone pentru apărarea ambelor țări.

Acordul vizează domenii precum apărarea și securitatea, comerțul și investițiile, dar și energia și mineralele critice.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Invitatul ediției de astăzi a emisiunii Ecofrecvența este Andrei Niculae, vicepreședinte Autoritatea pentru Digitalizarea României

Rata inflației a coborât în luna august cu două puncte procentuale, de la 8,2%, în iulie a.c., la 6,2%. Scăderea statistică a inflației se datorează într-o mare măsură așa-numitului efect de bază. Ce este acesta? Să ne aducem aminte că în luna august 2025 cota generală de TVA a crescut de la 19% la 21%, la care s-a adăugat și o creștere a accizelor. Efectul în economie a fost o creștere a prețurilor, iar efectul statistic a fost raportarea la o bază mai mică, adică prețuri cu TVA și accize vechi, înainte de creșterea cotelor.

Drept urmare, inflația a înregistrat o creștere. Acum, în luna august a.c., efectul de bază a dispărut, adică prețurile produselor de azi se raportează la o bază mai mare, cea care în august 2025 includea noile cote de TVA și accize. Efectul statistic a fost o reducere a ratei inflației de la 8,2% la 6,2%.

Pentru consumatori, scăderea ratei inflației datorită efectului de bază este puțin relevantă pentru că practic prețurile nu scad, ci vorbim doar despre o actualizare statistică. Dar nouă cifră, 6,2%, nu este irelevantă. Ea arată altfel în ochii finanțatorilor și investitorilor.

Să remarcăm că mai avem o noutate și anume rata anuală a inflației a ajuns mai mică decât dobânda de politică monetară stabilită de BNR, care este de 6,5%. Deocamdată, mișcarea BNR este pe cale să reușească. Anul trecut, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu declara că banca centrală va urmări să existe o convergență între nivelul inflației, prin reducere, cu rata dobânzii cheie. Acest lucru se întâmplă, dar întrebarea este: va continua scăderea inflației sau dimpotrivă tendința se va schimba? Mai mult ca sigur, BNR nu se va grăbi să reducă dobânda cheie chiar dacă economia, în pierdere de viteză, ar avea nevoie de un impuls monetar.

Ce produse înregistrează creșteri semnificative de prețuri? Benzina (o creștere cu 25%) și motorina (plus 34%) sunt mărfurile cu cel mai mare impact pe piață pentru că creșterea prețurilor se transferă în întreaga economie. Trebuie spus, însă, că, la combustibili, creșterile de prețuri au fost generate de conflictul din Orientul Mijlociu începând cu luna martie a.c. și nu de creșterea de TVA de anul trecut. De altfel, acest lucru se poate observa și din faptul că procentajele anuale de creștere sunt practic egale cu cele din anul 2026, raportate la luna decembrie 2025.

De asemenea, nivelul chiriilor a avut un avans extrem de mare, plus 40% în termeni anuali, care ar putea fi explicată prin creșterea prețurilor locuințelor (există totdeauna un raport între evoluția pieței imobiliare și tariful chiriei) și eventual prin creșterea impozitelor pe proprietate. Dar, chiar și luând în calcul evoluțiile pieței imobiliare, creșterea cu 40% a tarifelor chiriilor (statistic, în realitate sunt cazuri cu creșteri și mai mari) este exagerată.

Veștile care vin din economia mondială nu sunt cele mai încurajatoare în ceea ce privește scăderea inflației. Prețul țițeiului Brent a urcat din nou la peste 100 de dolari barilul, săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să crească dobânzile de referință cu 0,25%, dobânda cheie ajungând la 2,5%. Hotărârea a fost luată după ce rata inflației în zona euro a urcat în luna august la 3,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. BCE precizează că în continuare conflictul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste și este probabil ca pentru o perioadă „extinsă” inflația să rămână peste ținta BCE care este de 2%. România care are relații comerciale solide cu statele din zona euro ar putea importa inflație.

Și în SUA situația este complicată. Săptămâna aceasta se așteaptă ședința Fed, dar care vine într-un moment în care inflația a ajuns în luna august la 3,4%. Dacă economia mondială reintră într-o buclă inflaționistă este greu de crezut că România va putea fi ocolită.

Uneori, în România, succesul vine la pachet cu o scuză: „n‑am făcut chiar mare lucru, am avut noroc”. Și poate tocmai de asta avem nevoie, azi, de oameni care să ne învețe să nu ne mai cerem iertare pentru ambiție, pentru idei mari, pentru faptul că vrem să jucăm într-o ligă mare și nu doar „să ne descurcăm”. 

Invitatul emisiunii de astăzi la „Noi venim din viitor” este Mihnea Crăciun, Managing Director la Endeavor România, omul care lucrează zi de zi cu fondatori de startupuri care nu se mulțumesc să fie „ok” la nivel local, ci vor să scaleze regional, global, să ridice runde serioase și să devină povești de referință.  

Endeavor România e mai mult decât un birou local: e un motor care împinge antreprenorii români să gândească în cohortă, în ecosistem, în „high impact entrepreneurship”, să‑și depășească modestia programată și să învețe să își spună povestea la scară mare. 

În emisiunea de astăzi vom vorbi despre misiunea și proiectele Endeavor România, despre startupurile pe care le însoțește pe drumul de la o „idee bună” la o „companie care schimbă jocul” si despre cum poate evolua România în contextul noilor tehnologii și al transformării digitale. 

Vom vorbi despre spiritul antreprenorial românesc, de unde vine, ce îl frânează, cum îl putem impulsiona. Vom povesti si despre vizita în România a Lindei Rottenberg, co‑fondatoarea Endeavor, care ne-a onorat cu prezenta ei la Bucuresti. 

Vom explora și parcursul de business și de viață al lui Mihnea Crăciun: cum ajungi să fii omul care deschide uși, care conectează capitalul cu talentul și ajută fondatorii să treacă de la „thinking small” la „thinking big”. 

Mai multe despre el si proiectele ei puteți afla la adresa : romania.endeavor.org 

Până unde se repetă istoria? Întrebările revin în actualitate după victoria AfD în alegerile din landul german Saxonia-Anhalt. Plus: de ce se păcălesc românii din diaspora atunci când salută victoria extremei drepte din Germania.

Ovidiu Nahoi discută cu profesorul de științe politice Cristian Preda.

Pentru primul interviu după pauza de vară, emisiunea „Le micro du soir” o are ca invitată pe Ada Lungu, președinta Asociației Volens, care se ocupă de educația climatică și de tranziția ecologică, precum și pe Élise Yonneau, de la „Association pour la transition bas carbone”, care, din Paris, ne va vorbi despre proiectul „Clicks on Act”.

UDMR va condiționa sprijinul pentru un nou Guvern de respingerea legii privind drapelul național. Liderul deputaților Uniunii Democrate Maghiare din România, Csoma Botond, completeaza si transmite că ideea unui Guvern tehnocrat, avansată de Ilie Bolojan, nu este fezabilă. 

Poate fi interpretata si ca o incercare de a semnala administratiei americane ca interesul Bucurestiului pentru o invitatie in SUA ramane ridicat. Dar arata si ca Romania nu e un partener de conjunctura pentru Statele Unite, apreciaza profesorul de stiinte politice Sergiu Miscoiu. 

Aproximativ 3.000 de oameni au murit, intre care 4 romani, dupa ce 4 avioane de pasageri au fost deturnate de adeptii fondatorului organizatiei teroriste, Ossama ben Laden. O sa discutam si despre razboaiele pe care le-au pornit americanii dupa aceste evenimente.    

O afacere care a început cu o cofetărie în Brăila și s-a extins la producția de ciocolată artizanală.

Discutăm cu Anamaria Ason, director de vânzări, firmă producătoare de ciocolată.

Comisia Europeană redirecţionează resurse pentru a ţine pasul cu ritmul rapid al reformelor din Moldova, chiar dacă procesul de aderare al acesteia rămâne legat politic de aderarea Ucrainei, care este blocată de Ungaria, scrie redacția de la Bruxelles a Euronews, citată de News.ro. Ritmul reformelor de la Chişinău a depăşit capacitatea Comisei de a ţine pasul cu acestea, au declarat oficiali ai UE. Acest progres tehnic rapid contrastează în mod incomod cu realitatea politică din cadrul Consiliului UE, unde parcursurile de aderare ale Ucrainei şi Moldovei rămân legate între ele.

- Noi detalii de la Chișinău despre incidentul cu o dronă care se afla în spațiul aerian al Republicii Moldova în momentul în care avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski se pregătea să decoleze de pe aeroportul Chișinău. Dar și un avertisment că Rusia ar putea ataca portul moldovenesc de la Dunăre, cumpărat recent de România, sub pretextul fals că pe acolo s-ar transporta arme pentru Ucraina. O corespondență de Valeria Vițu.

- Daniel Vodă analizează traseul exporturilor din Republica Moldova: de la afacerea de acasă, la piața europeană. Fermierii moldoveni culeg roadele toamnei, dar recolta bogată trebuie transformată într-o afacere prosperă. Cum fac acest lucru? Piața Uniunii Europene a devenit de ceva vreme principala destinație pentru exporturile moldovenești. Colegul nostru explică, prin exemplul unei întreprinderi de familie, cum investițiile, consultanța și sprijinul european îi ajută pe micii producători să exporte în Uniunea Europeană.

- Colegii noștri din nordul Republicii Moldova au stat de vorbă cu câțiva producători din nordul țării. Piața Republicii Moldova este prea mică pentru livezile moderne care produc zeci de tone de fructe într-un singur sezon. Iar după războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, producătorii moldoveni au fost obligați să-și caute mai hotărât locul pe piețele europene. În 2025, exporturile de mere moldovenești în Uniunea Europeană au depășit 36 de mii de tone, iar cele de cireșe au trecut de trei mii de tone. În spatele acestor cifre sunt investiții de zeci de mii de euro pe hectar. Cum fac față piețelor europene doi agricultori din raionul Telenești, aflați din reportajul semnat de Denis Chirtoca.

- Moscova cere insistent să participe la negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean. Chișinăul se opune pentru că Rusia nu poate fi mediator într-un război pe care l-a provocat și întreținut. Ca să arate că există susținere populară pentru acceptarea Rusiei, la Tighina unul din orașele mari din Transnistria, a fost organizat de către regimul separatist, un protest în timpul vizitei reprezentantului OSCE. Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”

- De ce și cum minte Kremlinul când spune că moldovenii nu susțin integrarea europeană. Rubrica Zoom pe Fake cu Nicolae Țîbrigan.

- Astăzi se împlinesc 25 ani de la atacurile teroriste asupra turnurilor gemene din New-York. 11 septembrie 2021 a schimbat istoria contemporană. Liliana Barbăroșie discută subiectul cu invitata de astăzi, Ecaterina Locoman, lector universitar în SUA. 

- Moldova se pregătește de iarnă cu un plan cu 52 de măsuri în caz de criză energetică.

- Spitalele din Moldova vor fi reorganizate și vor fi introduse noi reguli pentru repartizarea tinerilor medici.

- Ministrul Educației propune măsuri pentru îmbunătățirea competențelor elevilor la matematică și lectură, în urma rezultatelor testelor PISA. 

Comisia Europeană redirecţionează resurse pentru a ţine pasul cu ritmul rapid al reformelor din Moldova, chiar dacă procesul de aderare al acesteia rămâne legat politic de aderarea Ucrainei, care este blocată de Ungaria, scrie redacția de la Bruxelles a Euronews, citată de News.ro.

Ritmul reformelor de la Chişinău a depăşit capacitatea Comisei de a ţine pasul cu acestea, au declarat oficiali ai UE.

Guvernul moldovean a promovat reformele necesare atât de rapid, încât Comisia se află acum în situaţia de a recupera decalajul, realocând resursele existente pentru a ţine pasul cu progresele înregistrate.

Acest progres tehnic rapid contrastează în mod incomod cu realitatea politică din cadrul Consiliului UE, unde parcursurile de aderare ale Ucrainei şi Moldovei rămân legate între ele.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat recent că UE intră „într-o toamnă a extinderii”. Următorul Consiliu Republica Moldova-UE este programată pentru 5 octombrie.

Autoritățile de la Chișinău mențin scopul ambițios de a încheia negocierile către 2028 pentru ca Republica Moldova să devină membră a UE către 2030. 

***

Moldova se pregătește pentru sezonul rece cu un plan de urgență aprobat de Guvern, care cuprinde 52 de măsuri pentru gestionarea eventualelor crize de gaze, curent sau carburanți. Principalele priorități vizează stocurile de rezervă și siguranța rețelei, scrie UNU TV.

Furnizorii sunt obligați să cumpere din timp volumele de gaze necesare, iar instituțiile critice trebuie să verifice generatoarele și să aibă combustibil pregătit pentru pene de curent. În paralel, Agenția Rezerve Materiale va completa stocurile de stat până la nivelurile prevăzute.

Măsurile acoperă și sectorul de transport energetic. Calea Ferată trebuie pregătită să preia transportul de petrol în caz de necesitate, iar benzinăriile vor fi verificate din noiembrie pentru a garanta calitatea motorinei de iarnă. 

Există un plan separat și pentru Transnistria. Chișinăul cere crearea unor rezerve de gaze pentru populația de acolo și pregătește scenarii alternative în cazul blocării livrărilor actuale. 

***

Spitalele din Moldova vor fi reorganizate și vor fi introduse reguli noi pentru repartizarea tinerilor medici. 

Conform planului anunțat de ministrul sănătății de la Chișinău, Alexandru Gasnaș, sistemul spitalicesc intră într-o reorganizare totală până la sfârșitul anului. 

Pacienții în stare gravă vor fi tratați în centre specializate, iar îngrijirile cronice vor fi aduse mai aproape de comunități. Măsurile încearcă să oprească exodul din sistem, unde activează în jur de 12 mii de medici. 

Pentru a atrage tinerii în regiuni, de anul viitor intră în vigoare și noile facilități financiare: 250 de mii de lei indemnizație, dar și compensații pentru chirie și utilități în primii ani de activitate, notează TV8. 

***

Iar ministrul Educației propune măsuri pentru îmbunătățirea competențelor elevilor, în urma rezultatelor PISA. Ministrul Dan Perciun a anunțat că vor fi propuse două inițiative menite să îmbunătățească competențele. Rezultatele testelor PISA din 2025 arată că, deși Republica Moldova a înregistrat progrese în special în domeniul copetențelor digitale, există o scădere a rezultatelor la matematică și lectură.

În prezent, la matematică se lucrează la un nou curriculum, iar la limba română, pe lângă introducerea unui nou curriculum în 2027 autoritățile se vor concentra pe promovarea lecturii încă de la grădiniță.