Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Începem noul sezon al emisiunii Club de Carte cu o temă inconfortabilă, dar fascinantă: fragilitatea dorinței în relațiile de lungă durată. Roxana Brănișteanu și invitatul ei, Ion-Constantin Șolga, au pus sub lupă volumul de succes al terapeutei Esther Perel, „Inteligența erotică” (Mating in Captivity).

Publicată în 2006, cartea aduce în prim-plan o întrebare fundamentală: de ce exact elementele pe care le construim cu greu într-o relație, cu sunt stabilitatea, cunoașterea reciprocă, predictibilitatea, tind, în timp, să slăbească erotismul?

Se împlinesc astăzi 25 de ani de la atentatele teroriste care au zguduit America, la 11 septembrie 2001. Între timp, diviziunile s-au acumulat iar rolul Statelor Unite de bastion al democrațiilor rămâne chestionabil, spun comentatorii.

Un articol din revista The Atlantic susține că sentimentul de unitate națională de după atentate s-a destrămat între timp.

”New York-ul și-a revenit ridicându-se din ruine. Însă națiunea este profund divizată, marcată de alegeri tot mai tensionate și de o escaladare a violenței politice.

Un nou conflict a izbucnit în Orientul Mijlociu, iar originile sale dubioase amintesc de războiul necugetat declanșat în regiune după prăbușirea turnurilor World Trade Center”.

Corriere della Sera consideră că America și-a pierdut rolul de bastion al democrațiilor occidentale, începând cu nesăbuitul „Război împotriva terorismului” al administrației Bush.

”O reacție de factură „imperială” și o tentativă eșuată de a exporta democrația declanșând totodată pe plan intern o serie de evoluții nedorite care au culminat, în cele din urmă, cu populismul suveranist al unui Donald Trump tot mai autoritar.”

Potrivit unei analize a revistei online The Conversation, evenimentele de la 11 septembrie ne-au schimbat relația cu știrile și au pus bazele crizei de încredere din prezent: 

”Renunțând la normele jurnalistice elementare în favoarea unui consens patriotic și a unor narațiuni impuse de sus în jos, alimentate de frică, instituțiile de presă au contribuit la transformarea scepticismului public într-un cinism profund înrădăcinat.

Teoriile conspirației apărute în urma evenimentelor au pus bazele „erei dezinformării” de astăzi, de la apariția mișcării QAnon până la negarea realității pandemiei de COVID-19”.

Le Monde vorbește despre ”amintirile mereu schimbătoare” ale lui Donald Trump despre 11 septembrie:

”Președintele SUA s-a prezentat constant drept martor ocular al atacurilor, însușindu-și scene pe care, în realitate, nu le-a trăit.

Oare posedă Donald Trump darul ubicuității?”- se întreabă ziarul francez.

”După cum relatează el însuși, se află peste tot în același timp.

Conform relatărilor sale – care au variat de-a lungul anilor –, miliardarul s-a aflat, în anumite momente, acasă, privind pe fereastra apartamentului său din Trump Tower, iar în altele, într-o clădire adiacentă Turnurilor Gemene, avariată în timpul prăbușirii acestora”.

Pe aceeași temă CNN precizează că ”nu există dovezi publice care să ateste că Trump a avut o echipă care să ajute la operațiunile de salvare de la Ground Zero.

Totuși, el a făcut astfel de afirmații explicite în trecut și, de această dată, le-a mulțumit imediat „oamenilor săi” după ce a menționat activitatea echipelor de salvare și recuperare.

Dar el nu a prezentat niciodată dovezi în sprijinul afirmațiilor sale conform cărora ar fi lucrat la Ground Zero sau ar fi organizat un grup care să lucreze la fața locului – cu atât mai puțin grupul de 100 de lucrători despre care a vorbit anterior”.

Setați-vă ceasurile și numărați-vă pașii pentru că începând de joi, 10 septembrie, în București are loc un performance la care îți asiguri intrarea demonstrând că ai mers pe jos până la cele trei locații în care are loc. I-am invitat pe regizorul Bogdan Georgescu si pe actorii Diana Amitroaie și Raj Alexandru Udrea să vorbim despre SUMA, acest performance inovator care va avea loc la Galeria 26, Atelier 35 și Linotip / CNDB.

2.500 miliarde de euro este suma pe care autoritățile publice europene și administrațiile locale din întreaga Uniune Europeană o cheltuiesc anual pentru achiziții publice (spitale, autobuze, drumuri, cantine școlare sau software) ceea ce înseamnă 15% din PIB-ul european...

Este o sumă uriașă, după cum spune chiar Stéphane Séjourné, vicepreședinte al Comisiei Europene, de patru-cinci ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii Europene. O propunere legislativă prezentată săptămâna aceasta urmărește să reformeze fundamental normele care reglementează procesul de achiziție publică la nivel european.

Oficial, este o inițiativă care vizează un hățiș legislativ foarte greu de descifrat: trei directive europene, 20 de norme secundare și aproximativ 900 de pagini de text.

Séjourné a declarat că se va face trecerea de la 900 la 200 de pagini de reglementări, adăugând că se va reduce și numărul de proceduri de achiziții publice, de la cinci la trei și diminuarea formularelor de achiziții, de la 200 la numai cinci.

Dar această eficientizare administrativă este doar vârful aisbergului. Adevărata miză este una strategică și anume cea a reducerii dependenței de produsele fabricate în China.

Citeste siTemu și pericolul produselor ieftine din China pe piața UE

În același timp, va apune epoca „celui mai mic preț”.

Criteriile nefinanciare în cazul procedurilor de achiziții publice se vor modifica, respectiv aceste criterii înseamnă protejarea mediului, inovarea, aspectele sociale sau securitatea cibernetică și vor avea o pondere de la 30% până la 50% din totalul punctajului în cazul contractelor care implică utilizarea intensivă a forței de muncă.

Ponderea de 30% este văzută ca un minimum, iar oficialul european consideră că prin schimbarea metodologiei se evită folosirea excesivă a celui mai mic preț, dar totodată nu se va da cale liberă pentru risipa banului public.

Se creează și pilonul al doilea care va conecta platformele naționale existente și va forma astfel o piață digitală integrată. De asemenea, se va aplica principiul „doar o singură dată”, ceea ce înseamnă că IMM-urile nu vor mai fi obligate să depună de mai multe ori aceleași documente atunci când fac cereri de achiziție în state diferite.

Comisia Europeană estimează că, prin schimbările care vor fi făcute, economiile în bani vor ajunge la aproximativ 649 milioane de euro, din care 220 milioane de euro doar prin introducerea platformei digitale.

Dar textul de lege include și ceea ce se numește în termeni europeni „preferința comunitară”.

Stéphane Séjourné crede că Europa nu își mai poate permite să deschidă piețele, în timp ce alte mari forțe economice, India, China sau Statele Unite, nu ezită să restricționeze accesul la propria piață.

Citeste siProiectul ”made in EU ” nu-i place Chinei

Mecanismul este foarte precis, în sensul că dacă o țară din afara Uniunii Europene nu răspunde prin măsuri reciproce de deschidere a pieței, atunci Comisia va avea forța de a exclude operatorii și produsele din țara respectivă de la licitațiile europene.

Comisarul european spune că administrațiile locale nu mai au nicio scuză să păstreze principiul „celui mai mic preț” și implicit mărfurile chinezești. Noul text de lege oferă toate argumentele legale pentru a alege produse europene și nu din alte țări.

Această schimbare strategică răspunde dificultăților cu care se confruntă unele sectoare, precum industria energiei solare, afectată de practicile comerciale ale Chinei, de prețurile de dumping și de o supraproducție care amenință viabilitatea economică a produselor europene.

Situația rămâne totuși delicată. Europa este membră a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și semnatară a numeroase acorduri care garantează accesul reciproc la contractele de achiziții publice. Cu toate acestea, Uniunea Europeană face încă un pas pentru a reduce dependența de China la o serie de produse.

UDMR se opune propunerii AUR de aplica amenzi de până la 10.000 lei pentru refuzul unui oficial de a săruta tricolorul şi de 20.000 de lei, pentru instituţiile media care nu acordă spaţiu de emisie de 30 de minute în ziua în care se sărbătoreşte drapelul. Conform propunerii, posturilor de radio şi televiziune li s-ar impune ce să difuzeze de Ziua Drapelului. Liderul deputatilor UDMR, Csoma Botond, face o analogie cu perioada comunistă, când „partidul de stat ne spunea cum să sărbătorim, ce să privim şi când să aplaudăm”. 

N-avem guvern dar avem o majoritate PSD-AUR care functioneaza perfect. Pe de alta parte, un sondaj INSCOP arata ca AUR conduce în preferinţele electoratului pentru alegerile parlamentare, cu un avans de aproximativ 20 de procente faţă de următoarele două clasate - PSD şi PNL – care îşi dispută îndeaproape a doua poziţie. Timp in care liberalii anunta ca sunt pregatiti și de anticipate și pentru Opoziție și pentru guvernare. Deputatul PNL, Mircea Fechet, a fost invitatul diminetii. Il veti asculta mai tarziu.

Aparatul de zbor a decolat marți seară cu întârziere de pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar în urma pătrunderii unei drone rusești. Zelenski venea la Oslo pentru a participa la funeraliile regelui Harald. Kremlinul a negat incidentul.

Iar organizatia Amnesty International a publicat un raport în care acuză Rusia că recrutează cetățeni străini prin înșelăciune și constrângere pentru a-i trimite direct pe linia frontului, catalogând aceste practici drept trafic de persoane. Compania masivă de recrutare desfășurată de Moscova a vizat peste 130 de țări.  

În cea de-a doua oră a programului special dedicat Concursului Internațional „George Enescu”, discutăm cu compozitorul Dan Dediu (juriul de compoziție) și cu muzicologul Valentina Sandu-Dediu despre cum se naște și ce înseamnă originalitatea în muzică.

În prima oră, împreună cu violoniștii Mihaela Martin, președinta juriului concursului de vioară, și Liviu Prunaru, membru în același juriu, vom încerca să aflăm ce înseamnă un mare concurs muzical astăzi și cum se recunoaște valoarea unui mare interpret.

Jurnal de știri

Drona care a survolat marți România și Republica Moldova a fost foarte aproape de avionul lui Volodimir Zelenski. Guvernul de la Chișinău a anunțat că avionul lui Zelenschi se afla pe aeroport, gata de decolare, când spațiul aerian a fost închis din cauza dronei. Zelenski zbura spre înmormântarea regelui Harald al V-lea în Norvegia. Ce se știe despre asta și cum a reacționat presa din Moscova la această informație ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

- Reacții la Chișinău după cele două atacuri cu drone de marți – una care a explodat pe un câmp în nordul țării, și atacul de la frontiera Ucrainei cu Republica Moldova. Atacurile și survolările dronelor au devenit modalitatea preferată a Rusiei de propagare a războiului hibrid, avertizează experții. O corespondență de Valeria Vițu.

- Printre proiectele cele mai importante de infrastructură începute în ultimii ani de România și Republica Moldova, cu suportul Uniunii Europene, este cel al podului peste Prut de la Ungheni, pod prin care va trece pe viitor autostrada cu 4 benzi A8. Când va fi gata și cum apropierea de UE apropie și visului nostru de a circula pe drumuri bune. Un reportaj de pe șantierul de pe Prut de Veronica Gherbovețchi și o analiză de Daniel Vodă, în rubrica Moldova în Europa.

- Propaganda rusă și-a reactivat armele mediatice pentru a menține controlul asupra autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, care se pregătește de alegeri, semnalează Nicolae Țîbrigan în rubrica Zoom pe Fake.

- Invitatul ediției de astăzi este vicepremierul pentru Reintegrare din Guvernul de la Chișinău, Valeriu Chiveri, care spune, într-un interviu cu Liliana Barbăroșie, că Rusia încalcă suveranitatea Republicii Moldova prin deschiderea în Transnistria a secțiilor de votare pentru alegerile din Duma de stat. 

- Ministerul de Externe de la Chișinău a dezmințit informațiile false lansate de Federația Rusă, are spune că prin punctul de trecere Tudora-Starokazacie dintre Republica Moldova și Ucraina ar fi fost transportate arme.

- Prim-ministrul Vasile Tofan a discutat cu comisara europeană Marta Kos despre următorii pași în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE

- Competiția de ciclism Turul României 2026 a început ieri în Republica Moldova, pentru prima dată în 90 de ani. Prima etapă a avut loc pe traseul Chișinău–Ungheni.

- În România, o rețea de publicitate online cu origini rusești ar fi colectat ani la rând date despre utilizatori, inclusiv de pe site-uri de știri, platforme conspiraționiste sau pagini care promovează scheme de îmbogățire rapidă. O investigație Snoop arată că o parte din aceste date ajung în Rusia și, conform legislației de acolo, orice informație de pe servere poate fi accesată de guvern. Jurnalistul Victor Ilie se află în spatele acestei investigații pentru care a urmărit timp de cinci luni peste o sută de mii de reclame. Trebuie să fim conștienți de faptul că datele noastre ies din UE, atrage el atenția la RFI, într-un interviu cu Mădălina Șerban.

Decolarea, marți, din Republica Moldova a avionului care îl transporta pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski către Norvegia a fost întârziată după ce autorităţile au închis spaţiul aerian al ţării în urma unei alerte privind prezenţa unei drone, a precizat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului moldovean, după ce premierul norvegian Jonas Gahr Store afirmase că aeronava „aproape a fost lovită” de o dronă, potrivit News.ro.

„Avionul său aproape că a fost lovit de o dronă, în timp ce decola în (Republica) Moldova. Aceasta este realitatea în care trăieşte el”, a declarat Store la televiziunea publică norvegiană NRK, potrivit AFP.

Decizia a fost luată pentru protecţia aeronavelor aflate în acel moment în spaţiul aerian al ţării. Măsura a cauzat întârzierea a trei nave la decolare şi a patru la aterizare”, a transmis, miercuri seara, purtătorul de cuvânt al guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici.

„După ora 17.20, autorităţile au primit confirmarea că drona a explodat la sol, în zona Mihăilenii Vechi, raionul Râşcani, la circa 160 km de Aeroportul Internaţional Chişinău. Ulterior, restricţiile de zbor au fost ridicate. Tot din acest motiv, avionul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a decolat cu întârziere de pe Aeroportul Internaţional Chişinău”, a precizat oficialul moldovean.

Preşedinta Moldovei, Maia Sandu, a denunţat incursiunile dronelor ca fiind o „ameninţare gravă la adresa vieţii oamenilor”

***

Ministerul de Externe de la Chișinău a dezmințit informațiile false lansate de Federația Rusă în urma atacului cu drone asupra punctului de trecere Tudora-Starokazacie din noaptea de 9 septembrie. Presa de stat rusă a declarat că prin acest punct ar fi fost transportate arme către Ucraina. „Falsuri și dezinformare” – așa a replicat Chișinăul.

„Federația Rusă a recunoscut că a vizat în mod deliberat punctul de trecere Tudora-Starokazacie și încearcă acum să justifice atacul prin afirmații false și lipsită de orice temei. Prin teritoriul R. Moldova nu sunt transportate arme către Ucraina – nici prin punctul de trecere Tudora-Starokazacie, nici prin alte puncte de frontieră. Prin aceste puncte trec oameni – familii, copii, mame și vârstnici, care circulă între cele două țări. Încercarea de a justifica uciderea civililor prin afirmații false privind pretinse „transporturi de arme” este cinică și inacceptabilă”, notează comunicatul externelor de la Chișinău, citat de Ziarul de Gardă.

***

Prim-ministrul Vasile Tofan a discutat cu comisara europeană Marta Kos despre următorii pași în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE

Dialogul s-a concentrat asupra pregătirilor pentru reuniunea Consiliului Republica Moldova–Uniunea Europeană, care va avea loc la 5 octombrie.

Comisara Marta Kos a apreciat progresele impresionante înregistrate de Republica Moldova în realizarea reformelor europene. Totodată, aceasta l-a informat pe prim-ministru că procesul pentru deblocarea următoarei plăți în cadrul Planului de Creștere pentru Republica Moldova, destinat susținerii agendei de investiții a țării, se află în etapa finală.

***

Turul României 2026 a fost desfășurată în premieră în R. Moldova. Prima etapă a competiției a fost câștigată ieri de polonezul Radosław Frątczak Etapa  a avut loc pe traseul Chișinău–Ungheni. Polonezul s-a impus la sprint, după 160 de kilometri de cursă, și a preluat tricoul galben de lider în clasamentul general.

Etapa a marcat o premieră în istoria de peste 90 de ani a competiției: pentru prima dată, Turul României s-a desfășurat integral pe teritoriul R. Moldova.

„La 92 de ani de la prima ediție a competiției, caravana Turului a trecut pentru prima dată granița României. Startul de la Chișinău și sosirea de la Ungheni au deschis o nouă perspectivă regională pentru una dintre cele mai vechi competiții sportive din România”, se arată în comunicatul Turului României.