Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Pe lângă aplicația Let’s Do It Romania, prin care cetățenii pot sesiza locuri sufocate de gunoaie, echipa a introdus în țară și aplicația internațională TrashOut. Acolo putem identifica, raporta și monitoriza zonele cu deșeuri de pe teritoriul țării noastre.

TrashOut poate fi folosită prin orice smartphone, gratuit, iar oamenii Let’s Do it se asigură că depozitele ilegale de deșeuri semnalate de români ajung, sub forma unei petiții, la autorități.

În aplicație poți lăsa detalii despre cantitatea de deșeuri estimate – spre exemplu dacă se potrivesc într-o roabă sau e nevoie de o mașină pentru ele; despre tipul deșeurilor – fie că sunt materiale de construcții, obiecte casnice, substanțe periculoase sau altele sau despre locație – dacă este sau nu greu accesibilă cu mașina.

PNL nu va vota un Guvern din care să facă parte PSD, spune într-un interviu la RFI deputatul liberal Mircea Fechet. El declară că PNL este pregătit pentru orice scenariu, inclusiv pentru alegeri anticipate.

Mircea Fechet, despre alegerile anticipate: ”Eu nu cred că sunt epuizate toate variantele de guvernare și dacă vom constata, ca urmare a unei noi nominalizări, că ne aflăm din nou într-un impas, așa cum s-a întâmplat în trecut, mai rămâne o variantă foarte corectă, constituțională și cred că și așteptată de o parte din electorat, care e reprezentată de alegeri anticipate. Mergem din nou în fața oamenilor și îi întrebăm cine ar trebui să conducă țara”.

Despre un premier independent: ”În condițiile în care se vehiculează scenariul unui candidat independent, aproape că nu-mi imaginez cum ar putea acel candidat, nefiind sigur că va fi desemnat de președinte, să umble pe la partide și să-și caute o majoritate”.

Despre varianta Luca Niculescu premier: ”Este foarte importantă componența Guvernului și mai important decât acest aspect legat de componența Guvernului este programul de guvernare (...). Dacă din viitorul Cabinet va face parte PSD sau vor face parte pesediștii din PNL (...), cel mai probabil PNL nu va susține un astfel de Guvern”.

Jurnal de știri

SOS România și POT sunt marile „rezervoare” de parlamentari. Fenomenul traseismului politic s-a amplificat după schimbările produse pe scena politică în 2025, iar partidele mari au atras aleși atât în propriile grupuri, cât și în formațiuni satelit aflate în zona lor de influență, citim pe siteul Euronews România.

La începutul legislaturii, PSD avea 122 de parlamentari, AUR – 91, PNL – 71, USR – 59, SOS România – 40, UDMR – 32, POT – 31, iar grupul minorităților naționale avea 18 aleși. La 8 septembrie 2026, situația este considerabil diferită. Migrația aleșilor a dus și la apariția unor noi grupuri parlamentare, notează sursa citată.

Adevărul scrie că Robert Negoiță e convins că România va avea alegeri anticipate. „PSD nu stă bine în sondaje”. Primarul Sectorului 3 susține că singura ieșire reală din actualul impas guvernamental o reprezintă declanșarea alegerilor anticipate.

Robert Negoiță recunoaște că negocierile din culise pentru formarea unei noi majorități în Parlament au eșuat. Din punctul său de vedere, actuala configurație politică nu mai poate genera nicio formulă stabilă de conducere, motiv pentru care electoratul trebuie chemat de urgență să tranșeze situația la urne.

În Libertatea Stelian Tănase analizează numirea Sorinei Matei, propunerea AUR, la șefia TVR:

„Va fi un mare scandal în perspectivă. Veți vedea”.

Scriitorul Stelian Tănase a declarat miercuri, 9 septembrie, pentru Libertatea, că numirea Sorinei Matei ca interimar la conducerea televiziunii publice are o miză politică legată de AUR, „care vrea să fie mai bine reprezentat”, dar este legată și de viitoarele alegeri.

Analistul politic consideră că evoluția lucrurilor va depinde de reacțiile partidelor și anticipează că „scandalul abia începe”.

G4Media scrie că a fost anulată procedura de achiziție pentru vaccinul împotriva tuberculozei și a meningitei din cauza unor documente greșite trimise de furnizor. Ministerul Sănătății ne asigură că, pentru asigurarea continuității vaccinării, vor fi realizate echilibrări ale stocurilor. Părinți, succes!…

În perioada imediat următoare, Ministerul Sănătății va relua procedura de achiziție pentru 100.000 de doze de vaccin BCG, astfel încât programul național de vaccinare să se desfășoare în condiții optime.

Un foarte mare avertisment găsim în Ziarul Financiar. Argeşul, judeţul unei singure uzine: Dacia alături de 30 de furnizori din top 100 firme industriale din judeţ au 61% din afaceri şi 55% din angajaţi. Dacă scade Dacia, problemele se extind peste tot

La nivel naţional, industria auto are 15 companii în top 100 cele mai mari firme din România. În Argeş, un singur producător auto ocupă, direct sau prin furnizorii lui, 31 de locuri din top 100 al judeţului: Automobile Dacia, cu 29,9 mld. lei afaceri, şi 30 de companii care trăiesc din contractele cu ea.

Polonezul Radosław Frątczak este primul purtător al tricoului galben în Turul României. Prima etapă, Chișinău–Ungheni, s-a desfășurat în întregime în Republica Moldova, o premieră în istoria Micii Bucle.

Soarele de septembrie luminează centrul Chișinăului. În Piața Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, sute de priviri se îndreaptă spre bicicletele aliniate la start. E liniște doar pentru câteva clipe. Apoi, motoarele mașinilor din caravana oficială pornesc, cicliștii își fixează căștile, iar emoția se transformă în nerăbdare. În fața lor se află 160 de kilometri până la Ungheni. În spatele lor rămâne un moment istoric: pentru prima dată, Turul României începe în afara granițelor țării.

Este 9 septembrie 2026, iar Republica Moldova găzduiește prima etapă a celei de-a 58-a ediții a „Micii Bucle”. Traseul Chișinău–Ungheni se desfășoară integral pe teritoriul Republicii Moldova, o premieră pentru competiția care, de-a lungul istoriei sale, a devenit una dintre cele mai importante curse de ciclism pe șosea din Europa de Est.

La start se aliniază peste 130 de cicliști. Sunt sportivi din mai multe țări, fiecare cu propriul obiectiv: unii visează la victoria de etapă, alții la tricoul galben, iar pentru unii simpla clasare în plutonul fruntaș poate reprezenta o performanță importantă.

La ora 10:00, plutonul pornește, iar ritmul crește treptat. Caravana intră pe drumurile Moldovei și traversează regiuni precum Ialoveni, Hîncești, Călărași și Ungheni. Cicliștii trec prin zona Codrilor, printre peisaje care contrastează cu tensiunea competiției. Pentru câteva secunde, frumusețea locurilor pare să concureze cu viteza plutonului, iar steagurile tricolore flutură pe tot parcursul „Micii Bucle”. Atmosfera specială este remarcată și de președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu.

Fiecare kilometru consumă energie. Etapa include două cățărări de categoria a treia și o diferență de nivel de aproximativ 1.406 metri. Plutonul rămâne compact, iar cicliștii își păstrează energia pentru ultimii kilometri.

Pe măsură ce sosirea la Ungheni se apropie, tensiunea crește. Se aude din ce în ce mai puternic zgomotul roților care ating asfaltul cu o viteză amețitoare. Apoi vine momentul decisiv.

În apropierea liniei de sosire, plutonul se strânge. Nimeni nu reușește să se desprindă decisiv, iar victoria urmează să fie hotărâtă la sprint. În ultimele sute de metri, Radosław Frątczak își găsește locul perfect. Ciclistul polonez de la Wibatech Lubelskie Perła Polski accelerează și trece primul linia de sosire, în 3 ore, 35 de minute și 42 de secunde, cu o viteză medie de 45,063 kilometri pe oră.

În urma sa sosesc un belgian și un italian, în timp ce, pentru România, cel mai bine clasat sportiv este Gerhard-Cristin Moldansky, campion național în 2025, care termină etapa pe locul opt. Un rezultat important într-o cursă în care plutonul internațional a rulat într-un ritm extrem de ridicat.

La Ungheni, aplauzele marchează finalul unei zile speciale. Pentru spectatori, nu a fost doar o cursă de ciclism. A fost prima întâlnire a Republicii Moldova cu Turul României, o premieră care leagă prin sport cele două maluri ale Prutului.

Președintele Agenției Naționale pentru Sport, Bogdan Matei, vorbește deja despre planurile pentru ediția de anul viitor, în timp ce Denis Codreanu, președintele Federației de Ciclism din Republica Moldova, spune că s-a bucurat „ca un copil” că „Mica Buclă” a trecut prin Basarabia.

Turul României pleacă mai departe. Caravana se îndreaptă spre România, iar etapa următoare va lega Iașiul de Piatra Neamț. Dar prima pagină a ediției din 2026 rămâne scrisă în Republica Moldova: Chișinău, Ungheni, un sprint exploziv și un câștigător venit din Polonia.

Vladimir Putin este încolțit și plănuiește să intensifice războiul - iată concluzia unei analize a revistei The Economist. Jurnaliștii de la publicația britanică susțin că, după câteva săptămâni de reflecție pe timpul verii, liderul de la Kremlin a ales escaladarea.

Pentru jurnaliștii de la The Economist, refuzul lui Putin de a da înapoi este înrădăcinat în politica gangsterilor din Rusia.

Pe 29 august, la o universitate din Moscova, el a remarcat că orcile se hrănesc cu urși polari. „Acesta este lanțul trofic”, a declarat președintele Rusiei. „Copiii ar trebui învățați despre asta, astfel încât să înțeleagă în ce fel de lume trăim și de ce desfășurăm operațiunea militară specială” - adică războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Afirmația era fantezistă: nu există un caz cunoscut în care o orcă să fi mâncat un urs polar. Dar a oferit o perspectivă asupra viziunii prădătoare a președintelui rus.

Țările NATO au devenit din ce în ce mai îngrijorate. Armata Rusiei a fost în mare parte blocată timp de ani de zile. Dar Putin nu dă înapoi.

Surse apropiate Kremlinului spun că, după câteva săptămâni de reflecție pe parcursul verii, acesta a ales să escaladeze. Un asociat de lungă durată al președintelui rus spune că este probabil ca el să fi văzut vizita directorului CIA John Ratcliffe din august drept un semn de slăbiciune americană.

Citeste siCasa Albă afirmă că emisarii Steve Witkoff şi Jared Kushner au discutat despre „planuri substanţiale” cu Putin/ Kremlin: Discuții „extrem de utile”

Aceasta, spune sursa, a fost și interpretarea cu privire la vizita lui Bill Burns, directorul CIA al lui Joe Biden, la Moscova, din noiembrie 2021, pentru a-l avertiza împotriva invadării Ucrainei.

”Nimeni nu poate ști ce este în capul domnului Putin”, conchid cei de la The Economist.

Dar motivele sale pentru escaladare, la fel ca decizia de a invada, sunt interne. Obiectivul său cheie a fost întotdeauna păstrarea propriei puteri și, în cele din urmă, a vieții sale.

O preocupare pentru Kremlin este evaporarea consimțământului tacit al publicului pentru război.

Rata de aprobare a președintelui rus este în scădere. Starea de spirit în rândul elitelor este și mai acră. Cea mai mare problemă, spune o sursă din interior, este timpul pierdut de război: indiferent de rezultat, aproape cinci ani reprezintă un eșec.

Există un sentiment tot mai mare că țarul este gol,

spune un altul.

Cum ar escalada Rusia nu este clar. Este probabil să intensifice războiul hibrid împotriva aliaților Ucrainei și să vizeze rutele lor de aprovizionare către Ucraina.

Citeste siCât de pregătită este Uniunea Europeană să răspundă războiului hibrid al Rusiei?

Agențiile de informații occidentale se tem că Putin ar putea viza fabricile din Europa care produc arme pentru efortul de război. Dar tot ele cred că nu dorește o confruntare directă cu NATO.

Surse rusești spun că Putin este hotărât să arunce încă 300.000-400.000 de oameni în mașina de tocat carne de pe front.

De asemenea, regimul intensifică represiunea presupușilor „dușmani interni”, nu pentru că aceștia reprezintă o amenințare, ci pentru a-și demonstra puterea.

Pe 2 septembrie, poliția a arestat-o ​​pe Lidia Moniava, fondatoarea unui hospice pentru copii bolnavi în fază terminală. Ea riscă o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru o postare antirăzboi pe rețelele de socializare din 2023.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Clasamentele PISA provoacă îngrijorare nu doar în România. Rezultatele arată o scădere generală a performanței elevilor, mai pronunțată în Occident. Situația este analizată de presa internațională.

”Devin adolescenții tot mai slabi?” – se întreabă The Economist:

”Cele mai recente teste școlare la nivel global dezvăluie noi scăderi șocante

Notele la matematică, citire și științe se prăbușiseră în runda anterioară de testare, care a avut loc imediat după pandemie. În timp ce factorii de decizie politică îndrăzneau să spere că, odată cu trecerea calamității, notele ar putea începe să-și revină”.

Citeste siJumătate dintre elevii României sunt analfabeți funcțional. Un viitor de AUR ne așteaptă (SpotMedia)

El País pune „declinul continuu” al rezultatelor în țările dezvoltate pe seama ”utilizării pe scară largă a dispozitivelor digitale, alături de o curiozitate în scădere și lipsa dorinței de a depune efort”.

Ziarul subliniază că „elevii testați în acest ciclu PISA sunt, de asemenea, copiii Marii Crize Financiare de la sfârșitul anilor 2000 - o criză care, în țări precum Spania, a dus la o creștere bruscă a sărăciei și la reduceri drastice ale bugetelor pentru educație”.

Citeste siChina domină clasamentul PISA 2025, Franţa ajunge pe locul 27 dar nivelul general este în scădere

The New York Times notează că scorurile la citire în rândul tinerilor americani „au scăzut brusc din 2022 și sunt aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii douăzeci și cinci de ani”, chiar dacă „performanța lor la științe s-a menținut”. Experții consultați de ziar atribuie acest declin, cel puțin parțial, impactului tehnologiei: „elevii sunt mai ușor distrași și citesc mai puțin de plăcere”.

În Germania, Die Zeit, citat de Eurotopics, este de părere că rezultatele slabe nu pot fi puse doar pe seama condițiilor precare

„Nimeni nu spune că profesorii ar trebui să-și depășească limitele, să ia mai puține vacanțe sau să renunțe la privilegiile lor; nimeni nu vrea ca ei să fie criticați.

Dar când doar 56% dintre elevii germani spun în sondajul PISA că profesorii lor sunt interesați de progresul învățării fiecărui elev în parte, această cifră este mult prea mică.

La urma urmei, înseamnă că aproape jumătate dintre elevi au impresia că profesorilor lor nu le pasă de ei. Până mâine, cel târziu, fiecare organism didactic din Germania ar trebui să se fi întâlnit pentru a se întreba în sfârșit: ce înseamnă aceste rezultate pentru noi?”

Și Israelul a „căzut la un nivel fără precedent”, constată ziarul Ha’Aretz.

Ziarul, preluat de Courrier International, remarcă faptul că potrivit calculelor OCDE, elevii israelieni au pierdut echivalentul unui an întreg de școlarizare în ultimii trei ani.

De asemenea, ziarul israelian critică „lipsa de profesori” și o „distribuire inegală a bugetului educației, care dezavantajează elevii din sistemul școlar public laic” în favoarea ultraortodocșilor.

Citeste siRezultate PISA 2025 | Expert: „Școala românească și filosofia PISA sunt lumi paralele”

În ziarul francez Le Figaro citim că ministrul Educației, Édouard Geffray, dorește ca elevii să primească liste de lectură „pentru fiecare vacanță”.

„Trebuie să-i facem să citească mai mult”, a insistat ministrul, „Ceea ce ne spune clar această evaluare [PISA]... este că elevii din întreaga lume - inclusiv din Franța - au pierdut contactul cu cititul”, a subliniat el.

Sincer, nu am priceput ce a vrut să spună un om de afaceri și, în același timp, șef de patronat. Cristian Erbașu, antreprenor și președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, a declarat ieri așa: „de 30 de ani, am vorbit numai despre fonduri europene. Trebuie să înțelegem că este necesar să ne pregătim, să lucrăm, să facem investiții programate de noi, nu impuse de la Bruxelles”.

Greu de înțeles. După momentul de perplexitate, apar câteva argumente logice.

Primul este că Bruxelles nu a impus. Programele cu fonduri europene au fost scrise de România și validate cu Comisia Europeană.

Planurile de dezvoltare care stau la temelia finanțărilor europene sunt construite de administrația românească și negociate cu instituțiile Uniunii Europene.

Deci, tronsoanele de autostradă, coridoarele de cale ferată, alocările pentru spitale, creșe, grădinițe, școli sau blocurile reabilitate termic finanțate cu bani europeni au fost alese de administrația centrală și locală din România. Chiar dacă este la modă astăzi să fii ceva mai eurosceptic, nu poți spune că Bruxelles a impus României investițiile în infrastructură sau în construcțiile civile.

Citeste siPNRR-ul din cartierul nostru

Al doilea argument logic este că un om de afaceri, în special din domeniul construcțiilor, ar trebui să fie foarte mulțumit că poate lucra și pe bani europeni, și pe bani de la bugetul național.

Cum spune celebra zicală: „nu contează ce culoare are pisica, important este să prindă șoareci”. În cazul de față, pentru societățile de construcții nu are importanță de unde vin banii, ci să existe lucrări și să fie plătite la timp. Sau, mă înșel cumva, este importantă sursa de finanțare?

Compania dlui Erbașu nu duce lipsă de comenzi de la stat, fie că este vorba despre administrația centrală sau cea locală. Firma Erbașu a construit sau va construi Sala Polivalentă din Tulcea, Sala Polivalentă din Oradea, câteva tronsoane de autostradă, câteva spitale, cămine studențești, Palatul Administrativ din Dolj, câteva hoteluri, stadionul Giulești, dar și viitoarele stadioane din Timișoara, Constanța sau Pitești.

Fără îndoială, Construcții Erbașu are un portofoliu impresionant de obiective realizate și de proiecte în curs de derulare. Iar, din ceea ce vedem în acest moment, firma condusă de Cristian Erbașu lucrează bine cu finanțări care vin de la Compania Națională de Investiții sau de la bugetele locale.

Citeste siProiectele cu finanțare europeană sub presiunea scumpirilor și a lipsei constructorilor

Poate fi totuși o explicație pentru afirmațiile omului de afaceri.

Nu vreau ca acest comentariu să fie interpretat ca un atac la adresa lui Cristian Erbașu. La urma urmei, fiecare cetățean, om de afaceri sau angajat, are dreptul la opinie. Surprinzător la Cristian Erbașu este că prin nemulțumirea față de proiectele realizate cu fonduri europene „își taie jumătate de cracă de sub picioare”.

Totuși, dl. Erbașu are dreptate atunci când spune că este nevoie ca administrația să planifice și să finanțeze investițiile importante. De acord. Dar, omul de afaceri este demult în această piață și trebuie să știe că foarte rar, ca să nu spunem deloc, statul român, administrația centrală sau locală, a reușit să planifice și să bugeteze marile investiții.

Administrațiile nu lucrează în România cu bugete multianuale și de aceea planificarea este aproape imposibil de făcut. Iar Cristian Erbașu știe bine acest lucru chiar din întârzierea cu care își primește banii pentru lucrările efectuate. Dimpotrivă, chiar. Mult mai ușor de planificat și de finanțat sunt proiectele cu bani europeni, pentru că se execută pe baza unui plan și a unui buget.

Este de înțeles îngrijorarea dlui Erbașu: PNRR a adus proiecte și bani în domeniul construcțiilor și antreprenorii care activează în această ramură se întreabă: ce va urma? Chiar și în aceste condiții, Cristian Erbașu a ratat șansa să tacă.

Riscurile de zi cu zi devin tot mai multe, mai mari și mai diverse atât pentru oameni, cât și pentru companii, pe măsură ce tehnologia avansează. În același timp, specialiștii din asigurări urmăresc atent toate aceste evoluții și creează produse adaptate atât nevoilor, cât și ... portofelelor antreprenorilor pentru ca aceștia să își poată proteja eficient afacerile.

Ce riscuri asigurăm mai întâi și cum ne putem apăra compania în noua eră digitală? Aflăm detalii la „Ora de Risc” by XPRIMM, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust pe 2024 și 2025.

Invitat: Cătălin COJOCARU, Business Development Manager, RENOMIA România

Peste 30.000 de conturi au fost create până acum pe platforma e-SănătateaMea, a declarat, la RFI, Conf. Dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Potrivit acestuia, s-au făcut deja și primele programări online, câteva sute, prin intermediul portalului, la cabinetele din ambulatoriul de specialitate. "Platforma este o șansă în plus de acces în sistem.", a precizat președintele CNAS. 

Președintele CNAS a explicat, miercuri seară, în emisiunea Sănătatea FM, modelul pe care funcționează platforma e-SănătateaMea, similar cu un site de booking. Autoritățile au pus la dispoziție platforma, iar furnizorii se pot înscrie pe bază de voluntariat.

În acest moment, în portal sunt înscriși 2.471 de furnizori în ambulatoriul de specialitate, dintre care 1.105 și-au activat deja conturile. Asta înseamnă că sunt vizibili pentru pacienți și pot primi programări. În total, 2.293 de medici sunt înrolați, cu o medie de 59 pe județ, în 339 de localități, în toate județele.

Șeful CNAS precizează că înscrierea va deveni obligatorie pentru furnizori din ultimul trimestru al anului, dar rămâne opțională pentru pacienți. "Am vrut să deschidem o ușă, nu să închidem altă ușă", a spus președintele CNAS, care a ținut să pecizeze că platforma este o șansă în plus de acces în sistem. 

Potrivit acestuia, obligația furnizorilor este să se înroleze, însă numărul de locuri afișate online rămâne la alegerea lor. "Relația medic-pacient este o relație bidirecțională. Este nevoie de dorința pacientului și de acceptul furnizorului", explică Conf.dr.Horațiu Moldovan.

Programarea telefonică și cea directă la medic rămân valabile. În lunile următoare, după ce mai mulți pacienți vor avea cont pe e-SănătateaMea, se va stabili de comun acord cu medicii de familie și spitalele data de lansare a programărilor și în aceste segmente, a mai spus președintele CNAS.

Întrebat cum se va obține biletul de trimitere, șeful CNAS a precizat că regulile nu se schimbă. Circuitul începe tot cu medicul de familie, cu excepția pacienților cronici care pot merge direct la specialist. Platforma pregătește un modul de "formulare medicale" unde pacientul va vedea cele mai frecvente documente.

"Pacientul va observa în portal o serie de formulare medicale. Biletul de trimitere, scrisoarea medicală, biletul de externare și așa mai departe", spune conf.dr. Moldovan. Potrivit acestuia, "modulul nu mai e în lucru, ci în operaționalizare, adică deja funcțional, urmând să fie pus în aplicare în tot sistemul sanitar."

Oficialul susține că CNAS nu cere un cec în alb de încredere, ci vrea ca încrederea să se câștige cu rezultate.

 "În prima zi am văzut o poză, dar după aceea începem să vedem filmul, începem să vedem fapte concrete. (...) Ne-am asumat criticile inerente unei decizii de a operaționaliza rapid. Ca în loc de 6, 7, 8 luni sau chiar un an, să dureze 2-3 luni", ne-a spus președintele CNAS. 

Întrebat dacă nu era mai bine să lanseze o platformă funcțională în loc de una rapidă, șeful CNAS a răspuns: "Era mult mai lejer pentru noi. Erau critici mult mai puține, dar ne-am asumat aceste critici pentru a grăbi procesul de digitalizare. Știm că am creat o platformă funcțională și știm să o facem operațională în cel mai scurt timp. (...) Vrem să simplificăm traseul pacientului, pentru că în momentul de față, în sistemul de sănătate, pacientul este curierul propriilor formulare medicale. Plimbă documentul de la medicul de familie în ambulatoriu de specialitate, de la spital și așa mai departe. Prin portalul e-SănătateaMea, prin redimensionarea, optimizarea și standardizarea platformei informatice a Casei de Asigurări de Sănătate, pacientul nu va mai fi curierul propriilor documente medicale, ci informația va circula digital". 

Potrivit șefului CNAS, în prezent 17 milioane de români sunt asigurați în sistemul de sănătate. Câți dintre aceștia își vor face cont pe eSănătateaMea?

"Îmi doresc să se înroleze cât mai mulți. Nu mi-am propus să avansez o cifră. E clar că pacienții cu abilități digitale scăzute vor apela în continuare la mijloacele clasice, dar pentru cei cu abilități digitale care doresc să le utilizeze, îmi doresc să o facă.", ne-a spus Conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan.