Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Dacă vezi pe cineva aruncând gunoi lângă o apă, o poză cu persoana sau cu numărul mașinii, plus o sesizare exactă a locului trimisă la Primărie și la Garda de Mediu e tot ce trebuie.

Legea 211/2011 obligă autoritățile locale să ridice deșeurile din zonele pe care le administrează, așa că sesizarea ta e doar un declanșator pentru o obligație pe care primăria oricum o are. 

Amenzile pentru cei care pot fi identificați pot ajunge până la câteva mii de lei, iar autoritățile sunt obligate să-ți răspundă în cel mult 30 de zile, indiferent de soluție.

Mai multe detalii privind sesizările aici

Jurnal de știri

România intră începând de azi în lupta pentru optimile de finală ale Campionatului European de volei masculin într-o grupă cu Franța, Germania, Turcia, Elveția și Letonia. În fața propriilor suporteri, „tricolorii” încearcă să transforme avantajul terenului propriu într-o calificare.

Cluj-Napoca devine, începând de azi, una dintre capitalele voleiului european. BT Arena găzduiește meciurile Grupei D de la Campionatul European masculin, iar România are parte de o provocare uriașă: Franța, Germania, Turcia, Elveția și Letonia sunt adversarele care stau între „tricolori” și faza eliminatorie.

Primele patru echipe din grupă se califică în optimile de finală, astfel că România are motive să spere la o continuare a competiției. Pentru naționala României, avantajul cel mai important este publicul. Meciurile disputate acasă pot transforma BT Arena într-o adevărată fortăreață, iar atmosfera poate conta în momentele în care diferența dintre victorie și înfrângere este făcută de câteva mingi.

Titular la Națională, Bela Bartha, speră ca tribunele să fie al șaptelea jucător pentru România.

Cel mai dificil examen va fi, fără îndoială, cel împotriva Franței. Campioana olimpică și una dintre forțele tradiționale ale voleiului mondial pornește cu prima șansă la câștigarea grupei.

Pentru România, un succes împotriva Franței ar fi o mare surpriză. Obiectivul realist este obținerea unui joc cât mai bun și câștigarea unor seturi care ar putea deveni importante în calculele clasamentului. Mai presus de rezultat, un asemenea meci le poate oferi „tricolorilor” experiența confruntării cu elita continentală.

Germania este una dintre echipele în fața căreia România își poate permite să spere la o victorie. Nemții au experiență și forță, dar partida de la Cluj poate deveni un duel echilibrat, decis de serviciu, blocaj și eficiența atacului.

Un succes împotriva Germaniei ar putea avea o valoare uriașă în lupta pentru primele patru locuri. România nu trebuie neapărat să câștige grupa, ci să adune suficiente puncte pentru a evita eliminarea după prima fază.

Turcia vine la EuroVolley cu ambiții tot mai mari. Progresul voleibaliștilor turci a fost vizibil în ultimii ani, iar în 2026 naționala a reușit, în premieră, calificarea la turneul final al Volleyball Nations League, unde a încheiat pe locul șase. Pentru România, meciul cu Turcia va fi unul dintre cele mai importante ale grupei. Este o echipă suficient de puternică pentru a pune probleme, dar nu imposibil de învins.

Elveția și Letonia, punctele de care România are nevoie

În economia grupei, partidele cu Elveția și Letonia pot fi decisive. Letonia este primul adversar al României, iar un succes în debutul turneului ar oferi „tricolorilor” încredere și trei puncte importante.

Elveția, la rândul ei, nu trebuie subestimată. Într-un turneu scurt, orice echipă poate produce o surpriză, iar România va trebui să trateze fiecare partidă cu aceeași seriozitate.

Pentru voleiul românesc, EuroVolley 2026 reprezintă și o întoarcere simbolică spre trecut. România a fost cândva o putere a acestui sport.

În 1963, chiar la Campionatul European găzduit de România, naționala masculină a cucerit singurul său titlu continental cu victorii pe linie. 

Performanțele nu s-au oprit aici. România a cucerit argintul mondial în 1956 și a obținut medalii de bronz la Mondialele din 1960 și 1962. În 1977 a venit ultima medalie europeană, bronzul de la Helsinki. Iar momentul de glorie al voleiului masculin românesc a fost la Jocurile Olimpice de la Moscova, din 1980, unde „tricolorii” au câștigat medalia de bronz.

Astăzi, distanța față de acea generație de aur este evidentă, dar EuroVolley 2026 oferă o oportunitate importantă pentru o nouă generație. Primul pas a fost făcut la ultima ediție când România s-a clasat pe un loc bun. Același Bela Bartha a spus care este acum obiectivul Naționalei.

România nu pornește favorită în Grupa D. Franța are statutul de mare putere, iar Germania și Turcia par adversari capabili să lupte pentru pozițiile superioare. În schimb, Elveția și Letonia reprezintă meciurile în care „tricolorii” trebuie să își confirme valoarea și să-și poată deschide drumul spre optimi.

La Cluj, trecutul glorios și prezentul se întâlnesc. Generația care a cucerit Europa în 1963 și bronzul olimpic în 1980 a lăsat o moștenire grea. Pentru actualii „tricolori”, misiunea nu este să repete istoria, ci să înceapă să scrie una nouă. Iar primul capitol poate fi scris chiar la BT Arena, în fața propriilor suporteri.

Confruntată cu ambițiile lui Donald Trump, Uniunea Europeană vrea să fie „mai prezentă” în Arctica. Iată mesajul presei europene după vizita președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în Groenlanda, pe 6 și 7 septembrie. Șefa Executivului de la Bruxelles a anunțat noi investiții în valoare de 200 de milioane de euro pentru această insulă daneză.

”Toate privirile ațintite asupra Groenlandei”, scrie Le Monde. ”La o săptămână după referendumul din Islanda — care nu a reușit să relanseze negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE) — președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a călătorit la Nuuk, pe cealaltă insulă arctică importantă.

Groenlanda și Danemarca vor decide viitorul insulei – „nimeni altcineva”, a insistat Ursula von der Leyen. Ca răspuns, Donald Trump a postat o hartă a Statelor Unite, Canadei și Groenlandei – împodobită cu steagul american – pe platforma sa de socializare, Truth Social”.

După cum relatează Deutsche Welle, inițiativa „Global Gateway” a UE este așteptată să se traducă în proiecte în trei domenii cheie: „conectivitate, energie curată și materii prime critice”.

Vizita a avut loc în contextul în care

”Arctica câștigă o importanță strategică pentru SUA, Rusia, China și Europa, topirea gheții marine deschizând noi rute de transport maritim și sporind accesul la resursele minerale ale regiunii”

”Groenlanda alege Europa, iar Europa alege Groenlanda”, titrează Politico: 

”Arctica a urcat rapid pe agenda geopolitică a Bruxelles-ului. Von der Leyen a declarat că regiunea a devenit un loc „unde plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc” și pregătește în această toamnă o nouă strategie arctică.

De asemenea, se așteaptă ca Arctica să fie prezentă în mod proeminent în discursul despre starea Uniunii al lui von der Leyen de săptămâna viitoare”.

Citeste siProiectul „Iceworm”: rachete nucleare americane sub ghețurile Groenlandei

În acest timp, în Islanda, ministerul de externe l-a convocat luni seară pe ambasadorul SUA Billy Long, după ce președintele Donald J. Trump a publicat o hartă care arată insula acoperită de steagul american.

Publicația Arctic Today amintește că ”Long și-a preluat oficial funcția la Reykjavík luna trecută. În ianuarie, pe când era încă membru al Camerei Reprezentanților, a glumit despre transformarea Islandei în cel de-al 52-lea stat al cărui guvernator să fie el însuși. Apoi și-a cerut scuze pentru remarcă, două zile mai târziu.

După cum notează FirstPost, ”imaginea pare să facă parte dintr-o serie de hărți și postări generate de inteligența artificială distribuite de Trump.

Cea mai recentă imagine vine pe fundalul apelurilor repetate ale lui Trump către Statele Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei. Acestea au stârnit îngrijorări în rândul mai multor aliați europeni.

Trump a sugerat anterior, de asemenea, că Canada ar putea deveni al 51-lea stat american. Administrația sa s-a angajat separat în dispute cu Mexicul și Cuba”.

Victoria AfD în alegerile din landul german Saxonia Anhalt a stârnit un val de entuziasm în rândul liderilor AUR, dar vestea nu a fost primită peste tot la fel în mediile de extremă dreapta din Europa. În Franța, bunăoară, extrema dreaptă își menține o atitudine rezervată.

Reuniunea Națională (RN), cu Marine le Pen pe primul loc în sondajele de opinie pentru alegerile prezidențiale, păstrează distanța față de omologul său din Germania.

Relațiile dintre cele două partide sunt reci și se pare că așa vor rămâne.

Colegii de la secțiunea RFI în limba engleză reamintesc că, acum doi ani, în mijlocul campaniei electorale europene -  pe când RN și AfD erau încă aliate - Maximilian Krah, candidatul principal al partidului german, a stârnit o controversă. Într-un ziar italian, el a declarat că ”un membru SS nu este automat un infractor”.

O declarație rău primită în Franța, cu experiența ei istorică legată de ocupația nazistă. Ca partid naționalist, RN nu putea accepta așa ceva.

Mai ales că partidul tocmai se afla în ascensiune după ani de eforturi pentru a se desprinde de imaginea negativă dată de simpatiile fondatorului, Jean-Marie Le Pen, față de regimul de la Vichy, aliat al Axei.

Așa că Marine Le Pen și tânărul ei discipol Jordan Bardella au decis să rupă legăturile și să nu mai facă parte din același grup parlamentar cu AfD, în ciuda încercărilor de conciliere ale copreședintelui partidului, Alice Weidel.

Citeste siRuptură franco-germană pe frontul naționalist – și un semnal pentru Europa

Relațiile erau și până atunci tensionate după ce Marine Le Pen își exprimase în mod special „opoziția flagrantă” față de politica de „remigrare” susținută de AfD; partidul elaborase un plan de expulzare a cetățenilor străini - sau de origine străină - considerați slab asimilați, un grup estimat la două milioane de persoane. Nici asta nu a plăcut în Franța.

Pe scurt, situația devenise prea toxică pentru Reuniunea Națională.

După cum relatează France 24, întrebat sâmbătă despre posibilitatea ca RN să se reconecteze cu AfD în urma succesului scontat al formațiunii germane, președintele RN, Jordan Bardella, a declarat că acest lucru „nu este pe ordinea de zi”.

Însă alți comentatori, precum editorialistul săptămânalului L’Express, văd doar o ruptură superficială. Deși partidul lui Jordan Bardella s-a rupt public de AfD, în practică, atitudinile lor  din Parlamentul European  rămân adesea identice.

Citeste siAfD, între izolare și guvernare în Saxonia-Anhalt

Povestea, însă, spune ceva despre felul în care guvernele ar interacționa în Europa în cazul în care ar fi controlate de partidele din extrema dreaptă. În Europa, naționalismele sunt de sens contrar, îndreptate împotriva unor alte națiuni rivale. Trimiterile la istorie joacă un rol esențial.

Și nu doar Franța și Germania împărtășesc un trecut amar. La fel, Austria și Italia, Germania și Polonia, Ungaria și Slovacia sau România. Ca să nu mai vorbim despre Balcani, unde fiecare națiune se vrea ”mare”, ceea ce înseamnă, automat, niște vecini ”mici”.

Toate acestea au dus la războaie îndelungate și sângeroase în istorie. Ceea ce Uniunea Europeană încearcă să evite, prin aducerea tuturor împreună și desființarea granițelor interne.

Problema este că extrema dreaptă contestă exact Uniunea Europeană. Și asta numai a pace nu miroase.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Exact în urmă cu doi ani, în 9 septembrie 2024, Mario Draghi prezenta raportul pe tema competitivității Uniunii Europene. Raportul cerea acțiune, Uniunea Europeană trebuia să treacă la fapte pentru a reduce diferența de competitivitate care o separă de SUA și China.

Agenția europeană pentru finanțarea cercetării și inovațiilor, o instituție care se vrea o replică a Agenției americane a Departamentului Apărării, care este responsabilă cu dezvoltarea de noi tehnologii, a publicat o evaluare a implementării recomandărilor făcute în raportul Draghi.

Concluziile nu sunt prea optimiste: din cele 30 de măsuri considerate critice, doar 26% au fost puse în practică. Este un progres față de un an în urmă, dar lent. De fapt, evaluarea arată că nicio măsură dintre cele 30 monitorizate nu este implementată complet, nouă sunt deblocate și sunt în progres, precum programul european de apărare SAFE sau normele privind fuziunile și achizițiile. Este nevoie de o accelerare a procesului, spune președintele agenției europene, iar cifrele arată acest lucru.

Citeste siDupă raportul privind competitivitatea, Draghi trece la fapte. „Grupul Rinului” va găsi soluțiile bune

Două treimi din măsuri sunt într-un stadiu incert, iar cinci nu au generat nici măcar o dezbatere serioasă. În această categorie intră, de exemplu, crearea unei agenții europene de rating sau renunțarea la principiul “returului geografic” în cadrul Agenției Spațiale Europene care garantează că fiecare stat membru primește o cotă din contractele industriale proporțională cu contribuția la buget.

Sectoarele energiei și materiilor prime înregistrează cele mai bune progrese, cu mai mult de o treime dintre măsuri deja implementate. Urmează piața unică și guvernanța, în timp ce domeniul sănătății este mult în urmă cu o rată de implementare de doar 13%. De exemplu, nu există un spațiu european comun al datelor privind sănătatea, în timp ce Marea Britanie are o bancă de date comună în acest domeniu.

Studiul de evaluare arată că așa-numitul „al 28-lea regim” ilustrează cel mai bine contradicția europeană. „Al 28-lea regim” vrea să fie un statut unic pentru companii, independent de cele 27 de sisteme juridice naționale. Bineînțeles, este vorba despre un regim simplificat care să poată facilita accesul companiilor pe piața comună.

Nemulțumirea președintelui agenției europene este că implementarea celui de-al 28-lea regim se face prin directivă europeană, în loc de regulament. În felul acesta, statele membre pot să fie creative în raport de legislație, ceea ce de multe ori dăunează, în loc să ajute.

Citeste siGrupul economic de la Rin și restul Europei: opinia unui expert

De exemplu, în Germania înființarea unei companii poate să implice onorarii notariale de până la 150.000 de euro.

Nu există companii gigant, campioni europeni, în sectorul bancar sau în domeniul sănătății, pentru că fiecare stat membru își păstrează prerogativele privind reglementarea și funcționarea. Piața unică, gândită pentru a fi pilonul puterii europene, rămâne doar pe hârtie în unele sectoare economice.

În ceea ce privește programele europene de inovare, dezbaterea nu se referă la nivelul finanțării, pentru că bugetul programului Orizont s-ar putea dubla ajungând la 200 de miliarde de euro.

Problema este alocarea ineficientă a banilor publici. De exemplu, în loc să concentreze resursele, Comisia Europeană le-a diluat, adică le-a distribuit către 14 „fabrici” de inteligență artificială în încercarea de a respecta criteriul geografic. În schimb, un summit organizat la Paris a reușit să atragă investiții de capital în valoare de peste 100 miliarde de euro. Ceea ce arată că fondurile private se mobilizează în volume mari, în timp ce banii publici se împrăștie.

Există o serie de măsuri propuse de agenția europeană, care respectă raportul Draghi, și pleacă de la energie, pentru că în continuare companiile europene plătesc energia de câteva ori mai mult decât cele americane. În aceste condiții este greu să vorbim de competitivitate.

”Atâta vreme cât nu înțelegi ce citești și nu poți lua decizii pe baza unui calcul matematic simplu, nu ai cum să nu te simți izolat în lumea de azi. Nu ai cum să nu devii o victimă sigură a șarlatanilor de tot felul, de la cei politici și până la cei de pe TikTok, care au un singur scop, să-ți fure tot, inclusiv sufletul...

... Ieri au fost publicate rezultatele la testele PISA și, așa cum era de așteptat, au fost foarte slabe. Surpriza nu e micimea lor, ci tendința continuă de scădere a nivelului de educație al copiilor din România”, notează SpotMedia.

EduPedu.ro ne ajută să interpretăm rezultatele PISA 2025 și publică analiza cercetătorului specializat în științele educației Dacian Dolean care pune rezultatele pe baza faptului că  fondurile europene alocate îmbunătățirii sistemului de învățământ au fost folosite ineficient.

Și Președintele Nicușor Dan, posesor al unei medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică a tras un semnal de alarmă declarând că "De educația asigurată astăzi copiilor noștri depinde viitorul României, iar perspectiva pe care ne-o dă studiul PISA este profund îngrijorătoare."

Libertatea scrie despre România perplexă. În ultima săptămână, Nicușor Dan, aflat trecător în funcția foarte grea de președinte al României, a instaurat, în loc de România onestă, pe care a promis-o în campania electorală din 2025, România perplexă. Una în care uimirea este amestecată cu nedumerire, pe scară largă.

Continuă dezvăluirile legate de deplasările din Mykonos și Nisa. PressOne publică în exclusivitate datele zborurilor operate de compania Toyo Aviation spre Mykonos și Nisa, care au transportat la începutul lunii iulie magistrați, politicieni și oameni de afaceri.

Documentele obținute conțin informații despre zborurile de repoziționare ale aeronavelor și aduc noi detalii despre organizarea celor două deplasări, ale căror costuri nu au fost făcute publice nici până la această oră.

Deși biroul de presă al Camerei de Comerț a României a declarat inițial pentru PressOne că nu a organizat niciun eveniment în data de 8 iulie în Mykonos, instituția a remis ulterior un comunicat în care a spus că „regretă politizarea dezbaterii publice”, asigurând că zborul a avut scopul de a „atrage investiții străine în România”.

Nici pe site-ul CCIR, nici pe site-ul Camerei Bilaterale Eleno-Române nu apare vreo informație despre un eventual eveniment organizat în data 8 iulie. În continuare, la peste 24 de ore de la publicarea informației despre zborul plătit de CCIR, instituția nu a transmis care au fost „investitorii” cu care s-a întâlnit delegația română și nu a furnizat nicio informație despre presupusul eveniment.

Gunoiul din Sectorul 4, plătit de cetățeni direct în conturile unei firme din grupul Toyo. Buletin de București scrie că și primarul Daniel Băluță a zburat cu avioanele de lux ale companiei. Pe lista de pasageri români obținută de Buletin de București se află atât numele primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, cât și a lui Bogdan Niculescu, administratorul Bin Go Solutions, cel care a semnat notificările către populație privind plata gunoiului direct în conturile grupului Toyo. Pe listele pasagerilor, apar inclusiv membrii de familie.

Cum a ajuns Bucureştiul „Covrig Valley“ explică ZF.ro.

Liderul pieţei de covrigi şi patiserie vândute pe stradă şi-a mărit afacerile de 20.000 de ori în 15 ani, până la 800 mil. lei. Sectorul e dominat de patru „evanghelişti“ – Luca, Petru, Gigi şi Matei.  Împreună, doar aceştia adună circa 350 de covrigării şi afaceri ce au sărit anul trecut pragul de 1 mld. lei. Această industrie e relevantă nu doar prin dimensiunea ei, ci şi prin faptul că are valoare adăugată mare – datorită ei, România nu mai exportă grâu ca să importe apoi biscuiţi ori alte snacksuri, ci îl procesează intern pentru a produce covrigi, merdenele şi alte alimente.

Securitatea cibernetică este atât în atenția managerilor, cât și a persoanelor fizice. Pentru firme, investițiile și procedurile de lucru care se referă la protecția împotriva atacurilor digitale au devenit indispensabile.

Invitat: Mădălin Dumitru, CEO al companiei SCUT.

„Televiziunea națională a ajuns pe mâna forțelor extremiste”. PSD a făcut astăzi un pas extrem de grav: a votat propunerea AUR pentru conducerea televiziunii publice, susține PNL. E vorba de jurnalista Sorina Matei. La Radioul Public propunerea este din partea social-democratilor, in persoana lui Razvan dinca, și fiecare partid a susținut propunerea celuilalt.

Datele au fost publicate  de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit evaluarii internationale, elevii romani au dificultăți să înțeleagă și să folosească, în situații concrete, informațiile căpătate in scoala. 

El a călătorit alături de un coleg de la CCR, politicieni şi oameni de afaceri cu probleme penale. Camera de Comerț, care a platit deplasarea, transmite că este o instituție privată, neguvernamentală, care nu primește bani de la bugetul de stat. Totusi, dincolo de acest aspect, care e problema cu aceste tipuri de zboruri? Discutam mai tarziu.