Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Presa internațională analizează consecințele victoriei clare înregistrate de partidul de extremă dreapta AfD în alegerile din landul Saxonia-Anhalt. Este un semnal pentru întreaga Europă, atrag atenția comentatorii. Unele voci pun în discuție răspunderea cancelarului creștin-democrat Friedrich Merz.

”Victoria extremei drepte într-un land german trimite un semnal Europei”, titrează The New York Times: 

”Reverberațiile au putut fi resimțite de la Downing Street până la Palatul Élysée. Rareori rezultatul unor alegeri regionale a fost privit cu o asemenea importanță pentru soarta democrației în Europa.

Cu alegeri programate în toată Europa anul viitor, succesul izbitor al partidului Alternativa pentru Germania, ar putea fi un vestitor al unor noi victorii ale extremei drepte”.

Agenția spaniolă EFE notează într-un comentariu că alegerile din Saxonia-Anhalt ”reflectă o tendință mai amplă în multe națiuni europene, unde partidele de extremă dreapta au intrat deja în guvernele centrale și regionale.

Peisajul politic european dezvăluie o extremă dreaptă diversă în alianțele sale, dar care împărtășește tipare comune, în special o concentrare puternic naționalistă și identitară”.

Citeste siAnul electoral al tuturor pericolelor pentru Uniunea Europeană

Potrivit ziarului francez cu profil economic Les Echos ”în acest land, considerat unul dintre cele mai sărace din Germania, partidul de extremă dreapta a valorificat sentimentul de declin al populației și temerile unor alegători că identitatea lor germană este diluată”. De asemenea, ziarul nu uită să amintească de ”abilitățile de comunicare ale liderului său și stăpânirea rețelelor sociale”.

În Germania, Süddeutsche Zeitung consideră că

AfD nu ar trebui să primească „puterea de a incita la ură împotriva migranților, de a forma miliții, de a arbora steagurile europene în bernă sau de a-l linguși pe Putin”.

Ziarul recunoaște, de asemenea, că „lupta pentru a ține extrema dreaptă departe de putere duce la formarea unor coaliții din ce în ce mai eterogene”.

Die Welt atrage atenția asupra nemulțumirilor electoratului. „Alegătorii din Saxonia-Anhalt (și din toată Germania) au vorbit mai întâi în șoaptă, apoi și-au ridicat vocile și, în final, au decis să strige: «Vrem o schimbare reală»”,

Ziarul, preluat de Courrier International, solicită o poziție mai puțin categorică față de partidul de extremă dreaptă. „În sfârșit, ascultați poporul! Continuarea ignorării cerințelor, dorințelor și preocupărilor cetățenilor nu va duce nicăieri.”

Citeste siDreapta radicală germană obţine un scor istoric la alegerile din landul Saxonia-Anhalt

Ziarul belgian Le Soir crede că ”rezultatul va reaprinde dezbaterea privind înlocuirea cancelarului Friedrich Merz la jumătatea mandatului”

Și Der Spiegel comentează că, „de ani de zile, cancelarii germani au fost judecați și în funcție de capacitatea lor de a ține AfD sub control”. Din această perspectivă, ”Friedrich Merz este în mod clar omul nepotrivit pentru această funcție în aceste vremuri. CDU și CSU trebuie să analizeze dacă vor să riște să piardă și alte campanii electorale cu el.”

Hidroelectrica a luat o decizie controversată. Compania a anunțat creșterea tarifelor, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Unii specialiști au criticat creșterea prețurilor energiei electrice, dar compania a adus o serie de explicații.

Care sunt argumentele împotriva creșterii tarifelor de către compania Hidroelectrica? Tarifele mai mari anunțate sunt un semnal pentru piață, cred experții. Respectiv, dacă Hidroelectrica, producătorul cu cele mai mici tarife, mărește prețul, atunci celelalte companii din piață vor fi tentate și ele să ia o decizie asemănătoare.

Hidroelectrica a fost în ultimii ani o ancoră a tarifelor mici și un producător care a fost considerat automat de către consumatorii persoane fizice, în special, ca având în orice condiții tariful cel mai mic.

Imaginea Hidroelectrica a fost „spartă” în această vară atunci când o companie privată a venit cu o ofertă mai bună (cu un tarif mai mic) decât a firmei de stat. A fost doar o ofertă limitată din multe puncte de vedere - perioadă, condiții de contractare, dar suficientă pentru a crea o breșă.

Avantajul listării la Bursa de la București a Hidroelectrica este că publică, transparent, principalii indicatori economici. Astfel, în primul semestru al acestui an, compania a înregistrat o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și un profit net de 2,57 miliarde de lei.

Văzând aceste cifre, Asociația „Energia inteligentă” a comentat că firma de stat are o situație financiară foarte bună, ceea ce nu justifică o creștere a tarifelor. Într-adevăr, cifrele sunt excelente, dar ceea ce atrage atenția este rata foarte înaltă a profitului. În aceste condiții, este clar că o creștere a prețurilor nu este o urgență, chiar dacă se poate înțelege că o companie, fie și de stat, trebuie să fie precaută cu păstrarea performanțelor economice.

O întrebare pe care o adresează public experții de la „Energia inteligentă” este dacă nu cumva maximizarea profitului Hidroelectrica nu intră în contradicție cu obiectivele de competitivitate ale economiei românești? Argumentele împotriva creșterii tarifelor sunt coerente.

Să vedem, însă, și motivele pe care Hidroelectrica le-a enumerat în favoarea deciziei de creștere a prețurilor. Activitatea companiei a fost influențată de inflație, de creșterea prețurilor carburanților, dar în special de condițiile hidrologice nefavorabile care au afectat nivelul producției de energie hidro.

Problemele de hidraulicitate au început încă din luna aprilie a.c. și au inclus debitele de pe majoritatea râurilor interioare la care în iulie și august a.c. s-a adăugat și fluviul Dunărea care deține o pondere de 40% din producția totală de energie a companiei.

Prețul apei uzinate a crescut, așa după cum a crescut și prețul energiei tranzacționată pe piața en gros. De asemenea, creșterea cu 13% a tarifului energiei este sub nivelul cumulat al inflației din perioada în care prețul hidro a rămas neschimbat.

Un alt argument în favoarea companiei este că noile tarife care se vor aplica începând cu luna octombrie a.c. vor fi valabile doar pentru noile contracte și pentru cele care ajung la scadență. Dar, această regulă nu este vreo concesie pe care o face compania consumatorilor, pentru că este logic și contractual ca noile tarife să respecte condițiile de neretroactivitate.

Sunt așadar suficiente argumente pentru și împotriva creșterii tarifelor. Trebuie, însă, reamintit principalul beneficiar al performanțelor economice ale Hidroelectrica. Este statul care deține 80% din companie, restul fiind un pachet de acțiuni listat la Bursă.

Statul a primit 80% din dividendele plătite anul trecut de firmă, adică 2,6 miliarde de lei, din 3,3 miliarde, plus un dividend special de un miliard de lei care va fi plătit proporțional acționarilor până la sfârșitul acestei luni. Marea problemă este că statul forțează plata dividendelor în loc să aloce fonduri mai mari pentru investiții. Așadar, creșterile de prețuri și profitul mai mare vor aduce mai mulți bani la buget de la consumatori.

Există tensiuni pe filierele de produse care fac legătura între producători și retaileri. Reglementările în domeniu tind să devină suprareglementări, dar o funcționare eficientă ar presupune existența mai multor actori economici pe fiecare verigă a lanțului alimentar.

Invitat: Feliciu Paraschiv, președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Cea mai recentă ediție a buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), publicată la 24 august, oferă o perspectivă asupra culturilor europene, în contextul climatic al anului agricol curent. Potrivit previziunilor MARS, căldura persistentă și deficitul de apă au redus randamentele culturilor de vară în mai multe țări și regiuni din Europa de Vest și Centrală cu până la 14% sub media ultimilor cinci ani.

Cele mai afectate de stresul termic sunt Franța, sudul Germaniei, nordul și centrul Italiei, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și vestul României. În Franța, unde aproape 35.000 de ferme – aproximativ 10% din totalul exploatațiilor agricole – se află în situație financiară precară din cauza căldurii extreme și a secetei din vară, guvernul francez promite despăgubiri în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru a preveni falimentele și a le permite fermierilor să achiziționeze semințe și furaje necesare reluării producției, notează Politico.

Numai în iulie 2026, temperaturile din mai multe țări europene au depășit mediile sezoniere cu 5 până la 12 grade Celsius.

În majoritatea statelor Uniunii Europene, randamentele la porumb sunt sub media perioadei 2021–2025, Franța, Germania și Italia fiind printre țările cele mai afectate, cu reduceri de peste 10%, conform prognozelor JRC MARS. Doar România și Bulgaria înregistrează creșteri de peste 10% comparativ cu media ultimilor cinci ani, însă randamentele prognozate pentru 2026 rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană: 4,46 tone la hectar în România și 5,52 tone la hectar în Bulgaria.

Fermierii europeni cer Bruxelles-ului o strategie pentru adaptarea mai rapidă la schimbările climatice

La începutul lunii septembrie, liderii Copa și Cogeca din țările cele mai afectate de valurile de căldură din această vară au participat la o reuniune organizată de comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, și de ministrul irlandez al agriculturii, Martin Heydon, care prezidează Consiliul Agricultură și Pescuit în semestrul în curs. Întâlnirea a avut ca scop evaluarea rezultatelor agricole din acest an și colectarea de informații din surse directe, înaintea reuniunii informale a miniștrilor agriculturii din UE, de la Dublin, din 6–8 septembrie.

Cu această ocazie, reprezentanții fermierilor europeni au solicitat Bruxelles-ului măsuri urgente de sprijin pentru gestionarea efectelor imediate ale crizei, precum și o strategie europeană pe termen lung, susținută de finanțare adecvată, care să ajute sectorul să se adapteze noilor condiții climatice, prin investiții în inovare, soiuri reziliente, gestionarea apei și a riscurilor și în infrastructura de irigații.

Cu puțin timp înainte, la sfârșitul lunii august, Comisia a publicat un document de orientare destinat fermierilor, care cuprinde un set de măsuri pe care aceștia le-ar putea adopta pentru a atenua efectele valurilor de căldură asupra culturilor și animalelor, însoțit de exemple de intervenții finanțate din politica agricolă comună în Ungaria, Cipru și Grecia. Ungaria și Cipru compensează fermierii care adoptă standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor prin îmbunătățirea adăposturilor, a alimentației și a condițiilor de sănătate. Planurile lor strategice promovează inclusiv reducerea densității efectivelor. Grecia încurajează trecerea la culturi inovatoare și rezistente la schimbările climatice, potrivite pentru condițiile calde și uscate din regiunea mediteraneeană, pentru a reduce cererea de irigații și pentru a sprijini biodiversitatea.

Comisia recomandă, pe termen scurt, irigații mai eficiente și protejarea culturilor, prin măsuri cum ar fi utilizarea serelor sau a plaselor multifuncționale, precum și asigurarea accesului permanent la apă și la zone umbrite pentru animale. Pe termen mediu și lung, fermierii sunt încurajați să utilizeze soiuri și culturi mai tolerante la temperaturi ridicate, să îmbunătățească capacitatea solurilor de a reține apa și să investească în stocarea și reutilizarea resurselor de apă. Comisia subliniază că politica agricolă comună poate sprijini financiar o parte dintre aceste măsuri de adaptare a sistemelor de producție la condițiile climatice în schimbare.

Importuri braziliene de produse agroalimentare, sub restricții în UE

Comisia Europeană a suspendat, la 3 septembrie, importurile de carne de vită și de pasăre din Brazilia, din cauza îngrijorărilor legate de nerespectarea normelor europene privind utilizarea antimicrobienelor. Măsura, adoptată în urma unui vot al experților naționali în luna mai, se aplică și ouălor și mierii, potrivit Euronews.

Pentru carnea de vită, Brazilia nu a furnizat în termenul solicitat garanțiile necesare pentru a permite verificarea conformității exporturilor, în timp ce în cazul cărnii de pasăre și al mierii este așteptată elaborarea concluziilor, după finalizarea inspecțiilor asupra produselor importate.

Exporturile braziliene vor putea fi reluate după ce va fi demonstrată conformitatea cu standardele europene de siguranță alimentară.

24 de miliarde de euro, excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene

Comerțul internațional cu produse agroalimentare al Uniunii Europene a scăzut în prima jumătate a anului curent, comparativ cu perioada similară din 2025, însă excedentul comercial a rămas la un nivel ridicat, de aproximativ 24 de miliarde de euro, cu 1,4 miliarde de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul reducerii mai rapide a importurilor (-4%) decât a exporturilor (-2%), potrivit datelor comunicate de Direcția Generală Agricultură și Alimentație a Comisiei Europene.

Creșteri semnificative ale exporturilor blocului comunitar au fost consemnate către Egipt, în principal datorită vânzărilor de grâu, dar și către Ucraina și India. În ceea ce privește importurile, au crescut cele provenite din Brazilia, cu 5%, în special datorită achizițiilor de boabe de soia, precum și cele din Argentina și Guatemala. În timp ce importurile de cereale au scăzut în primul semestru al anului, cele de fructe și de semințe de floarea-soarelui au crescut, pe fondul celor doi ani consecutivi cu recolte slabe în Uniunea Europeană.

Jurnal de știri

Harta Literară este un proiect care și-a propus ca prin literatură să schimbe modul în care privim un oraș. La Iași s-a întâmplat un tur literar ghidat de scriitorul și scenaristul Florin Lăzărescu, o plimbare prin oraș în care traseul nu a fost stabilit dinainte, ci s-a construit din povești, amintiri și întâmplări. Astăzi, Harta Literară ajunge la Chișinău, iar pentru a afla mai multe amănunte despre acest proiect, prin telefon este acum Anca Spiridon.

Harta Literară a fost lansată în octombrie 2025, printr-o finanțare AFCN, cu focus pe București. Evenimente 2025: lansarea proiectului, tururi literare cu Gruia Bădescu (Bucureștiul imaginat), Andreea Răsuceanu (Bucureștiul lui Mircea Eliade și al Andreei Răsuceanu), Florin Iaru (Bucureștiul Optzecist), Claudiu Komartin (Bucureștiul Poetic).

În 2026, proiectul continuă printr-o nouă finanțare AFCN care permite extinderea spre Iași și Brașov și printr-o finanțare Centrul de Proiecte care acoperă realizarea modulului dedicat Timișoarei.

Harta Literară nu este doar o colecție de locuri, ci mai ales o invitație la explorare. E o platformă vie, unde vizităm locuri din cărți, dar și unde cititorii sau comunitățile pot contribui cu propriile descoperiri. Astfel, orașul se transformă într-o ficțiune de zi de zi, mereu deschis dialogului dintre literatură și viața urbană. Harta Literară este aici!

Ce este adevărul și ce valoare are? Dar libertatea ce mai înseamnă astăzi? Nu despicăm aiurea firul în patru, pornim doar o discuție având la bază filosofia. Fiecare dintre noi are, chiar şi fără să o numească astfel, o filosofie de viaţă, un set de reguli, convingeri. Când valorile noastre nu mai au repere în schimbările rapide venite cu fiecare zi, Fundația Calea Victoriei ne propune să ne oprim în loc pentru o resetare, asta înseamnă cursul susţinut de lectorul Laurențiu Staicu.

Laurențiu Staicu este profesor universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, Departamentul de Filosofie Teoretică, autorul volumelor "Metafizica genurilor naturale", "Trei istorii metafizice pentru insomniaci" şi "Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenţi", precum şi coordonator sau editor al unor volume dedicate evoluţiei, complexităţii şi filosofiei prieteniei. 

Amanunte despre cursul “Scurtă introducere în filosofie sau cinci întrebări despre om și lume”, pe pagina Fundaţiei Calea Victoriei.

Nu am avut astazi o desemnare de premier. Cel mai probabil urmeaza noi consultari oficiale intre presedinte si partide si abia apoi un anunt, in aceasta saptamana. Aflat la deschiderea anului scolar, intr-o comuna din Calarasi, presedintele nu a vrut să răspundă când va face o nouă nominalizare dar a spus că aceste patru luni fara guvern sunt un eşec pentru toată lumea.  

Elevii de clasa a IX-a încep liceul fără manuale. Ei sunt prima generație care învață după noua programă școlară. Cum a aratat deschiderea noului an scolar, va spunem in aceasta seara. 

Daca mai era nevoie aflam inca odata cat de mult ne influenteaza informatia raspandita pe retelele sociale. Este explicatia psihologului Mihai Copaceanu dupa ce sute de turiști din toată țara au ajuns în localitatea Jurilovca din județul Tulcea, așteptându-se să participe la un festival care n-a mai avut loc. Oamenii au fost induși în eroare de informații false generate de Inteligență Artificială și preluate greșit de unele agenții de turism.  

Ne lamurim si daca Germania traverseaza o criza politica după succesul partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile din landul Saxonia-Anhalt. Cancelarul Friedrich Merz s-a declarat „profund șocat” de victoria istorică a extremei drepte si a promis că va menține cursul reformelor sale.      

Mobilizare de amploare pentru Ziua de Curățenie Națională organizată pe 19 septembrie. Voluntarii sunt așteptați sâmbăta viitoare să curețe mai multe zone naturale din București și din țară. Acțiuni similare au loc simultan în 190 de țări. Agata Bulei este manager de proiecte la ”Let's Do It, Romania!”. Ea spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că Ziua de Curățenie Națională își propune să schimbe comportamente și mentalități.

Ziua de Curățenie Națională are loc pe 19 septembrie 2026. Acțiunea este organizată de ”Let's Do It, Romania!”.

Agata Bulei spune în interviul acordat RFI că de regulă, zonele curățate în anii precedenți sunt mai curate de la un an la altul.

Ea precizează de asemenea că numărul de PET-uri aruncate în natură a scăzut în ultimii ani, de la introducerea Sistemului de Garanție/Returnare a ambalajelor.

Agata Bulei mai spune că voluntarii găsesc tot mai multe deșeuri sanitare, deșeuri din construcții și deșeuri textile, chiar o rochie de mireasă.

Jurnal de știri