Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Există tensiuni pe filierele de produse care fac legătura între producători și retaileri. Reglementările în domeniu tind să devină suprareglementări, dar o funcționare eficientă ar presupune existența mai multor actori economici pe fiecare verigă a lanțului alimentar.

Invitat: Feliciu Paraschiv, președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Cea mai recentă ediție a buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), publicată la 24 august, oferă o perspectivă asupra culturilor europene, în contextul climatic al anului agricol curent. Potrivit previziunilor MARS, căldura persistentă și deficitul de apă au redus randamentele culturilor de vară în mai multe țări și regiuni din Europa de Vest și Centrală cu până la 14% sub media ultimilor cinci ani.

Cele mai afectate de stresul termic sunt Franța, sudul Germaniei, nordul și centrul Italiei, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și vestul României. În Franța, unde aproape 35.000 de ferme – aproximativ 10% din totalul exploatațiilor agricole – se află în situație financiară precară din cauza căldurii extreme și a secetei din vară, guvernul francez promite despăgubiri în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru a preveni falimentele și a le permite fermierilor să achiziționeze semințe și furaje necesare reluării producției, notează Politico.

Numai în iulie 2026, temperaturile din mai multe țări europene au depășit mediile sezoniere cu 5 până la 12 grade Celsius.

În majoritatea statelor Uniunii Europene, randamentele la porumb sunt sub media perioadei 2021–2025, Franța, Germania și Italia fiind printre țările cele mai afectate, cu reduceri de peste 10%, conform prognozelor JRC MARS. Doar România și Bulgaria înregistrează creșteri de peste 10% comparativ cu media ultimilor cinci ani, însă randamentele prognozate pentru 2026 rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană: 4,46 tone la hectar în România și 5,52 tone la hectar în Bulgaria.

Fermierii europeni cer Bruxelles-ului o strategie pentru adaptarea mai rapidă la schimbările climatice

La începutul lunii septembrie, liderii Copa și Cogeca din țările cele mai afectate de valurile de căldură din această vară au participat la o reuniune organizată de comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, și de ministrul irlandez al agriculturii, Martin Heydon, care prezidează Consiliul Agricultură și Pescuit în semestrul în curs. Întâlnirea a avut ca scop evaluarea rezultatelor agricole din acest an și colectarea de informații din surse directe, înaintea reuniunii informale a miniștrilor agriculturii din UE, de la Dublin, din 6–8 septembrie.

Cu această ocazie, reprezentanții fermierilor europeni au solicitat Bruxelles-ului măsuri urgente de sprijin pentru gestionarea efectelor imediate ale crizei, precum și o strategie europeană pe termen lung, susținută de finanțare adecvată, care să ajute sectorul să se adapteze noilor condiții climatice, prin investiții în inovare, soiuri reziliente, gestionarea apei și a riscurilor și în infrastructura de irigații.

Cu puțin timp înainte, la sfârșitul lunii august, Comisia a publicat un document de orientare destinat fermierilor, care cuprinde un set de măsuri pe care aceștia le-ar putea adopta pentru a atenua efectele valurilor de căldură asupra culturilor și animalelor, însoțit de exemple de intervenții finanțate din politica agricolă comună în Ungaria, Cipru și Grecia. Ungaria și Cipru compensează fermierii care adoptă standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor prin îmbunătățirea adăposturilor, a alimentației și a condițiilor de sănătate. Planurile lor strategice promovează inclusiv reducerea densității efectivelor. Grecia încurajează trecerea la culturi inovatoare și rezistente la schimbările climatice, potrivite pentru condițiile calde și uscate din regiunea mediteraneeană, pentru a reduce cererea de irigații și pentru a sprijini biodiversitatea.

Comisia recomandă, pe termen scurt, irigații mai eficiente și protejarea culturilor, prin măsuri cum ar fi utilizarea serelor sau a plaselor multifuncționale, precum și asigurarea accesului permanent la apă și la zone umbrite pentru animale. Pe termen mediu și lung, fermierii sunt încurajați să utilizeze soiuri și culturi mai tolerante la temperaturi ridicate, să îmbunătățească capacitatea solurilor de a reține apa și să investească în stocarea și reutilizarea resurselor de apă. Comisia subliniază că politica agricolă comună poate sprijini financiar o parte dintre aceste măsuri de adaptare a sistemelor de producție la condițiile climatice în schimbare.

Importuri braziliene de produse agroalimentare, sub restricții în UE

Comisia Europeană a suspendat, la 3 septembrie, importurile de carne de vită și de pasăre din Brazilia, din cauza îngrijorărilor legate de nerespectarea normelor europene privind utilizarea antimicrobienelor. Măsura, adoptată în urma unui vot al experților naționali în luna mai, se aplică și ouălor și mierii, potrivit Euronews.

Pentru carnea de vită, Brazilia nu a furnizat în termenul solicitat garanțiile necesare pentru a permite verificarea conformității exporturilor, în timp ce în cazul cărnii de pasăre și al mierii este așteptată elaborarea concluziilor, după finalizarea inspecțiilor asupra produselor importate.

Exporturile braziliene vor putea fi reluate după ce va fi demonstrată conformitatea cu standardele europene de siguranță alimentară.

24 de miliarde de euro, excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene

Comerțul internațional cu produse agroalimentare al Uniunii Europene a scăzut în prima jumătate a anului curent, comparativ cu perioada similară din 2025, însă excedentul comercial a rămas la un nivel ridicat, de aproximativ 24 de miliarde de euro, cu 1,4 miliarde de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul reducerii mai rapide a importurilor (-4%) decât a exporturilor (-2%), potrivit datelor comunicate de Direcția Generală Agricultură și Alimentație a Comisiei Europene.

Creșteri semnificative ale exporturilor blocului comunitar au fost consemnate către Egipt, în principal datorită vânzărilor de grâu, dar și către Ucraina și India. În ceea ce privește importurile, au crescut cele provenite din Brazilia, cu 5%, în special datorită achizițiilor de boabe de soia, precum și cele din Argentina și Guatemala. În timp ce importurile de cereale au scăzut în primul semestru al anului, cele de fructe și de semințe de floarea-soarelui au crescut, pe fondul celor doi ani consecutivi cu recolte slabe în Uniunea Europeană.

Jurnal de știri

Harta Literară este un proiect care și-a propus ca prin literatură să schimbe modul în care privim un oraș. La Iași s-a întâmplat un tur literar ghidat de scriitorul și scenaristul Florin Lăzărescu, o plimbare prin oraș în care traseul nu a fost stabilit dinainte, ci s-a construit din povești, amintiri și întâmplări. Astăzi, Harta Literară ajunge la Chișinău, iar pentru a afla mai multe amănunte despre acest proiect, prin telefon este acum Anca Spiridon.

Harta Literară a fost lansată în octombrie 2025, printr-o finanțare AFCN, cu focus pe București. Evenimente 2025: lansarea proiectului, tururi literare cu Gruia Bădescu (Bucureștiul imaginat), Andreea Răsuceanu (Bucureștiul lui Mircea Eliade și al Andreei Răsuceanu), Florin Iaru (Bucureștiul Optzecist), Claudiu Komartin (Bucureștiul Poetic).

În 2026, proiectul continuă printr-o nouă finanțare AFCN care permite extinderea spre Iași și Brașov și printr-o finanțare Centrul de Proiecte care acoperă realizarea modulului dedicat Timișoarei.

Harta Literară nu este doar o colecție de locuri, ci mai ales o invitație la explorare. E o platformă vie, unde vizităm locuri din cărți, dar și unde cititorii sau comunitățile pot contribui cu propriile descoperiri. Astfel, orașul se transformă într-o ficțiune de zi de zi, mereu deschis dialogului dintre literatură și viața urbană. Harta Literară este aici!

Ce este adevărul și ce valoare are? Dar libertatea ce mai înseamnă astăzi? Nu despicăm aiurea firul în patru, pornim doar o discuție având la bază filosofia. Fiecare dintre noi are, chiar şi fără să o numească astfel, o filosofie de viaţă, un set de reguli, convingeri. Când valorile noastre nu mai au repere în schimbările rapide venite cu fiecare zi, Fundația Calea Victoriei ne propune să ne oprim în loc pentru o resetare, asta înseamnă cursul susţinut de lectorul Laurențiu Staicu.

Laurențiu Staicu este profesor universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, Departamentul de Filosofie Teoretică, autorul volumelor "Metafizica genurilor naturale", "Trei istorii metafizice pentru insomniaci" şi "Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenţi", precum şi coordonator sau editor al unor volume dedicate evoluţiei, complexităţii şi filosofiei prieteniei. 

Amanunte despre cursul “Scurtă introducere în filosofie sau cinci întrebări despre om și lume”, pe pagina Fundaţiei Calea Victoriei.

Nu am avut astazi o desemnare de premier. Cel mai probabil urmeaza noi consultari oficiale intre presedinte si partide si abia apoi un anunt, in aceasta saptamana. Aflat la deschiderea anului scolar, intr-o comuna din Calarasi, presedintele nu a vrut să răspundă când va face o nouă nominalizare dar a spus că aceste patru luni fara guvern sunt un eşec pentru toată lumea.  

Elevii de clasa a IX-a încep liceul fără manuale. Ei sunt prima generație care învață după noua programă școlară. Cum a aratat deschiderea noului an scolar, va spunem in aceasta seara. 

Daca mai era nevoie aflam inca odata cat de mult ne influenteaza informatia raspandita pe retelele sociale. Este explicatia psihologului Mihai Copaceanu dupa ce sute de turiști din toată țara au ajuns în localitatea Jurilovca din județul Tulcea, așteptându-se să participe la un festival care n-a mai avut loc. Oamenii au fost induși în eroare de informații false generate de Inteligență Artificială și preluate greșit de unele agenții de turism.  

Ne lamurim si daca Germania traverseaza o criza politica după succesul partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile din landul Saxonia-Anhalt. Cancelarul Friedrich Merz s-a declarat „profund șocat” de victoria istorică a extremei drepte si a promis că va menține cursul reformelor sale.      

Mobilizare de amploare pentru Ziua de Curățenie Națională organizată pe 19 septembrie. Voluntarii sunt așteptați sâmbăta viitoare să curețe mai multe zone naturale din București și din țară. Acțiuni similare au loc simultan în 190 de țări. Agata Bulei este manager de proiecte la ”Let's Do It, Romania!”. Ea spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că Ziua de Curățenie Națională își propune să schimbe comportamente și mentalități.

Ziua de Curățenie Națională are loc pe 19 septembrie 2026. Acțiunea este organizată de ”Let's Do It, Romania!”.

Agata Bulei spune în interviul acordat RFI că de regulă, zonele curățate în anii precedenți sunt mai curate de la un an la altul.

Ea precizează de asemenea că numărul de PET-uri aruncate în natură a scăzut în ultimii ani, de la introducerea Sistemului de Garanție/Returnare a ambalajelor.

Agata Bulei mai spune că voluntarii găsesc tot mai multe deșeuri sanitare, deșeuri din construcții și deșeuri textile, chiar o rochie de mireasă.

Jurnal de știri

Începând de luni, 7 septembrie, emisiunea dedicată Republicii Moldova de la RFI apare într-un format nou și se va numi Focus Moldova. Păstrăm dedicația pentru misiunea de a construi poduri informaționale și nevoia apropierii celor două maluri ale Prutului. Noul format aduce noi rubrici, noi autori și analize aprofundate despre și pentru Republica Moldova. Păstrăm rubricile noastre tradiționale, cu interviuri, analize și reportaje de culoare din localități.

În ediția de astăzi vorbim despre tranzitul de cereale din Ucraina, despre pericolele dezinformării rusești, tradițiile cu care Republica Moldova merge în Europa. Iar cu Sorin Ioniță, directorul Expert Forum, discutăm despre bunele practici pe care Bucureștiul le poate prelua de la Chișinău. Și vă fac cunoștință și cu noii noștri colegi, care ne vor fi alături în fiecare dimineață.

- Redactorul șef al RFI, Ovidiu Nahoi, explică de ce RFI a decis să-și extindă emisiunea pentru Republica Moldova.

- Chișinăul a redus, din 10 august, cu 50% tarifele pentru tranzitul feroviar al cerealelor ucrainene. Pentru Calea Ferată din Moldova, CFM, acest tranzit poate însemna venituri suplimentare, într-o perioadă în care transportul de mărfuri este în scădere. Pentru fermierii moldoveni, însă, beneficiile tranzitului depind de o condiție esențială: ca acesta să nu se transforme într-o presiune suplimentară pe exporturile și piața locală. Liliana Barbăroșie a analizat, în reportajul realizat, în colaborare, de RFI și Deutsche Welle, cum văd fermierii această decizie și ce garanții oferă Guvernul de la Chișinău.

- Presa rusă este indignată că televiziunea publică de la Chișinău a numit „ocupație” intrarea Armatei Roșii în Basarabia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Rușii cer ca acest moment să fie numit „eliberarea de sub nazism”. Ignoră faptul că Basarabia era în componența României în acel moment. Jurnaliștii ruși îl citează pe un deputat comunist de la Chișinău care a reclamat reportajul. Vitalie Cojocari vine cu detalii, în „Cronica lui Vitalie”.

- În noul format al emisiunii, îl vom avea alături de noi în fiecare zi pe Daniel Vodă, expert în comunicare strategică, fost purtător de cuvânt al Guvernului de la Chișinău. Daniel Vodă este autorul noii noastre rubrici – Moldova în Europa. Astăzi – despre tradițiile pe care Republica Moldova le duce în Europa și despre faptul că acestea nu doar că nu dispar, ci sunt chiar protejate în cadrul Uniunii Europene.

- Punem un accent deosebit în cadrul noului format pe combaterea dezinformării și a narațiunilor false generate de Rusia. Noua rubrică, Zoom pe Fake, este susținută de Nicolae Țîbrigan, analist politic și expert în combaterea dezinformării. Acesta pune reflectorul pe modul în care funcționează dezinformarea, produsă la scară industrială în laboratoarele rusești.

- Extindem rubricile dedicate Republicii Moldova și prin noul podcast al lui Vitalie Cojocari, numit Informația vitală. În fiecare săptămână acesta discută în format video, cu invitatul său de la Chișinău, Oleg Onea, analist politic specializat în spațiul estic, doctorand SNSPA.

- Politologul Sorin Ioniță, președinte al Expert Forum, susține că Republica Moldova poate avea, în anumite domenii, lecții de dat României. Acesta compară administrațiile de la Chișinău și București și găsește avantaje pentru Moldova în zone precum protecția consumatorilor vulnerabili, transparența, controlul averilor, finanțarea partidelor și combaterea dezinformării. De ce reușește, în unele domenii, un stat mai mic și cu resurse mai puține să construiască sisteme pe care România, cu toate avantajele de care a beneficiat, încă nu le are? Și ce ar putea învăța Bucureștiul de la Chișinău? Sorin Ioniță răspunde întrebărilor Lilianei Barbăroșie.

Autoritățile au introdus de astăzi măsuri speciale de securitate la Aeroportul internațional Chișinău, în contextul tranzitului pelerinilor hasidici. Aeroportul este pregătit pentru un flux record de pasageri: la ultimul pelerinaj, din septembrie 2023, prin Republica Moldova au trecut în câteva zile, tur-retur, 18 mii de pelerini evrei.

În perioada 7-17 septembrie aeroportul Chișinău devine locul central de acces în Republica Moldova pentru mii de evrei hasidici, în pelerinajul lor anual spre orașul ucrainean Uman.

Evreii adepți ai curentului religios hasidic participă anual la acest pelerinaj pentru a marca revelionul evreiesc la mormântul unui important rabin, notează IPN.

Pentru a face față fluxului mărit de pasageri, poliția de frontieră, serviciul vamal și aeroportului își vor suplini numărul de angajați. Autoritățile promit că vor gestiona lucrurile astfel încât să nu fie dat peste cap graficul curselor regulate. Totuși, cei care au zboruri planificate în această perioadă sunt rugați să ajungă la aeroport cu trei ore înainte de zbor.

***

Statul alocă peste 13,6 milioane de lei moldovenești, aproximativ 650 de mii de euro, pentru organizarea alegerilor din autonomia Găgăuzia din sudul Republicii Moldova.

Alegerile pentru Adunarea Populară, legislativul local, dar și pentru funcția de bașcan, șeful executivului din Găgăuzia, trebuiau să aibă loc încă acum un an. Din cauza unor neconcordanțe legislative, speculate de autoritățile locale, aceste alegeri nu au putut avea loc.

Acum, clarificarea aspectelor juridice și legislative, data alegerilor a fost stabilită pentru 15 noiembrie. Autoritățile centrale de la Chișinău au declarat de mai multe ori că Rusia ar încerca să manipuleze din umbră exponenții puterii locale din Găgăuzia pentru a menține în autonomie un focar de tensiune și de influență. În ultimii ani, autonomia a fost fieful rețelelor criminale coordinate de la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor.

Noile alegeri ar trebui să readucă autonomia în câmpul legislativ democratic al Republicii Moldova.

***

Republica Moldova s-a abținut la ONU de la votul privind harta lumii, așa-numita rezoluție „Correct the Map”, adoptată pe 4 septembrie de Adunarea Generală a ONU.

Deși consideră legitime obiectivele de fond ale documentului, R. Moldova s-a abținut de la vot, deoarece harta reprezintă peninsula Crimeea anexată de Rusia și nu ca teritoriu al Ucrainei.

„Poziția noastră a ținut cont de preocupările exprimate de Ucraina privind posibila instrumentalizare politică a unor reprezentări cartografice, inclusiv în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate”, se arată într-un comunicat de Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, citat de Ziarul de Gardă.

Instituția a precizat că decizia a fost luată în contextul poziției constante a Republicii Moldova de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. „Republica Moldova a ales să fie solidară cu Ucraina, în deplină concordanță cu poziția sa consecventă de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional”, au subliniat Externele de la Chișinău.

Cea de-a șasea ediție Beta - Bienala de Arhitectură din Timișoara s-a deschis pe 4 septembrie și poate fi vizitată până pe 25 octombrie 2026. Beta este curatoriată de arhitecții Andreas Kofler și Tudor Vlăsceanu si aduce sub tema „In Practice – as opposed to ‘in theory’” peste 40 de proiecte realizate de participanți din 15 țări care transformă fosta clădire a Liceului „Ion Mincu” într-un spațiu de experiment, lucru colectiv și reflecție asupra viitorului arhitecturii.