Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În România se vorbește des despre „proiect de țară” dar rareori îl punem în centrul lucrurilor care chiar ne schimbă viitorul. Este vorba despre educația copiilor și a profesorilor, despre cultura care ne antrenează gândirea critică și sensibilitatea, și despre climă, sau felul în care trăim pe această planetă fără să o epuizăm.

Băncile par ca se află, de multe ori, în afara acestei conversații. În realitate, există oameni care folosesc puterea financiară ca să investească exact în aceste trei axe. Flavia Popa este unul dintre ei.

Este secretar general al BRD – Groupe Société Générale. Din poziția ei, coordonează nu doar guvernanța și comunicarea unei bănci sistemice, ci și direcțiile de responsabilitate socială prin care BRD investește, pe termen lung, în educație, în cultură și în proiecte legate de climă.

Climate Change Summit, programele educaționale și susținerea unor inițiative culturale precum Scena9 nu sunt doar sponsorizări elegante, ci piese dintr‑o construcție mai mare. In spatele tuturor acestor proiecte sta ideea că un sistem financiar responsabil poate contribui la un proiect de țară în care copiii învață mai bine, oamenii gândesc mai profund, iar deciziile de azi iau în serios viitorul planetei.

Am invitat-o astăzi la „Noi venim din viitor” pe Flavia Popa cu care vom povesti despre aceste proiecte dar și despre parcursul ei de business și de viață. Despre drumul de la avocatură și juridic bancar la rolul de arhitect al dialogului dintre bancă, societate și autorități.

Vom explora împreuna cum arată, din interior, responsabilitatea de a decide unde se duc resursele – spre ce fel de educație, ce fel de cultură, ce fel de inițiative climatice – și despre ce înseamnă să pui „mult suflet în tot și în toate” într‑un univers dominat de cifre dar în cautare de sens.

Mai multe despre ea si proiectele ei puteți afla la adresa : brd.ro.

Emisiunea ”Noi venim din viitor”, la RFI România, vineri 4 septembrie 2026 de la 17h30 la 18h00 și în reluare sâmbătă 5 septembrie după știrile de la ora 11h00

Jurnal de știri

Directiva inspectoratului a fost semnalată de Alexandra Tănăsescu, jurnalist Cultura la dubă, pe pagina sa de Facebook. Marilena Marc, inspectorul școlar al ISJ Cluj, a declarat pentru Edupedu.ro că este vorba despre o activitate fără prezență obligatorie, care are loc de 15 ani.

Banii partidelor și agenda presei. PressOne scrie despre cum site-urile de știri care au primit cei mai mulți bani pentru publicitate politică n-au băgat în seamă subiectul Pahonțu

În primele șapte luni din 2026, partidele au cheltuit 26,4 milioane de lei din subvențiile de la stat pentru „presă și propagandă”. Dintre contractele pe care Expert Forum (EFOR) a reușit să le identifice, cele mai mari sume au ajuns la Realitatea – aproape 8 milioane de lei, Antena3 – 2,7 milioane și Evenimentul Zilei – peste un milion.

PSD a cheltuit cel mai mult – 13,1 milioane de lei, urmând PNL, cu aproape 6 milioane de lei, și AUR cu 4,6 milioane de lei.

PressOne a urmărit cum a fost relatată investigația Recorder despre Lucian Pahonțu pe site-urile care apar ca principalii beneficiari ai acestor contracte, iar în mai multe cazuri, investigația nu a fost prezentată ca subiect în sine în ziua publicării, ci a intrat ulterior pe agendă prin reacțiile persoanelor publice. Unele publicații au ajuns apoi să o prezinte drept „atac”, „manipulare” sau „operațiune”.

Ce s-a întâmplat la CSM, în întâlnirea unde Nicușor Dan s-a lovit de un zid de tăcere a magistraților. „De trei ori, președintele a întrebat dacă cineva vrea să mai dialogheze” scrie Hotnews.ro.  Un singur membru al Consiliului a răspuns apelului de a discuta în ședința CSM

Până astăzi nu a răspuns la niciuna dintre invitații, au precizat două surse din CSM pentru HotNews. Iar când a venit, Nicușor Dan a făcut-o „abrupt”, conform uneia dintre surse. 

Vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, a spus că a aflat de vizita lui Dan chiar „înaintea plenului”. Nicușor Dan a prezidat ședința, încadrat de președintele CSM, Liviu Odagiu, și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea (membru de drept în CSM). Dan i-a anunțat pe magistrați că va participa doar la dezbaterea primului punct de pe ordinea de zi, cel în care s-a pus în discuție propunerea unor procurori pentru cercetarea infracțiunilor care vizează magistrați.

După ce le-a transmis membrilor CSM că sistemul judiciar este despre echilibru, „nu despre cercetare de dragul cercetării”, Nicușor Dan a început dialogul cu procurorul general al României, Cristina Chiriac. „Sunt curios doamna procuror general pe cine propuneți”, a precizat Dan, cu referire la procurorii ce vor fi desemnați să instrumenteze cauzele cu magistrați.

Dialogul, a mărturisit o sursă din mediul judiciar din afara CSM, a fost văzut ca o fixare a președintelui pe o temă marginală. Poate că asta e și sentimentul magistraților că sunt vânați de politic, dar asta a fost percepția, a spus respectivul magistrat pentru HotNews. 

Spotmedia.ro scrie ca România pierde tot mai mulți oameni care aleg să își mute definitiv domiciliul în străinătate, în timp ce numărul celor care revin în țară scade puternic.

În 2025, aproape 55.000 de români au plecat definitiv, cel mai ridicat nivel din ultimii 35 de ani, în timp ce mai puțin de 20.000 s-au întors.

Potrivit datelor analizate de Profit.ro, 54.966 de persoane și-au stabilit în 2025 domiciliul în străinătate. Este cel mai mare număr înregistrat după 1990, când 96.929 de români au plecat definitiv din țară.

După începutul anilor '90, numărul plecărilor a scăzut constant, ajungând în 2014 la doar 11.251 de persoane. Tendința s-a schimbat ulterior, iar plecările au crescut aproape în fiecare an.

Jurnal de știri

Spectacolul de dans contemporan și performance Patosfera incepe un turneu prin cinci orașe și face o primă oprire pe 7 septembrie, ora 19.30, la CNDB. Urmatoarele reprezentatii vor fi la Craiova, Sfântu Gheorghe, Bistrița si Arad. În cadrul proiectului vor avea loc ateliere de dans contemporan cu Mădălina Dan și ateliere de management cultural cu Ioana Gonțea și Alexandra Mihali.

Cupa României 2026–2027 a pornit la drum cu ambiția de a recâștiga interesul fotbalului românesc. Dar, dincolo de ceremonii, televizări și promisiunea unor dueluri spectaculoase, rămâne o întrebare incomodă: cât de mult își mai doresc cluburile de top acest trofeu?

Noul sezon al Cupei României a început încă din luna iulie, iar săptămâna aceasta  s-a dat startul fazei grupelor. Competiția păstrează formatul introdus în 2022: 24 de echipe sunt împărțite în patru grupe de câte șase, dintre care opt provin din primul eșalon, iar celelalte 16 sunt câștigătoare ale play-off-ului. Primele două echipe din fiecare grupă se califică în faza următoare.

În prima etapă nu s-au înregistrat cine știe ce surprize.

În grupa A, Poli Timișoara, din Liga a II-a, a pierdut pe final de meci în fața „surorii” Rapid, 0-2. Minerul Lupeni a cedat pe teren propriu în fața celor de la UTA, 0-3, iar FC Botoșani a pierdut acasă cu Corvinul la limită, 0-1.

În grupa B, CFR Cluj a trecut fără emoții, în deplasare, de Sepsi, scor 3-1, aceasta fiind a treia victorie consecutivă pentru Marius Șumudică. Universitatea Cluj și-a luat revanșa în fața Petrolului, după înfrângerea din campionat, și s-a impus cu 1-0, deși a jucat mai mult de o oră în zece oameni. Progresul Spartac, din Liga a III-a, nu a putut face față pe teren propriu Concordiei Chiajna, care s-a impus cu 5-2.

În grupa C, FC Bihor a remizat la Oradea cu Corona Brașov, scor 2-2. FCSB a umit-o 5-0 pe FC Argeș  la Mioveni. Gloria Bistrița, din Liga a II-a, a pierdut la domiciliu în fața codașei din SuperLiga, Csikszereda, 0-2.

În grupa D, echipele vizitatoare s-au impus pe linie. Deținătoarea trofeului, Universitatea Craiova, s-a chinuit în deplasare, 2-1 cu FC Bacău. Dinamo s-a impus la Galați în fața echipei din Liga a III-a Sporting Liești, 4-1, iar FC Voluntari a câștigat pe terenul celor de la Chindia Târgoviște, scor 1-0.

Pe hârtie, rețeta pare atractivă. În realitate, Cupa României continuă să aibă o problemă veche: pentru unele echipe, ea pare mai degrabă o obligație din calendar decât un obiectiv sportiv.

Semnalul cel mai clar a venit chiar înaintea noului sezon

Farul Constanța a fost eliminată în play-off de FC Bihor, scor 0-1, iar partida a reaprins discuția despre lipsa de interes a unor formații din SuperLiga pentru această competiție. În analiza televizată de după meci, oameni din fotbal au remarcat că unele cluburi folosesc Cupa pentru jucătorii cu puține minute și își fac calculele în funcție de deplasări, costuri și momentul din sezon în care sunt programate partidele.

Este o mentalitate greu de ignorat. În timp ce pentru formațiile mici Cupa poate reprezenta meciul vieții, pentru unele echipe din prima ligă ea devine terenul ideal pentru experimente. Titularii sunt odihniți, tinerii primesc șanse, iar obiectivul real rămâne campionatul.

Exemplul UTA din ediția trecută este relevant.

Arădenii au fost eliminați de Gloria Bistrița, echipă aflată atunci în subsolul clasamentului Ligii a II-a, după ce au început partida cu mai mulți jucători de rezervă.

Și totuși, Cupa poate oferi ceva ce un sezon întreg de campionat nu poate garanta: un trofeu. Universitatea Craiova a demonstrat-o în ediția 2025–2026, când a câștigat finala cu Universitatea Cluj la loviturile de departajare și și-a trecut în palmares al treilea trofeu al competiției din ultimul deceniu. Finala s-a disputat în fața a aproximativ 12.000 de spectatori, semn că interesul public poate exista atunci când miza este reală.

Federația încearcă acum să facă întrecerea mai atractivă. Toate cele 12 partide din prima etapă a grupelor sunt transmise la televizor sau pe FRF TV, iar calendarul duce competiția până la finala programată pe 12 mai 2027.

Dar televiziunile și modificările de regulament nu pot rezolva singure problema. Cupa are nevoie de ceea ce fotbalul românesc îi oferă prea rar: respect.

Pentru echipele mici, Cupa României înseamnă șansa de a întâlni un adversar important, de a umple stadionul și de a ieși, măcar pentru o seară, din anonimat. Pentru granzi, ar trebui să însemne șansa de a câștiga un trofeu.

Până când această diferență de perspectivă nu va dispărea, Cupa României va rămâne o competiție paradoxală: una în care cei mici visează, iar unii dintre cei mari calculează.

Unele echipe par să își dorească trofeul cu adevărat abia atunci când ajung în finală.

O declarație fals atribuită premierului Cehiei, Andrej Babis, privitoare la Ucraina, face mare trafic pe rețelele sociale. Doar că declarația nu a fost făcută. Iar realitatea îi contrazice pe cei care au lansat postarea. Minciuna, însă, are succes.

Mai multe postări de pe rețelele sociale reiau o declarație atribuită premierului eurosceptic ceh Andrej Babis care sună așa. ”Nu-mi voi trimite oamenii să moară pentru Ucraina”. Ce urmează în comentarii nu e greu de imaginat.

Laude, aplauze, entusiasm: iată un lider patriot, nu ca ai noștri.

Există însă niște mici detalii.

Primul: că Andrej Babis nu a făcut o asemenea declarație. Ea nu poate fi găsită niciunde în vreo sursă oficială sau în presă.

Al doilea detaliu: nimeni, de fapt, în Uniunea Europeană, nu a trimis vreun cetățean să lupte – și să moară – pentru Ucraina.

Au fost lansate, într-adevăr, în sfera virtuală românească, mari valuri de dezinformare cu privire la mobilizarea generală și trimiterea românilor să lupte pe frontul din Ucraina. Mobilizarea ar fi ”trebuit” decretată, mai întâi, la începutul lui iunie 2025, apoi la început de septembrie.

Bineînțeles, astfel de campanii, susținute de sute de conturi false cu milioane de urmăritori s-au dovedit minciuni grosolane.

Citeste siIntră lumea într-o eră a prostiei?

Este adevărat – și probabil asta îi deranjează cel mai tare pe promotorii acestui fals – că Europa susține financiar rezistența Ucrainei în fața Rusiei.

Dar sumele, poate impresionante în valoare absolută, nu sunt atât de mari, raportate la PIB-ul Uniunii Europene, încât să-I sărăcească pe cetățeni. Dacă mâine am opri tot ajutorul financiar și l-am împărți în pensii, salarii și ajutoare sociale nici nu s-ar simți.

Mai degrabă, mecanismul din spatele unor astfel de falsuri – pentru că despre un fals este vorba – folosește unui alt scop. Este vorba despre slăbirea Ucrainei și creșterea șanselor Rusiei de a supune această țară. Și de-abia atunci, cu Rusia în imediata vecinătate, costurile noastre pentru propria securitate ar crește exponential și ne-ar afecta direct veniturile.

Ba chiar am putea, de-abia atunci, să ajungem în situația de a ne apăra libertatea cu armele. Și unii dintre noi chiar să-și piardă viața.

Întorcându-ne la premierul populist al Cehiei, el nu doar că nu a făcut declarațiile care i se atribuie. Ci, mai mult, continuă livrarea de muniție către Ucraina, contrazicând astfel declarațiile pe care le făcea în campania electorală.

În mai, ministerul ceh al Apărării a confirmat livrarea către Ucraina a aproximativ 1 milion de cartușe în 2026.

Astfel, guvernul de la Praga continuă programul de sprijin pentru Ucraina, inițiat în 2024 prin care au fost trimise 1,5 milioane de cartușe în 2024 și 1,8 milioane anul trecut.

Așa că, precum în celebrul banc cu Radio Erevan, nu era o mașină ci era un ceas și nu i s-a dat ci i s-a furat.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Landul est-german Saxonia-Anhalt va alege duminică un nou parlament. Sondajele arată că partidul naționalist-populist Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea obține o majoritate absolută. Comentatorii se întreabă ce ar însemna un guvern AfD pentru Europa.

Reuters observă reapariția diviziunilor privind Rusia, în timp ce AfD conduce în sondajele din Saxonia-Anhalt: 

”Partidul a cerut în repetate rânduri încetarea sprijinului german pentru Ucraina și reluarea acordurilor energetice cu Moscova, care furnizau Germaniei petrol și gaze ieftine, până la sistarea bruscă a aprovizionării în 2022, când trupele rusești au atacat Kievul”.

Programul său solicită extinderea predării limbii ruse în școli și subliniază interesul puternic pentru „menținerea unor relații bune cu Rusia, atât din punct de vedere economic, cât și cultural”.

Citeste siCancelarul Merz avertizează asupra riscurilor unui guvern AfD în Saxonia-Anhalt

Corriere della Sera, preluat de Eurotopics, se teme de un efect de domino:

„Dacă, duminică, «cel mai periculos om din Germania» (așa cum l-a descris Der Spiegel pe Ulrich Siegmund, liderul AfD din Saxonia-Anhalt) obține peste 40% din voturi și preia controlul asupra unui guvern de land pentru prima dată; dacă, în primăvara viitoare, Marine Le Pen obține victoria în alegerile prezidențiale din Franța – o victorie pe care mai întâi tatăl ei și apoi ea însăși o urmăresc de 52 de ani; dacă forța politică xenofobă a lui Nigel Farage mătură cel mai vechi sistem bipartid din Europa, cel din Regatul Unit – atunci fenomenul cunoscut sub numele de «populism» va prelua controlul asupra celor trei țări majore ale Europei, după ce a cucerit deja Casa Albă.”

Citeste siIdeologul AfD, născut în România, care vrea să schimbe Germania din temelii

Ziarul polonez Gazeta Wyborcza notează că „Ministerele germane, Bundeswehr-ul și Poliția Federală se pregătesc să scoată landurile care ar putea fi guvernate de AfD din planurile lor de tranzit pentru trupe și echipamente către statele baltice sau către Polonia, în caz de criză. (...)

Naționaliștii polonezi, conservatorii de dreapta și populiștii pot continua să avertizeze asupra iminentei agresiuni germane și asupra vehiculelor de transport militar germane pe drumurile poloneze.

Dar susținătorii lor nu ar trebui să fie păcăliți: ceea ce reprezintă o amenințare pentru Polonia nu este agresiunea germană, ci paralizarea statului german în cazul unei agresiuni rusești.” (Sursa: Eurotopics)

Citeste siAfD anunță epurări și guvern „pur” după alegerile regionale din Saxonia-Anhaltină

Alegerile din Saxonia-Anhalt expun dilema formațiunii de guvernământ, CDU, observă Euractiv:

”Rezultatul l-ar putea lăsa pe liderul CDU și pe șeful guvernului acestui land, Sven Schulze dependent de Partidul de Stânga cu care refuză să guverneze.

Sondajele arată clar că CDU, va termina în spatele AfD și va avea nevoie de sprijinul SPD, al Verzilor și al Partidului de Stânga pentru a forma un guvern.

Schulze a spus că nici AfD, nici Partidul de Stânga nu vor avea un loc la masa cabinetului, evitând însă întrebarea cum ar putea fi format atunci un guvern.

Dar un guvern fără Partidul de Stânga, cu scopul de a ține AfD departe de putere, pare foarte puțin probabil”.

De sute de ani, oamenii au avut nevoie să măsoare. Timpul, viteza, greutatea sau economia. De aceea, au fost inventate unitățile de măsură. De exemplu, lângă Paris, bine protejat într-un seif, se află un mic cilindru din aliaj de platină realizat la Londra în anul 1879. El poartă numele generic de „Le grand K” și a fost multă vreme etalonul absolut pentru măsurarea unui kilogram, scrie revista britanică „The Economist”.

O jurnalistă a publicației a fost preocupată să găsească un standard universal pentru compararea puterii de cumpărare a diverselor monede. Astfel a fost luat în calcul un produs care cântărește până la 240 de grame și este păstrat într-o cutie de carton. Este vorba despre burgerul Big Mac de la Mc Donald’s care a fost ales de revista britanică în urmă cu 40 ani, în septembrie 1986, să măsoare puterea de cumpărare din diverse economii.

Indicele Big Mac a amuzat publicul larg, a intrigat traderii de valute și i-a iritat pe marii economiști, arată astăzi revista britanică. De asemenea, indicele a avut și niște contestatari vehemenți, pe cei care consideră că fast-food-ul nu are nimic de spus despre economia mondială.

Indicele a apărut într-un moment în care economia era într-un „război al valutelor” și al protecționismului comercial. Ironic, după 40 de ani, temele economiei mondiale sunt asemănătoare. Yuanul atentează la supremația dolarului, iar taxele vamale țin capul de afiș.

Indicele Big Mac este în continuare actual și are avantajul că este construit pe un produs care are un standard universal: aspectul, textura, aroma, mirosul sunt la fel în toată lumea. Doar prețul diferă de la țară la țară.

Concret, în SUA, cu 100 de dolari poți cumpăra 16 burgeri. Aceeași cantitate se poate cumpăra cu 100 de euro, cu 426 de yuani chinezești sau cu 8.039 de yeni japonezi. Pe piața valutară, 100 de dolari echivalează cu 87 de euro, cu 677 de yuani și cu aproximativ 16.000 de yeni. Comparând cifrele avem imaginea diferenței dintre tranzacțiile valutare și puterea lor de cumpărare.

Sunt aduse o serie de critici indicelui, în sensul că unii consideră că nu poți judeca o economie pe baza unui singur produs, iar alții arată că jumătate din prețul unui burger înseamnă costul forței de muncă și cel al închirierii spațiului comercial, ceea ce diferențiază un produs ce se vrea standardizat nu doar gastronomic, ci și din punctul de vedere al profitabilității.

Pentru a evalua puterea de cumpărare este mai util să fie comparate prețurile a mii de produse, în loc de unul singur. Dar dacă „nimeni nu este perfect”, nici indicatorii complecși ai Băncii Mondiale nu scapă de critici. De exemplu, principalii indicatori statistici sunt greu de verificat și în unele cazuri dificil de înțeles de publicul larg.

Totodată, indicatorii semnificativi apar cu mare întârziere, în unele cazuri la doi-trei ani față de perioada analizată. În schimb, indicele Big Mac este rapid, ușor de calculat și de „digerat” de către marele public. Revista britanică scrie că, doar cu puține excepții, indicele burgerului corespunde cu indicatorii economici sofisticați.

Datele indicelui arată, de exemplu, o subevaluare a monedei chinezești. Este un lucru pe care SUA îl semnalează de mai mulți ani, iar un raport al Fondului Monetar Internațional afirma la începutul acestui an că yuanul este devalorizat cu 16% față de dolar luând în calcul indicatorii economici, ceea ce contribuie la excedentul comercial uriaș pe care îl înregistrează China la capitolul bunuri.

Criticat de unii, adoptat de alții, indicele Big Mac își păstrează utilitatea. Și va rămâne viabil, cu condiția ca globalizarea să dea voie Big Mac-ului să fie consumat în cât mai multe economii ale lumii.