Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Andrei Nițescu, arcușierul oficial al Concursului Internațional George Enescu 2026, fondator ARCHETARIUM.

Jurnal de știri

Despre expoziţia Wearing Transylvania, costume săseşti din sudul Transilvaniei. Vorbim cu Ana Maria Crişan, curatoarea expoziţiei şi Alexandru Crişan, artist vizual.

Rapidă, puternică și scăpată de chinul dietei! Teodora Teișanu, componentă a lotului național de judo, a schimbat categoria la care luptă și a obținut prima medalie la Campionatele Naționale. Înainte să facă performanță pe tatami, tânăra a mai practicat patinajul, dansul și înotul.

Într-o sală de judo, liniștea durează rareori mai mult de câteva secunde. Se aud pași rapizi, comenzi scurte și lovitura surdă produsă de sportivii care cad pe tatami. În acest decor al disciplinei și al efortului repetat, Teodora Teișanu, în vârstă de numai 18 ani, își construiește, meci după meci, un nume în judo-ul românesc.

Parcursul său arată că performanța nu apare peste noapte. În spatele fiecărui rezultat se află sute de antrenamente, căderi repetate și ore în care aceeași tehnică este reluată până când devine reflex.

În judo, forța nu este suficientă. Sportivul trebuie să-și observe adversarul, să-i anticipeze mișcările și să găsească momentul potrivit pentru atac. Teodora nu se lasă afectată de prejudecata potrivit căreia fetele care practică judo nu sunt feminine, dar recunoaște că a avut parte și de accidentări: și-a rupt mai multe degete.

Anul 2025 a reprezentat o etapă importantă pentru Teodora. Ea a câștigat titlul la Campionatul Național U18 de la București și a obținut medalia de argint la o altă ediție a Campionatului Național, desfășurată la Izvorani.

Trecerea către competițiile de seniori i-a adus adversare mai experimentate și meciuri mai dificile. În februarie 2026, Teodora s-a clasat pe locul al șaptelea la Cupa Europeană de Juniori de la Sarajevo, unul dintre cele mai importante rezultate internaționale ale carierei sale de până atunci. O lună mai târziu, a obținut bronzul la Campionatul Național de Juniori din România. Iar de curând a terminat pe locul al treilea la Naționalele U21.

După ani în care a concurat la categoria de 52 de kilograme și s-a chinuit mult cu slăbirile dinaintea concursurilor, Teodora Teișanu, componentă a lotului național de judo, răsuflă ușurată!

„Este mult mai bine, deoarece nu mai trebuie să fac o slăbire atât de mare și, automat, am mai multă forță și putere și pot să mănânc și ce vreau”, spune ea.

Noua categorie, de 57 de kilograme, i-a adus tinerei sportive și prima medalie.

Cum a fost la primul concurs? Unde ai concurat?

Surprinzător, chiar. A fost un șoc, pentru că m-am descurcat foarte bine. Nu a fost atât de greu. S-a simțit un pic diferența, trecerea de la o categorie la cealaltă, dar nu a fost ceva... wow.”

„Ai câștigat și medalie?”

„Da. Am luat locul 3 la Campionatul Național U21.”

Teo își amintește cât de greu îi era când concura la 52 de kilograme:

„Era foarte dificil, eram foarte irascibilă. Trebuia să port foarte multe haine pe mine la antrenament. Nu era cea mai bună decizie să fac acele slăbiri, doar că, fiind mai mică și mai încăpățânată, nu voiam să fac trecerea de la o categorie la cealaltă, pentru că mi-era frică.”

Tânăra practică judo de la vârsta de 5 ani și dezvăluie care a fost cea mai rapidă victorie a sa:

„Cel mai rapid meci? 10-15 secunde, cred. Cam așa.”

„Ce ai apucat să faci? Sau ce a apucat să facă adversara?”

„Mai nimic. Am pus prizele și am aruncat.”

Înainte de judo, aceasta a mai încercat și alte sporturi:

„Înainte de judo, am mai încercat patinajul, dansul, înotul, dar nu s-au prea lipit de mine. Și judo am început să fac prin prisma tatălui meu, pentru că și el l-a făcut până a ajuns la armată. Și am zis: judo.”

Deși face sport de performanță de ani buni, Teo nu neglijează nici școala. Ea trece în clasa a XII-a și deja a început să învețe pentru Bacalaureat:

„Dacă am învățat ceva din slăbirile mele, este că nu trebuie să las nimic pe ultima sută de metri. Așa este și cu învățatul.”

Povestea Teodorei Teișanu este încă la început. Rezultatele obținute până acum nu garantează succesul viitor, dar demonstrează progres, perseverență și disponibilitatea de a concura la un nivel tot mai ridicat. Pentru un sportiv tânăr, acestea sunt poate cele mai importante victorii.

Când meciul se încheie, Teodora își salută adversara și părăsește tatamiul. Apoi urmează analiza, corectarea greșelilor și întoarcerea la antrenament. În judo, drumul spre performanță este format din pași mici. Iar Teodora Teișanu îi face cu hotărâre. Rezultatele obținute până acum o confirmă drept una dintre tinerele sportive promițătoare ale generației sale.

Presa europeană observă înăsprirea fără precedent a tonului adoptat de Berlin față de Moscova. Aceasta, după ce Germania a atribuit direct Rusiei responsabilitatea pentru tentativele de atacuri cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, de la începutul lunii august. Berlinul a anunțat noi sancțiuni, inclusiv închiderea consulatului rus din Bonn și rezilierea contractului de închiriere pentru Casa Rusă din centrul Berlinului.

„Răspunsul Berlinului marchează o întărire a poziției guvernului german față de Rusia sub cancelarul Friedrich Merz”, subliniază Politico, deoarece „este rar ca Berlinul să atribuie atât de categoric un atac hibrid Rusiei și să ia măsuri de represalii specifice”.

Citeste siGermania închide un consulat rus și anunţă sancțiuni după tentativa de atac cu drone pe aeroportul din Leipzig

Prin aceste anunțuri, „guvernul german dorește probabil să clarifice faptul că atacurile din ce în ce mai brutale împotriva țintelor germane nu vor rămâne fără răspuns”, scrie Süddeutsche Zeitung. (Sursa. Courrier International)

Ziarul elvețian  Tages-Anzeiger consideră că

”este un semnal moderat pentru Putin, chiar precaut, deoarece Berlinul s-a abținut de la implicarea NATO.

Totuși, este și un răspuns măsurat, deoarece cancelarul Friedrich Merz își păstrează astfel opțiunea de a recurge la mijloacele de escaladare: în primul rând, articolul 4, care prevede consultări în cadrul alianței de apărare.

Și dacă agresorul rus tot nu își încetează provocările, NATO ar putea activa atunci articolul 5, clauza de apărare colectivă – moment în care războiul în Europa nu ar fi departe.

Rațional vorbind, Putin nu poate avea niciun interes ca lucrurile să meargă atât de departe. Dar acest lider nu se comportă deosebit de rațional de ceva vreme.”

Citeste siLupta Germaniei cu dronele

Din păcate, timpul pentru răspunsuri pur diplomatice a apus, este de părere ziarul belgian De Standaard:

„Germania și aliații săi din NATO trebuie să facă acum tot ce le stă în putință pentru a se elibera de logica conform căreia acțiunea militară este singura mișcare viitoare posibilă. Poate că un concept de «apărare și descurajare hibridă» poate câștiga timp, printr-o combinație de sancțiuni diplomatice și economice și extinderea accelerată a propriilor capacități de apărare. Dar puțina diplomație care a fost urmărită cu rezerve până acum nu va mai exista. Pozițiile se vor întări inevitabil. Nu mai există niciun tampon care să împiedice o reacție.” (Sursa: Eurotopics).

Citeste si”Ne-pacea”. Bun venit în noua realitate!

The Guardian explică și contextul politic din Germania.

”În acest weekend vor avea loc alegeri critice în landurile estice Saxonia-Anhalt și Mecklenburg Pomerania Inferioară, în care războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia sunt un punct central.

Alternative für Deutschland, partid populist de extremă dreapta, care promovează o agendă pro-Rusia, încearcă să obțină o majoritate absolută în Saxonia-Anhalt. Acest partid a acuzat guvernul de standarde duble în ceea ce privește tratamentul aplicat Rusiei.

A cerut guvernului să dovedească implicarea Rusiei în incidentul de la Leipzig de la începutul acestei săptămâni și a declarat că aceeași rigoare ar trebui aplicată anchetelor privind atacul asupra conductei Nord Stream, pentru care se presupune că Ucraina ar fi fost responsabilă”.

Marți seara, fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel s-a aflat la București, cu ocazia lansării volumului de memorii intitulat ”Libertate”. Dialogul din sala Atheneului Român, condus de jurnalistul și diplomatul Emil Hurezeanu, a prilejuit câteva motive de reflecție cu privire la modul în care liderii iau deciziile în momente complicate, la responsabilități și greșeli.

Angela Merkel a fost criticată pe scară largă în România – și nu numai – pentru apropierea prea mare a Germaniei de Rusia, fapt care a încurajat, în cele din urmă, agresivitatea Kremlinului.

Îndeosebi cooperarea germano-rusă în domeniul resurselor energetice a făcut Europa mult prea dependentă de Rusia, o situație pe care am ajuns s-o plătim scump odată cu începutul războiului pe scară largă din 2022 și apoi mai târziu.

Așadar, care este varianta Angelei Merkel pentru cele întâmplate?

Ei bine, fosta cancelară și-a justificat alegerile de atunci fără a lăsa impresia că vrea să se ascundă.

Citeste siAngela Merkel revine în prim-plan. Și nu în sensul cel mai bun

Pur și simplu a considerat că interesele comerciale vor menține Rusia în limite rezonabile și, în plus, a asigurat nu doar Germaniei ci și întregii Uniuni Europene acces la resurse energetice ieftine.

În definitiv, nu doar Germania a fost dependentă de gazul rusesc, ci și alte state central-europene precum Ungaria sau Slovacia, în timp ce Polonia a reușit să se elibereze din această dependență.

Dar ce s-a întâmplat la summitul NATO de la București din 2008?

Întrebarea a fost legitimă câtă vreme, după masacrele rusești de la Bucea, președintele Zelenski a spus că Angela Merkel ar trebui să vină la locul ororilor, pentru a vedea rezultatele deciziei ei de atunci, din capitala României.

Din perspectiva Angelei Merkel, povestea de la București s-a desfășurat așa: președintele american George W Bush a propus ca Ucraina și Georgia să primească acel Membership Action Plan (MAP), ceea ce ar fi însemnat intrarea în ”sala de așteptare” a NATO.

Angela Merkel, la fel ca președintele francez Nicolas Sarkozy, a considerat Ucraina nepregătită pentru acest statut, inclusiv din cauză că majoritatea populației nu susținea atunci apartenența la Alianță.

În plus, exista deja un tratat între Kiev și Moscova privind menținerea flotei Rusiei la Marea Neagră în Crimeea. Merkel și Sarkozy au crezut atunci că deschiderea către Ucraina ar putea antrena foarte repede o reacție ostilă a Rusiei.

Citeste si”Non, je ne regrette rien...” Angela Merkel și-a publicat memoriile

Sigur, până la urmă reacția agresivă a Rusiei tot a venit – la câteva luni după summitul de la București în cazul Georgiei. Și apoi în 2014, după ce ucrainenii l-au îndepărtat pe președintele Ianukovici și au semnat asocierea cu Uniunea Europeană.

Dar, spune Angela Merkel, decizia a fost luată cu datele din aprilie 2008. Suntem întotdeauna mai inteligenți după ce lucrurile se produc.

Și aici merită să ne oprim pentru un moment de gândire. Este ușor să vorbești despre soluții simple la probleme complicate, mai dificil este să iei deciziile în momentele cele mai grele. Iar liderii democrați au, totuși, responsabilitatea deciziilor lor în fața întregii societăți, care are opinii și interese diverse.

Nu întotdeauna iei soluția cea mai pună, poate că o iei pe cea mai puțin rea care ți se pare în acel moment. Așa cum Angela Merkel recunoaște că a hotărât în cazul închiderii reactoarelor nucleare după dezastrul de la Fukusmina.

Și mai e ceva. Întrebată dacă democrația garantează libertatea și bunăstarea, Angela Merkel a răspuns: numiți un alt sistem care le garantează mai bine.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ieri, având un drum de făcut prin cartier mi-a „sărit ceva în ochi”. Lipit pe un bloc pe lângă care trec de câteva ori pe săptămână am văzut afișul. Un afiș pe care se află sigla PNRR, câteva cuvinte (lucrări de reabilitare termică), termenele de execuție și suma. Cum spuneam, am trecut de multe ori pe lângă blocul cu pricina care este reabilitat termic, dar abia ieri am remarcat prezența afișului cu PNRR.

M-am oprit puțin să citesc și ceea ce mi-a atras atenția nu a fost nici includerea blocului în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nici respectarea termenelor de execuție a lucrărilor, ci suma, 4,8 milioane de lei, care a fost plătită integral din fonduri PNRR.

Cu alte cuvinte, locatarii care beneficiază astăzi de reabilitarea blocului nu au plătit niciun ban (fără să vreau m-am gândit câți dintre ei critică pătimaș Uniunea Europeană), după cum nici primăria de sector nu a achitat niciun leu pentru lucrările de modernizare și, la fel, bugetul de stat nu a alocat fonduri pentru blocul din cartier. Singurul care a plătit reabilitarea termică a fost în acest caz PNRR, programul de fonduri europene.

Dincolo de critici, de nemulțumiri, de disputele politice, ar trebui să privim PNRR prin intermediul afișelor pe care le descoperim întâmplător mergând pe străzile orașelor în care trăim. Vom găsi destule plăcuțe pe care este afișată sigla PNRR: pe gardul unei creșe sau al unei școli, pe un spital, pe o locomotivă sau la intrarea pe o autostradă.

Fiecare dintre aceste clădiri, mijloace de transport sau elemente de infrastructură au fost finanțate cu bani europeni, au fost executate de firme românești sau străine care și-au plătit angajații și au achitat către stat taxele și impozitele legale.

PNRR nu doar că a plătit pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor, dar a adus și un efect de antrenare în economia românească.

Se va spune că fondurile europene există și datorită contribuției financiare a României. Este adevărat, dar nu trebuie să uităm că România este totuși beneficiar net de fonduri europene, adică a primit mai mulți bani decât a plătit.

Citeste siBolojan: PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiţii în care se putea| L-am găsit complet înţepenit, cu risc imens să se transforme în eşec major

De altfel, recent, grupul statelor membre așa-numite frugale, adică state care au excedent bugetar și care plătesc mai mult la bugetul Uniunii Europene decât primesc, au cerut o reducere a bugetului european încercând să reducă pierderile pe care le suportă.

Vor urma multe bilanțuri pe marginea PNRR. Abordările vor fi diferite, dar cele mai multe vor fi critice. Până la un punct este firesc să existe dezamăgiri mai mari sau mai mici față de execuția programului.

Din anul 2021, atunci când a fost lansat oficial fiecare a avut ceva de spus la adresa PNRR. Nu s-au încasat toți banii programați (dar, sincer, știam cu toții capacitatea administrativă a României și ideea că vom putea absorbi toți banii era o frumoasă iluzie).

S-a spus că planul nu a fost bine scris, adică nu a răspuns nevoilor economiei românești. Poate că PNRR ar fi trebuit în unele puncte să aibă alte obiective, dar per total programul a fost coerent cu axele de dezvoltare europene.

Citeste siPNRR la final. Cu ce ne-am ales?

S-a reproșat guvernelor care au construit PNRR că nu au negociat în interesul național, dar se uită că planul a fost derulat la nivel european, luând în calcul și specificul local. S-a spus că România nu trebuia să acceseze partea de împrumuturi și să se limiteze doar la granturi. Se omite că dobânda la împrumuturile făcute prin PNRR este cea mai scăzută din piața bancară și că în orice condiții România ar fi trebuit să apeleze la împrumuturile PNRR pentru că erau mai ieftine decât dobânzile la care se împrumută în mod curent de pe piața internă sau cea internațională.

Adică, pentru orice proiect de anvergură (autostradă, construirea unor spitale) ar fi fost mai profitabil să apelezi la împrumuturi PNRR decât la piață.

Nu în ultimul rând au fost numeroase controverse pe marginea reformelor și jaloanelor asumate de România. Interesele politice au fost atât de diferite încât în unele cazuri au blocat legislația PNRR.

Indiferent de criticile care au fost și vor urma la adresa programului, ar fi util să observați panourile pe care scrie numele planului. Veți știi că acolo banii PNRR s-au investit cu folos și că acea școală, creșă, spital sau stradă sunt ceea ce rămâne după PNRR.

Zf.ro scrie că cele două mari investiţii în centre de neurochirurgie şi chirurgie cardiovasculară la Cluj şi Târgu-Mureş au fost finalizate, iar două centre de mari arşi aşteaptă recepţia.

Sunt investiţii care vin după ani de zile în care s-a vorbit despre nevoia de spitale moderne şi îmbunătăţirea accesului pacienţilor la servicii medicale. Miza o reprezintă acum progresul în starea de sănătate a populaţiei, pentru că efectul unei investiţii într-un spital nu se măsoară la inaugurare, ci în timp, în pacienţi trataţi şi în vieţi salvate.

PSD anunță în Senat că vrea să preia șefia Comisiei de Apărare și a Comisiei de Buget, după ce și la Camera Deputaților a încheiat o alianță cu extremiștii, pentru a-și asigura unele funcții în Biroul Permanent scrie G4Media.

Senatorul PSD, Liviu-Lucian Mazilu a anunțat de la tribuna Senatului că partidul său intenționează să preia șefia Comisiei de Apărare și a Comisiei de Buget, lăsând să se înțeleagă că social democrații pot obține câștig de cauză, după ce au ieșit la iveală informațiile că și la Camera Deputaților au încheiat o alianță de majoritate cu parlamentarii extremiști de la AUR, PACE, grupul minorităților și chiar și  cu UDMR care a primit o funcție în Biroul Permanent.

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a venit cu unele clarificări, miercuri, precizând că parlamentarii PSD au semnat un acord cu cei de la AUR, S.O.S. România şi cu grupul minorităţilor naţionale pentru funcţiile din Biroul permanent, fapt despre care formațiunea maghiară ar fi aflat doar marți, la începutul plenului Camerei Deputaţilor.

Axa Cotroceni-Catedrala Neamului: Cum ajung banii bucureștenilor la evenimentele aflăm din PublicRecord - o organizație media nou înființată, cu misiunea de a informa în mod corect publicul și de a publica investigații relevante folosind metode inovatoare.

Banii bucureștenilor ajung să susțină evenimentele Patriarhiei Române, cel mai recent fiind Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, potrivit PublicRecord. Evenimentul a primit două milioane de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Primăria Capitalei și alte instituții publice au fost partenere ale evenimentului. Costul total al organizării nu este, însă, cunoscut.

Evenimentul a avut loc pe 1 septembrie și a inclus slujbe, conferințe, ateliere, un concert la Arenele Romane și o procesiune prin centrul Bucureștiului.

La ediția din acest an au contribuit, financiar sau logistic, Primăria Municipiului București, Secretariatul de Stat pentru Culte, primăriile sectoarelor 2 și 5, ARCUB și Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. De asemenea, Academia de Studii Economice, Universitatea Politehnică și Universitatea din București au pus la dispoziție spații de cazare, cantine și săli.

„Banii topiți au umplut cutii de pantofi și au finanțat investiții în borduri”. Consilierul guvernatorului BNR trage un nou semnal de alarmă pe Hotnews.ro

Cei care își imaginează că un viitor guvern va putea da drumul la robinetul bunăstării prin simple decizii politice, imediat după instalare, nu înțeleg realitatea economică în care ne aflăm, scrie Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, într-un articol de opinie publicat azi de HotNews. El avertizează că România plătește cele mai mari rate ale dobânzilor din întreaga Uniune Europeană, depășind uneori nivelurile plătite de țări cu rating „nerecomandat investițiilor” (junk).

Curs de Guvernare.ro scrie că Poşta Română devine poartă de acces a Temu către Europa Centrală și de Est.

Poşta Română, operatorul naţional de servicii poştale din România, a încheiat un parteneriat cu Temu, platformă chinezească de comerţ electronic, în urma căruia va furniza un serviciu integrat de livrare a coletelor, care include preluarea acestora de la comercianţii români, sortarea în centre logistice din ţară şi livrarea last-mile.

Parteneriatul ajută companiilor locale care vând pe Temu şi pot să îşi extindă astfel aria de acoperire, inclusiv în alte ţări europene.

Temu a intrat pe piaţa din România în iulie 2023, iar din martie 2025 companiile româneşti se pot înscrie şi pot vinde pe Temu. Programul Local Seller al Temu este disponibil în prezent în peste 35 de ţări.