Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

PNL nu va vota un Guvern din care face parte PSD, spune într-un interviu la RFI eurodeputatul liberal Gheorghe Falcă. El declară că dacă ar fi existat un Guvern cu puteri depline, România ar fi atras mai mulți bani din PNRR.

Gheorghe Falcă, despre desemnarea premierului: ”Președintele Nicușor Dan trebuia să desemneze premierul mai devreme, pentru că după 5 mai, Parlamentul era la lucru. A desemnat doi premieri fără să aibă o majoritate parlamentară, trebuia să meargă în continuare cu al treilea, dar și cu gândul de a se adresa acestei majorități PSD-AUR”.

Despre un premier independent din zona economică: ”PNL nu va vota nici un premier în care PSD se află (...). Nu poți să votezi cu agresorul (...). Agresorul nu poate să stea în același pat, în același loc, cu victima”.

Despre PNRR: ”Dacă aveam un Guvern cu puteri depline, în zona PNRR, nu pierdeam finanțarea pentru legea salarizării (...). România încă nu are capacități legate de sistemul politic, care să facă reforme. A doua concluzie este că nu avem capacitatea administrativă, când avem atât de multe fonduri europene, să le implementăm”.

Pe 19 septembrie Let’s Do It, Romania! te invită să te implici în cea de-a 13-a ediție a Zilei de Curățenie Națională. 

Fie că ai mai participat sau e prima oară când vii, organizatorii te încurajează să îți iei colegii, prietenii, familia sau comunitatea și împreună să lăsați locurile din natură pe care le iubiți mai curate decât le-ați găsit. Nu trebuie să faci nimic complicat: te înscrii online, alegi o zonă din apropiere și vii cu mănuși și energie bună. 

Echipa Let’s Do It îți amintește că nu trebuie să fii ecologist de profesie ca să faci ceva pentru locul în care trăiești și că totul pornește de la întrebarea: „Tu ce lași în urma ta?”

Jurnal de știri

Invitata ediției de astăzi este Raluca Știrbăț, pianistă, membră a Juriului în actuala ediție a Concursului internațional George Enescu, secția Pian, 10-19 septembrie 

Concursurile de para canoe, judo adaptat și para tir cu arcul au închis, în acest weekend, prima ediție a Jocurilor Parasport România. Sportivii au concurat cu gândul la calificarea la Jocurile Paralimpice de la Los Angeles, din 2028.

Bucureștiul a tras cortina peste prima ediție a Jocurilor Parasport România. În ultima zi a competiției, atenția s-a mutat asupra a trei discipline spectaculoase – para canoe, judo adaptat și para tir cu arcul –, în care sportivii au luptat pentru medalii, dar și pentru ceva mult mai important: un pas înainte în drumul către Jocurile Paralimpice de la Los Angeles, din 2028.

Timp de cinci zile, Capitala a devenit punctul de întâlnire al sportului paralimpic românesc. Între 1 și 5 septembrie, prima ediție a Jocurilor Parasport România a reunit zece discipline sportive și peste 300 de concurenți, în cadrul unui eveniment care a adus împreună sportivi, antrenori, oficiali și cluburi din întreaga țară.

Ultima zi a competiției a avut un aer aparte. În locurile de concurs, fiecare probă a însemnat concentrare, emoție și dorința de a demonstra că performanța nu are limite. La para canoe, sportivii au luptat cu secundele pentru cel mai bun timp, la tir cu arcul fiecare săgeată a putut face diferența, iar la judo adaptat lupta s-a dus până la ultima secundă.

Sportivii de para canoe au încheiat competiția într-o atmosferă în care fiecare cursă a însemnat mai mult decât o simplă confruntare pentru podium. Pentru competitorii români, concursul a reprezentat și o oportunitate de a-și evalua nivelul într-un ciclu paralimpic abia început.

Drumul către Los Angeles este deja trasat. Federația Internațională de Canoe a stabilit că, pentru para canoe, calificarea la Jocurile Paralimpice din 2028 se va baza pe un clasament paralimpic desfășurat în perioada 1 mai 2026 – 31 mai 2028. Cu alte cuvinte, rezultatele obținute de sportivi în această perioadă pot contribui la cursa pentru calificarea la LA28.

Acesta este și visul lui Alexandru Cebotari, de la Asociația Club Sportiv Nautic Titanii:

„Sper la o calificare la Jocurile Paralimpice. Nu vreau vreun wild card, vreau să ajung acolo prin puterile mele.”

Concursul de pe lacul Titan a fost urmărit cu atenție și de Marian Baban, antrenorul lotului național:

„Sunt foarte mulțumit. Tocmai ce am venit de la Campionatul Mondial, unde a fost foarte greu. Dar se pare că i-a ambiționat și azi au prestat foarte bine.”

Invitați speciali la festivitatea de premiere au fost campionul mondial la canoe simplu, Cătălin Chirilă, și dublul campion olimpic la canoe dublu, colegul lui Ivan Patzaichin, Toma Simionov.

La Sala Olimpia, judo-ul adaptat a adus în prim-plan una dintre cele mai spectaculoase forme ale sportului paralimpic. Pe tatami, emoția a fost înlocuită rapid de concentrare. Sportivii au intrat în luptă pentru medalii, dar și pentru confirmarea muncii depuse în luni și ani de pregătire.

Competiția de la Parasport România a fost organizată de Federația Română de Judo împreună cu Comitetul Național Paralimpic și a inclus Campionatul Național și o competiție Open.

Iar gândul la Los Angeles nu este deloc întâmplător. România are deja rezultate importante în para judo, prin aurul obținut de Alexandru Bologa, iar performanțele europene obținute în acest an au fost prezentate de Federația Română de Judo drept confirmări ale potențialului lotului în drumul către Los Angeles 2028.

În această perspectivă, concursul de la București a fost încă o etapă de verificare pentru sportivii care visează să ajungă peste doi ani la Los Angeles. Este și cazul recentului medaliat cu aur la Grand Slamul de la Lausanne, Andrei Slătaru, cel care a urcat pe prima treaptă a podiumului și la Jocurile Parasport:

„A fost foarte frumos și o situație neobișnuită pentru mine să fiu aici.”

Antrenorul Roșu Călin Mircea, profesor la Liceul cu profil sportiv „Mircea Eliade”, a apreciat calitatea concursului din Sala Olimpia:

„Este o întrecere foarte instructivă pentru sportivii cu nevoi speciale. Apreciez faptul că cei de la sportul paralimpic s-au implicat foarte mult și au creat o competiție nemaipomenită.”

La tir cu arcul, liniștea dinaintea fiecărei săgeți a ascuns aceeași tensiune care există în marile competiții internaționale. Sportivii au avut nevoie de precizie, control și capacitatea de a rămâne concentrați până la ultima tragere.

Pentru concurenți, fiecare săgeată a fost și un test al nivelului atins în pregătire. Obiectivul la tir cu arcul a fost același ca în celelalte sporturi: progresul de acum trebuie transformat, în următorii doi ani, în rezultate internaționale care să deschidă drumul către Los Angeles.

Mai mult decât medalii

Cele trei competiții au închis nu doar programul sportiv al primei ediții a Jocurilor Parasport România, ci și o premieră pentru sportul paralimpic din țara noastră.

Pentru prima dată, zece discipline au fost reunite sub aceeași identitate într-o competiție multisport națională. Organizatorii au urmărit să creeze o platformă comună pentru sportivi și să aducă performanța paralimpică mai aproape de public.

Iar mesajul transmis de această primă ediție depășește rezultatele din clasamente. Sportivii nu au concurat doar pentru podiumurile de la București. Au concurat cu gândul la următorul mare obiectiv: calificarea și participarea la Jocurile Paralimpice de la Los Angeles 2028.

Pe lângă avalanșa de tăieri de la buget pentru educație - ale căror efecte vor ajunge să se vadă cât de curând - realitatea imediată a începerii noului an școlar e la fel de dificilă pentru unele familii, mai ales că rechizitele s-au scumpit cu 12% față de anul trecut, conform unui studiu recent al Institutului Național de Statistică.

Cu doar două zile înainte de începerea noului an școlar, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că a virat cei 500 de lei ajutor pentru elevii din medii defavorizate, iar părinții au la dispoziție 25 de zile pentru a depune cererea la școală. Peste 700.000 de elevi ar urma să beneficieze de acest sprijin, care este finanțat prin fonduri europene.

EduPedu.ro anunță un început de an fără manuale noi. Profesorii care predau la clasa a IX-a vor primi astăzi, 7 septembrie, în loc de manuale, o scrisoare metodică cu repere pentru organizarea primelor 7 săptămâni, repere metodologice și „Organizare cu sens”.

Manualele digitale ar putea ajunge în licee în a doua parte a lunii septembrie, iar cele tipărite în a doua parte a lunii octombrie, dacă procedura de achiziție se încheie fără contestații.

Ce vor face profesorii până ajung noile manuale? Ministrul Educației, Mihai Dimian spune că în primele săptămâni, profesorii ar urma să facă recapitularea materiei din gimnaziu și evaluarea inițială.  Ministrul spune că pot fi folosite temporar și manualele vechi pentru conținuturile care se regăsesc în ambele programe.

Peste 10 autocare cu turiști au ajuns la Jurilovca pentru un festival care nu s-a organizat. Primarul a declarat că „oamenii au întrebat ChatGPT” scrie Adevărul. O situație neobișnuită s-a produs, în acest weekend, în comuna Jurilovca, din județul Tulcea. Mai multe autocare și numeroși turiști veniți cu mașinile personale au ajuns în localitate convinși că vor participa la Festivalul Borșului Lipovenesc. Doar că festivalul nu s-a organizat în 2026.Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât administrația locală anunțase că evenimentul nu va avea loc. Festivalul fusese suspendat inițial în 2025, pe fondul măsurilor de austeritate și al dificultăților bugetare. 

202 kilograme de heroină din Iran și 16 tone de pulpă de fructe din Ecuador, care ”conținea cocaină”, fără să știm însă cantitatea exactă de substanță interzisă. Atâtea droguri au capturat în ultimii 5 ani procurorii DIICOT în Portul Constanța, conform unei analize Info Sud-Est și G4Media a cifrelor oficiale furnizate de DIICOT și Inspectoratul General al Poliției Române, din anul 2000 până în prezent. Instituția recunoaște în rapoartele oficiale că aceasta este noua rută balcanică pe care o au ca alternativă traficanții pentru plasarea drogurilor din Asia în Uniunea Europeană.

În total, în ultimul sfert de secol, cantitatea de droguri capturată de autorități în Portul Constanța este de 20,46 tone și 16 tone de fructe care „conțin cocaină”. Un birou Antidrog a fost deschis în cadrul DIICOT Constanța abia în anul 2024. 

Săptămâna trecută, directorul general al Automobile Dacia a transmis un mesaj neobișnuit de tranșant. De foarte multe ori, șefii organizațiilor de afaceri și managerii înșiși vorbesc „cu mănuși” atunci când iau poziții publice...

Este un fel de înțelegere tacită între reprezentanții mediului de business și politicieni: managerii dau de înțeles care sunt problemele care deranjează mediul de afaceri și ajung inevitabil la solicitarea unor măsuri predictibile, decidenții din politică și administrație spun că au înțeles observațiile patronatelor și că vor face tot ce pot pentru a le îndeplini.

De data aceasta, Mihai Bordeanu, directorul general al Automobile Dacia a ieșit din tipare. Ce l-a determinat? Aflăm chiar din cele spuse de dl. Bordeanu. Să rezumăm:

Există o problemă comună a industriei auto europene și anume scăderea vânzărilor. Mai precis consumatorii se orientează către mașinile electrice, dar ritmul de creștere este scăzut, în timp ce vânzările de automobile cu motoare termice scad sau rămân constante.

Așadar, toți constructorii auto au o problemă de vânzări și de adaptare a producției la mașinile electrice. Grupul Renault are mai multe fabrici în Europa sau în afara ei și, explică Mihai Bordeanu, între ele există un tip de concurență pentru a obține producția unui nou model sau chiar pentru păstrarea celor aflate deja în fabricație. Este o chestiune de competitivitate, iar din acest punct de vedere șeful Dacia are un mesaj clar.

Citeste siCât de „spaniolă” este Dacia

Grupul Renault realizează analize comparative în ceea ce privește competitivitatea între fabricile din România, Turcia, Maroc sau Slovenia, iar în acest moment calculele nu ajută uzina de la Mioveni.

Acest lucru se vede și în rezultatele de anul acesta, respectiv o scădere a producției cu două cifre, plecarea voluntară a aproximativ 1.700 de angajați și șanse mici ca la Mioveni să fie produs un al treilea model. În actualul context, ar fi o performanță să fie păstrată producția celor două modele existente deja.

Ceea ce deteriorează nivelul competitivității pentru fabrica de lângă Pitești este tariful energiei electrice. Mihai Bordeanu spune și cifre: Dacia plătește 180 de euro pentru un MWh, în timp ce în Spania tariful este de 70-80 de euro MWh.

Diferența este evidentă și influențează direct costurile de producție. Șeful Dacia a precizat că în urmă cu câțiva ani, prețurile în România și Spania erau comparabile, acum însă situația este total diferită. Este greu de înțeles motivul pentru care Dacia nu încheie un contract bilateral direct cu un producător precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica. Un consumator de talia Dacia ar trebui să aibă posibilitatea să încheie legal și fără intermediari un contract direct cu producătorul de energie și eventual cu un furnizor. În aceste condiții, este clar că tariful energiei electrice s-ar reduce mult față de nivelul actual.

Citeste siRoboți umanoizi vor veni la uzinele Dacia. Oamenii ce vor face?

Legislația permite încheierea de contracte bilaterale pentru marii consumatori, iar epoca intermediarilor, a „băieților deștepți” a trecut. Și atunci, de ce Dacia nu are un contract de furnizare de energie electrică la un preț bun? Este o întrebare la care ar trebui să răspundă atât Mihai Bordeanu, cât și autoritățile române.

Se știe că energia este o problemă de competitivitate la nivel european. Prețul energiei este de două ori mai mare în Europa decât în America sau în China. De aceea, prețul energiei și costul forței de muncă sunt elemente care influențează major nivelul competitivității companiilor. Grupul Renault a investit în România aproximativ patru miliarde de euro, conform declarației lui Mihai Bordeanu. Este o sumă importantă pentru orice economie.

După mulți ani de insistențe ale reprezentanților producătorului auto, statul român construiește o autostradă care va ajuta Dacia să transporte automobilele mai repede și la costuri mai mici. Să sperăm că se va găsi rapid și o soluție ca uzinele Dacia să aibă un preț competitiv al energiei electrice.

Un raport ONU a recunoscut eșecul obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 ºC. Conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, cel mai bun rezultat la care planeta se poate aștepta este o încălzire cu aproximativ 1,8 ºC peste nivelurile preindustriale din acest secol. Comentatorii analizează consecințele.

Nature avertizează că ”dincolo de pragul de 1,5 ºC, riscurile declanșării unor puncte de cotitură periculoase în sistemul climatic devin tot mai acute. Acestea cresc cu fiecare zecime de grad de încălzire”.

Scientific American notează că, de acum, lumea trebuie să se pregătească pentru viața de după o încălzire cu peste 1,5 grade Celsius: 

”Pe măsură ce planeta se încălzește, este probabil ca lumea să se confrunte cu probleme grave, cum ar fi agravarea valurilor de căldură, creșterea mai mare a nivelului mării, inundații extinse și posibila prăbușire a recifelor de corali, precum și „schimbări profunde” ale ghețarilor, permafrostului și altor părți ale planetei care depind de temperaturi scăzute”.

”Trebuie să ne înarmăm societățile împotriva pericolelor unei clime mai calde”, consideră Der Spiegel:

”Omenirea trebuie să înceteze să emită CO2 cât mai repede posibil. Și trebuie să recupereze sute de miliarde de tone de CO2. În acest moment, nimeni nu știe cum se poate realiza acest lucru. Plantarea copacilor nu mai este suficientă. Avem nevoie de un proiect global la scară largă.”

Ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung precizează că ”regiunile montane trebuie să se pregătească – și nu doar pentru sezonul următor. Elveția a fost descrisă în repetate rânduri drept turnul de apă al Europei; ghețarii alpini sunt încă cel mai mare rezervor de apă al țării. Dar odată ce ghețarii vor dispărea, aceste rezervoare naturale se vor pierde. ... Barajele din Alpi au format până acum coloana vertebrală a generării de energie electrică în Elveția. În viitor, acestea vor deveni din ce în ce mai importante și în alte domenii: de exemplu, furnizarea de apă pentru întreaga țară.”

”Încălzirea deosebit de rapidă a regiunilor muntoase topește gheața blocată în fisurile stâncilor, care acționează ca un agent de legătură”, avertizează cercetătorii consultați de New Scientist:

”Teribila tragedie care a lovit Nepalul nu este un incident izolat, ci o mică parte din ceea ce ne așteaptă. Pe măsură ce regiunile muntoase de pe glob se încălzesc rapid, sunt de așteptat și alte dezastre similare”. Tragedia din Nepal  ”ar putea fi doar o mostră din ceea ce va urma.”

Iar ziarul italian Avvenire, preluat de Eurotopics,  prevede că „toamna care vine este sortită să fie una fierbinte”: 

”Dacă va fi fierbinte și în ceea ce privește tensiunile sociale, depinde însă exclusiv de noi și de capacitatea noastră de a înțelege și gestiona corect cele două tranziții pe care le trăim în prezent - ecologică și digitală. Trebuie să ținem cont de faptul că dependența de combustibilii fosili provoacă o problemă deosebit de gravă: inflația cauzată de șocul ofertei.”

Acum mai bine de un an, RFI România lansa primul program integral destinat Republicii Moldova. Reluăm emisiunea începând de astăzi, ca de obicei, după jurnalul de la ora 10.00. De data aceasta, într-un nou format, cu voci și rubrici noi – dar și într-o nouă realitate geopolitică.

Un lucru este cert: RFI rămâne singurul post de radio românesc cu o emisiune zilnică destinată Republicii Moldova. De fapt, un program transfrontalier despre ceea ce ne unește, de la economie și infrastructură la cultură și istorie și până la răspunsul în fața provocărilor regionale.

Focus Moldova vorbește despre toate acestea începând de azi, într-un climat geopolitic tot mai complicat.

Avem, pe de o parte, presiunea tot mai intensă exercitată de Rusia, cu războiul ei neconvențional îndreptat împotriva democrațiilor europene. Un război în forme tot mai diverse și mai agresive.

Drone, atacuri cibernetice, acțiuni de sabotaj, acte de spionaj. Toate, însoțite de o intensă campanie de influențare și dezinformare pe rețelele sociale, menită să întunece minți și să divizeze societățile. Până într-acolo încât democrațiile occidentale par să nu mai găsească răspunsul potrivit.

În războiul hibrid al Rusiei, România și Republica Moldova sunt ținte predilecte.

Moscova nu-i poate ierta Chișinăului desprinderea de influența rusească și orientarea către Occident. Și nici Bucureștiului sprijinul constant față de o Moldovă liberă și europeană. De aici, întregul arsenal de provocări pe care trebuie să le gestionăm în comun.

Și vine apoi provocarea din interior la adresa orientării europene a Republicii Moldova și a destinului european comun.

În România, extrema dreaptă consideră Republica Moldova un ”stat artificial” și cere încetarea oricărui sprijin românesc. La fel cum cere și cum își dorește cu ardoare Kremlinul.

În România, extrema dreaptă vrea ca Ucraina să nu mai fie susținută. Așa cum vrea și Vladimir Putin.

Rusia poate câștiga războiul împotriva Ucrainei doar în condițiile în care sprijinul european încetează. De aici și propaganda rusească pentru încetarea acestui sprijin și minciunile molfăite de extrema dreaptă românească, zisă ”suveranistă” și înfășurată de dimineața până seara în tricolor.

În realitate, căderea Ucrainei, departe de a aduce mai multă bunăstare în România, ar duce, implicit, la prăbușirea Republicii Moldova din nou sub șenilele Rusiei, la fel ca la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Și de-abia atunci ar obliga România la costuri imense pentru propria securitate.

Vom vorbi despre toate acestea la Focus Moldova. Nu vom înceta să explicăm. Să combatem minciunile. Și să arătăm câte lucruri minunate putem face împreună, în Europa. Suntem convinși că merită.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România