Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Ieri, având un drum de făcut prin cartier mi-a „sărit ceva în ochi”. Lipit pe un bloc pe lângă care trec de câteva ori pe săptămână am văzut afișul. Un afiș pe care se află sigla PNRR, câteva cuvinte (lucrări de reabilitare termică), termenele de execuție și suma. Cum spuneam, am trecut de multe ori pe lângă blocul cu pricina care este reabilitat termic, dar abia ieri am remarcat prezența afișului cu PNRR.

M-am oprit puțin să citesc și ceea ce mi-a atras atenția nu a fost nici includerea blocului în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nici respectarea termenelor de execuție a lucrărilor, ci suma, 4,8 milioane de lei, care a fost plătită integral din fonduri PNRR.

Cu alte cuvinte, locatarii care beneficiază astăzi de reabilitarea blocului nu au plătit niciun ban (fără să vreau m-am gândit câți dintre ei critică pătimaș Uniunea Europeană), după cum nici primăria de sector nu a achitat niciun leu pentru lucrările de modernizare și, la fel, bugetul de stat nu a alocat fonduri pentru blocul din cartier. Singurul care a plătit reabilitarea termică a fost în acest caz PNRR, programul de fonduri europene.

Dincolo de critici, de nemulțumiri, de disputele politice, ar trebui să privim PNRR prin intermediul afișelor pe care le descoperim întâmplător mergând pe străzile orașelor în care trăim. Vom găsi destule plăcuțe pe care este afișată sigla PNRR: pe gardul unei creșe sau al unei școli, pe un spital, pe o locomotivă sau la intrarea pe o autostradă.

Fiecare dintre aceste clădiri, mijloace de transport sau elemente de infrastructură au fost finanțate cu bani europeni, au fost executate de firme românești sau străine care și-au plătit angajații și au achitat către stat taxele și impozitele legale.

PNRR nu doar că a plătit pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor, dar a adus și un efect de antrenare în economia românească.

Se va spune că fondurile europene există și datorită contribuției financiare a României. Este adevărat, dar nu trebuie să uităm că România este totuși beneficiar net de fonduri europene, adică a primit mai mulți bani decât a plătit.

Citeste siBolojan: PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiţii în care se putea| L-am găsit complet înţepenit, cu risc imens să se transforme în eşec major

De altfel, recent, grupul statelor membre așa-numite frugale, adică state care au excedent bugetar și care plătesc mai mult la bugetul Uniunii Europene decât primesc, au cerut o reducere a bugetului european încercând să reducă pierderile pe care le suportă.

Vor urma multe bilanțuri pe marginea PNRR. Abordările vor fi diferite, dar cele mai multe vor fi critice. Până la un punct este firesc să existe dezamăgiri mai mari sau mai mici față de execuția programului.

Din anul 2021, atunci când a fost lansat oficial fiecare a avut ceva de spus la adresa PNRR. Nu s-au încasat toți banii programați (dar, sincer, știam cu toții capacitatea administrativă a României și ideea că vom putea absorbi toți banii era o frumoasă iluzie).

S-a spus că planul nu a fost bine scris, adică nu a răspuns nevoilor economiei românești. Poate că PNRR ar fi trebuit în unele puncte să aibă alte obiective, dar per total programul a fost coerent cu axele de dezvoltare europene.

Citeste siPNRR la final. Cu ce ne-am ales?

S-a reproșat guvernelor care au construit PNRR că nu au negociat în interesul național, dar se uită că planul a fost derulat la nivel european, luând în calcul și specificul local. S-a spus că România nu trebuia să acceseze partea de împrumuturi și să se limiteze doar la granturi. Se omite că dobânda la împrumuturile făcute prin PNRR este cea mai scăzută din piața bancară și că în orice condiții România ar fi trebuit să apeleze la împrumuturile PNRR pentru că erau mai ieftine decât dobânzile la care se împrumută în mod curent de pe piața internă sau cea internațională.

Adică, pentru orice proiect de anvergură (autostradă, construirea unor spitale) ar fi fost mai profitabil să apelezi la împrumuturi PNRR decât la piață.

Nu în ultimul rând au fost numeroase controverse pe marginea reformelor și jaloanelor asumate de România. Interesele politice au fost atât de diferite încât în unele cazuri au blocat legislația PNRR.

Indiferent de criticile care au fost și vor urma la adresa programului, ar fi util să observați panourile pe care scrie numele planului. Veți știi că acolo banii PNRR s-au investit cu folos și că acea școală, creșă, spital sau stradă sunt ceea ce rămâne după PNRR.

Zf.ro scrie că cele două mari investiţii în centre de neurochirurgie şi chirurgie cardiovasculară la Cluj şi Târgu-Mureş au fost finalizate, iar două centre de mari arşi aşteaptă recepţia.

Sunt investiţii care vin după ani de zile în care s-a vorbit despre nevoia de spitale moderne şi îmbunătăţirea accesului pacienţilor la servicii medicale. Miza o reprezintă acum progresul în starea de sănătate a populaţiei, pentru că efectul unei investiţii într-un spital nu se măsoară la inaugurare, ci în timp, în pacienţi trataţi şi în vieţi salvate.

PSD anunță în Senat că vrea să preia șefia Comisiei de Apărare și a Comisiei de Buget, după ce și la Camera Deputaților a încheiat o alianță cu extremiștii, pentru a-și asigura unele funcții în Biroul Permanent scrie G4Media.

Senatorul PSD, Liviu-Lucian Mazilu a anunțat de la tribuna Senatului că partidul său intenționează să preia șefia Comisiei de Apărare și a Comisiei de Buget, lăsând să se înțeleagă că social democrații pot obține câștig de cauză, după ce au ieșit la iveală informațiile că și la Camera Deputaților au încheiat o alianță de majoritate cu parlamentarii extremiști de la AUR, PACE, grupul minorităților și chiar și  cu UDMR care a primit o funcție în Biroul Permanent.

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a venit cu unele clarificări, miercuri, precizând că parlamentarii PSD au semnat un acord cu cei de la AUR, S.O.S. România şi cu grupul minorităţilor naţionale pentru funcţiile din Biroul permanent, fapt despre care formațiunea maghiară ar fi aflat doar marți, la începutul plenului Camerei Deputaţilor.

Axa Cotroceni-Catedrala Neamului: Cum ajung banii bucureștenilor la evenimentele aflăm din PublicRecord - o organizație media nou înființată, cu misiunea de a informa în mod corect publicul și de a publica investigații relevante folosind metode inovatoare.

Banii bucureștenilor ajung să susțină evenimentele Patriarhiei Române, cel mai recent fiind Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, potrivit PublicRecord. Evenimentul a primit două milioane de lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Primăria Capitalei și alte instituții publice au fost partenere ale evenimentului. Costul total al organizării nu este, însă, cunoscut.

Evenimentul a avut loc pe 1 septembrie și a inclus slujbe, conferințe, ateliere, un concert la Arenele Romane și o procesiune prin centrul Bucureștiului.

La ediția din acest an au contribuit, financiar sau logistic, Primăria Municipiului București, Secretariatul de Stat pentru Culte, primăriile sectoarelor 2 și 5, ARCUB și Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. De asemenea, Academia de Studii Economice, Universitatea Politehnică și Universitatea din București au pus la dispoziție spații de cazare, cantine și săli.

„Banii topiți au umplut cutii de pantofi și au finanțat investiții în borduri”. Consilierul guvernatorului BNR trage un nou semnal de alarmă pe Hotnews.ro

Cei care își imaginează că un viitor guvern va putea da drumul la robinetul bunăstării prin simple decizii politice, imediat după instalare, nu înțeleg realitatea economică în care ne aflăm, scrie Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, într-un articol de opinie publicat azi de HotNews. El avertizează că România plătește cele mai mari rate ale dobânzilor din întreaga Uniune Europeană, depășind uneori nivelurile plătite de țări cu rating „nerecomandat investițiilor” (junk).

Curs de Guvernare.ro scrie că Poşta Română devine poartă de acces a Temu către Europa Centrală și de Est.

Poşta Română, operatorul naţional de servicii poştale din România, a încheiat un parteneriat cu Temu, platformă chinezească de comerţ electronic, în urma căruia va furniza un serviciu integrat de livrare a coletelor, care include preluarea acestora de la comercianţii români, sortarea în centre logistice din ţară şi livrarea last-mile.

Parteneriatul ajută companiilor locale care vând pe Temu şi pot să îşi extindă astfel aria de acoperire, inclusiv în alte ţări europene.

Temu a intrat pe piaţa din România în iulie 2023, iar din martie 2025 companiile româneşti se pot înscrie şi pot vinde pe Temu. Programul Local Seller al Temu este disponibil în prezent în peste 35 de ţări.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

A 23-a editie a Festivalului Anonimul a inceput luni la Sfantu Gheorghe, in Delta Dunarii.

Noua aventura a regizorului Dan Dinu si a prietenilor sai se numeste Delta Salbatica. Spectaculosul documentar, narat magnific de actrita Medeea Marinescu, va intra pe ecrane in toamna dar, pana atunci, poate fi vazut la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov pe 15 august si în Sulina, la „Farul cu filme”, pe 20 august.

Tricolorii s-au întors acasă după ce au făcut spectacol la Campionatele Mondiale de canotaj de la Amsterdam. România a încheiat competiția cu un bilanț perfect: trei medalii de aur. Performanța a venit la pachet cu un record mondial și cu o premieră istorică pentru Simona Radiș și Adriana Adam.

Amsterdamul a fost, timp de o săptămână, scena unei noi demonstrații de forță a canotajului românesc. La Campionatele Mondiale, desfășurate între 24 și 30 august, România a cucerit trei medalii, toate de aur, și a terminat competiția pe locul al patrulea în clasamentul pe medalii, după Țările de Jos, Germania și Statele Unite.

La întoarcerea în țară, sportivii au fost premiați la Baza Olimpică „Sydney 2000” de la Snagov, acolo unde antrenorul lotului, Dorin Alupei, a făcut bilanțul competiției.

Aurul care a deschis drumul

Prima veste mare pentru delegația României a venit vineri, 28 august, în proba de dublu rame feminin. Adriana Adam și Simona Radiș au dominat finala, inițial amânată din cauza vremii nefavorabile, și au trecut primele linia de sosire, deși au fost relocate de pe culoarul 4 pe culoarul 1 din cauza vântului.

Româncele au fost urmate de Franța și Statele Unite și au stabilit, totodată, un nou record mondial al probei, îmbunătățind performanța precedentă realizată tot pe canalul Bosbaan, la Amsterdam.

La scurt timp după ce au format echipajul, Radiș și Adam au cucerit titlul european la Varese, iar acum, la Amsterdam, au devenit campioane mondiale. Pentru Adam, succesul a fost dovada că revenirea în această probă a fost o alegere inspirată. Pentru Radiș, victoria a reprezentat încă o confirmare a statutului de vedetă a canotajului mondial.

Duminică, ziua în care România a dominat competiția

Finalul curselor a transformat Amsterdamul într-o adevărată sărbătoare tricoloră. România a câștigat două medalii de aur în aceeași zi, la 8+1 feminin și 8+1 mixt.

Citeste siCampionatele Mondiale de Canotaj. Aur pentru România la probele 8+1 feminin și mixt

În prima probă, echipajul României a făcut o cursă aproape fără cusur, în condiții extreme, pe ploaie și vânt. Cristina Drugă, Geanina Juncanariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Simona Radiș și Victoria Petreanu au condus de la start până la sosire și au oprit cronometrul la 5:51.88, stabilind un nou record mondial.

Marea Britanie a terminat pe locul al doilea, iar Statele Unite au completat podiumul. Victoria a avut și o semnificație istorică: România a ajuns la 11 titluri mondiale în proba feminină de 8+1, egalând Statele Unite în clasamentul all-time.

Ultima cursă, ultimul aur

Spectacolul românesc nu s-a încheiat aici. În ultima probă a Campionatelor, echipajul de 8+1 mixt a cucerit un nou titlu mondial.

Barca tricoloră, formată din Cristina Drugă, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Florin Lehaci, Cosmin Pleșescu, Ciprian Tudosă, Ștefan Berariu, Simona Radiș și cârmaciul Victoria Petreanu, a câștigat cursa după o zi atipică, cu un sistem de calificare contracronometru și un start de pe culoarul 5, considerat unul dintre cele mai dificile pentru câștigarea cursei.

Bilanț perfect, performanță istorică

La final, cifrele spun totul: 3 medalii de aur, 0 de argint și 0 de bronz. România a avut mai puține medalii decât la Mondialele de la Shanghai din 2025, când obținuse șase — două de aur și patru de argint —, însă la Amsterdam a câștigat mai multe titluri mondiale.

Mai mult, Simona Radiș și Adriana Adam au cucerit fiecare câte trei medalii de aur la aceeași ediție a Campionatelor Mondiale, o premieră în istoria competiției.

Amsterdamul lasă astfel în urmă imaginea unei Românii care nu doar că rămâne printre forțele canotajului mondial, ci continuă să-și scrie propriile recorduri. Trei curse câștigate, trei titluri mondiale și un record mondial: un bilanț care transformă ediția din 2026 într-una dintre cele mai spectaculoase pagini recente ale canotajului românesc.

Nicușor Dan, președintele cu cele mai multe participări la evenimente religioase din istoria recentă (G4Media) - Nicușor Dan, „naționalismul sănătos” și o întrebare retorică (Republica) - Analiză: Scindarea BOR pe două axe suveraniste (DW) - Grindeanu, Tomac sau Nazare? Cine ajunge premier după 4 luni de blocaj (Adevărul) - Războiul promoţiilor se extinde din supermarketuri în clinici, farmacii, magazine de modă şi HoReCa, dovadă că prudenţa consumatorului se simte peste tot. Doar că promoţiile de azi sunt preţurile reale de ieri. Cum s-a ajuns aici (Ziarul Financiar)

Platforma națională „eSănătatea Mea”, lansată cu mari promisiuni de digitalizare, s-a împotmolit chiar în prima zi. Deși autoritățile au susținut că românii își pot face de azi programări online și pot accesa istoricul medical direct de pe telefon, realitatea din teren arată un eșec funcțional. Libertatea a stat de vorbă cu medicii de familie: dr. Raluca Zoițanu, dr. Daciana Toma, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină de Familie(SNMF) și conf. dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședinte SNMF, care critică lipsa ghidurilor, absența testărilor în cadrul proiectului, lansând un apel ferm către populație: „Nu creați panică, mergeți la cabinete prin metodele consacrate!” Deși, teoretic, medicii de familie ar trebui să-i ajute pe pacienți să își creeze conturi, la cabinete nu a ajuns nicio procedură sau niciun instructaj oficial.

Președintele Nicușor Dan a participat, marți, la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși care a avut loc odată cu începutul Anului Nou Bisericesc la Catedrala Mântuirii Neamului și care a avut ca temă „Tinerii, Familia și Viața în Hristos”. Șeful statului a vorbit despre ”defetiști” și ”demagogi”, dezbinarea societății și a ținut o pledoarie despre ”naționalismul sănătos”. De un an și trei luni de când ocupă cea mai înaltă funcție în stat, Nicușor Dan a bifat numeroase evenimente religioase sau activități cu încărcătură spirituală, mai multe decât predecesorii săi în același interval.

Ce înseamnă „naționalism sănătos”? Să producem mai mult în România? Să apărăm interesele economice românești? Să investim în educație și cultură? Să protejăm patrimoniul? Să reconstruim încrederea românilor în propriul stat? Nicușor Dan nu ne-a spus.

DAR… este Nicușor Dan (acuzat, după un an de mandat, că a devenit prietenul pesediștilor și securiștilor) omul capabil să inspire această încredere a românilor moderați în propria țară? Poate președintele inspira un patriotism matur, care să „recupereze” populația care urmează azi tot felul de fantasme periculoase, ieșite din cutia cu monștri a național ceaușismului?

Prezența de ieri a președintelui Nicușor Dan la Patriarhie pentru sărbătorirea zilei familiei la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși nu e deci un gest protocolar al unui președinte laic, ci încă un episod dintr-o curte asiduă făcută electoratului religios-suveranist.

Relația dintre stat și Biserica Ortodoxă Română nu a fost niciodată una de separație, ci de subordonare reciproc-avantajoasă, iar în acest punct, Nicușor Dan continuă o tradiție puternică neîntreruptă nici măcar în perioada regimului comunist.

Prezidențiabilul care a câștigat primul tur al alegerilor anulate din 2024, Călin Georgescu a început mai devreme această relație și cu fiecare săptămână pare să o consolideze.

Georgescu și soția sa au în fiecare weekend vizite la mănăstiri și biserici. Duminică au fost binecuvântați de Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului, la o liturghie oficiată la Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Cârțișoara, județul Sibiu. E prima vizită a lui Georgescu în acest județ, după anularea alegerilor și după începerea proceselor în care este judecat pentru complicitate la tentativă de lovitură de stat și pentru propagandă legionară. 

În interiorul BOR, scindarea e aproape similară cu cea din societate, doar că la nivelul înalților ierarhi distincția se face pe criterii clar conservatoare între înalții ierarhi luminați, cum e Patriarhul Daniel, care merge pe linia pro-occidentală și cei tradiționaliști care preferă axa Moscovei, cum e arhiepiscopul Tomisului care l-a numit pe Georgescu „trimisul lui Dumnezeu”. Primii merg pe mâna lui Nicușor Dan, primul președinte cu adevărat conservator pe care ar vrea să-l ajute să mai rămână un mandat la Cotroceni, ceilalți așteaptă revenirea lui Călin Georgescu și creșterea AUR.

Negocierile pentru formarea unui nou Guvern au ajuns acolo de unde au plecat în urmă cu câteva luni. Președintele Nicușor Dan îl vrea premier pe Eugen Tomac, liderul PSD, Sorin Grindeanu, este împins spre această funcție de nucleul dur al partidului, în timp ce PNL nu ar spune nu unei desemnări a actualului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Politologul George Jiglău spune că social-democrații au făcut „o greșeală strategică foarte mare” când au contribuit la căderea Guvernului Bolojan, dar au ajuns acum, paradoxal, partidul cel mai bine poziționat pentru a reveni la guvernare. Miza este dacă PSD va reuși să transforme această poziție într-o majoritate funcțională sau va ajunge din nou dependent de voturile așa-zișilor „suveraniști”.

În comerţul modern, adică în supermarketuri şi hipermarketuri, unu din patru lei cheltuiţi merge către articolele la promoţie, la ofertă sau la reducere. Mai exact, ponderea valorică a promoţiilor a urcat la 26,5%, cu 2,5 puncte procentuale peste nivelul de anul trecut. Şi tot creşte. Oamenii caută preţuri mai mici într-o perioadă în care România e campioană la inflaţie în Europa, iar asta deja de multă vreme. Doar că preţurile mici de după aplicarea discounturilor sunt, de fapt, preţurile întregi de ieri. Ele doar par mici prin comparaţie.

Serbia pregătește funeralii naționale pentru Ratko Mladić. Fostul general sârb bosniac supranumit „Măcelarul Bosniei”, a murit săptămâna trecută în Unitatea de Detenție a Națiunilor Unite din Haga. El a fost condamnat la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în 2017 pentru crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Funeraliile anunțate de guvernul de la Belgrad generează semne de întrebare.

Acum trei ani, traversam, cu mașina, Serbia și Republica Srpska, entitatea sârbă din Bosnia și Herțegovina. Pe lângă sărăcie și decădere, vizibile la tot pasul, în sate și orașe, altceva m-a frapat: mulțimea de graffiti-uri cu litera ”Z”, simbolul agresiunii ruse din Ucraina, cu chipurile fostului președinte Slobodan Miloșevici și ale ”Măcelarului Bosniei”, Ratko Mladić.

Într-un tur consacrat războiului, în capitala bosniacă Sarajevo, tocmai aflasem câteva lucruri zguduitoare. Ghidul meu, cam de o vârstă cu mine, luptase în război de partea Bosniei, iar acum activa într-un ONG consacrat reconcilierii între foștii combatanți, bosniaci și sârbi.

Citeste siS-a stins din viață Ratko Mladic, cunoscut drept "măcelarul din Balcani"

Ne aflam undeva pe înălțimile care domină orașul. În timpul războiului, aceste cote fuseseră ocupate de armata sârbă, care a ținut capitala bosniacă sub asediu patru ani de zile. A fost cea mai lungă blocadă din istoria contemporană.

Locuitorii asediați din Sarajevo reușiseră să sape un tunel care trecea pe sub pista aeroportului păzit de forțele ONU și dădea undeva în zona rurală din afara orașului. Tunelul era gestionat de armata bosniacă, dar pe acolo se transporta nu numai echipament militar ci și tot felul de mărfuri dar mai ales prețioasa ”răchie”.

Hrană era suficientă, asigurată de ajutoarele internaționale care veneau pe aeroportul controlat de ONU, îmi povestea ghidul. Mai greu era cu tăria. Dar și altceva mai intra prin tunel, în orașul asediat: oameni. Oameni din satele care înconjurau capitala.

Citeste siReacţii internaţionale la decesul lui Ratko Mladic, "măcelarul din Balcani"

Pentru ei, Sarajevo, aflat sub asediul sârb, era un loc mai sigur. Cum așa? Simplu, mi-a explicat ghidul. În regiunea rurală, soldații lui Ratko Mladic sau paramilitarii lui Željko Ražnatović zis Arkan făceau prăpăd. Bărbații și băieții erau uciși, femeile violate în masă.

Aveai cu mult mai multe șanse să scapi în Sarajevo. Erai mai sigur sub tirurile lunetiștilor sârbi.

Președintele sârb Aleksandar Vučić motivează acum că ”au fost victime de ambele părți” – ca și cum aceasta ar scuza crimele unora sau altora.

Citeste siONU: Genocidul de la Srebrenica va fi comemorat anual, în ciuda opoziției Serbiei și Rusiei

După cum subliniază ziarul italian Corriere della Sera, Mladić nu a încetat niciodată să-i fascineze  pe radicali. Cum ar fi australianul care a ucis zeci de musulmani în Christchurch în 2019. Sau Anders Breivik, adept al supremației albe, care a comis masacrul de la Utøya. El a susținut că a fost inspirat de Mladić.

Și este de-a dreptul înspăimântător să vezi de câte laude are parte ”Măcelarul Bosniei” printre internauții români.

Revenind la ghidul meu de la Sarajevo, el mi-a explicat în două cuvinte revărsarea de violență dintr-o societate iugoslavă care, la vremea aceea, ne apărea ca mult mai civilizată și europeană decât cea românescă: senzația impunității.

Sugerează-le oamenilor că vor putea ucide, tortura, jefui, viola fără să plătească pentru aceste fapte. Și destui dintre ei le vor face. Pe astfel de oameni s-au bazat toți criminalii istoriei.

Iar istoria se poate repeta – și asta este cu adevărat terifiant.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România