Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Cum începe toamna pentru economie? Cu câteva vești bune, dar și cu o continuare a evoluțiilor complicate. Ieri, Ministerul Finanțelor a publicat datele privind deficitul bugetar. Rezultatul este promițător dacă remarcăm că deficitul bugetar s-a redus simțitor față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 76 la 48 miliarde de lei. În termeni procentuali, scăderea este de asemenea vizibilă, de la 4% la 2,34% din PIB. Cifrele deficitului ne arată că sunt șanse mari ca ținta de anul acesta să fie atinsă, ceea ce anticipează agențiile de rating care au acordat calificative României în această vară.

Datele bugetare ne mai oferă o evoluție pozitivă și anume veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile, respectiv cu 11% față de 2%. Putem vorbi despre creșterile de taxe și impozite, despre inflația care ajută încasările bugetare, despre ratarea măsurilor care ar fi trebuit să ducă la o scădere accentuată a cheltuielilor publice. Toate acestea pot fi criticabile, dar ritmul de creștere al veniturilor mai mare decât al cheltuielilor este un semn de echilibrare a finanțelor publice și de reducere a deficitului bugetar.

O întrebare există totuși în jurul bugetului de stat. Și anume: care este nivelul plăților întârziate? Sunt semnale din economie legate de acest subiect. În mod clar, de exemplu, furnizorii de energie electrică și gaze naturale au de încasat mulți bani de la buget în contul facturilor din perioada aplicării unor tarife plafonate. În buget, nu sunt vizibile datoriile statului, dar apar reprezentanți ai unor sectoare economice care revendică o fluență mai mare a plăților de la buget.

Cifra inflației a scăzut. Rata anuală a ajuns în iulie a.c. la 8,2% după ce în luna mai a.c. atingea un mic record de aproape 11% și după ce a scăzut în iunie a.c. la 10,4%.

Este adevărat că reducerea se datorează în special efectului de bază, respectiv trecerea la compararea tarifelor energetice de astăzi cu cele de la momentul post-liberalizare. Consumatorii nu simt o reducere a prețurilor, pentru că nu există. Dar rata inflației din luna iulie a.c. dă semnalul calmării creșterii prețurilor în următoarea perioadă. Dacă bineînțeles nu vor apărea alți factori inflaționiști externi așa cum s-a întâmplat în martie a.c., atunci când a izbucnit conflictul din Orientul Mijlociu și prețurile materiilor prime energetice au crescut rapid.

Veștile bune se cam opresc aici. Mai departe apar riscurile. Cel mai recent este legat de avertismentul agenției Moody’s referitor la neadoptarea legii de salarizare unitară. Nota instituției financiare are o observație extrem de serioasă și anume aceea că lipsa unei înțelegeri pe marginea proiectului legii de salarizare unitară induce neîncredere față de voința politică de a păstra ritmul de scădere a deficitului bugetar. Agenția de rating exprimă o temere pe care nu doar analiștii de la Moody’s o au și anume că un viitor guvern ar putea lua măsuri care vor duce la creșterea deficitului.

Tema salarizării bugetare nu este marginală, pentru că cheltuielile de personal rămân al doilea cel mai mare capitol de cheltuieli publice (după cele cu pensiile) și reprezintă mai mult de o cincime din totalul cheltuielilor bugetare. Legea de salarizare unitară este văzută ca un test atât de agențiile de rating, cât și de Comisia Europeană. Reprezentanții acestor instituții recomandă adoptarea unei legislații care să fie sustenabilă, adică să permită atingerea țintelor de deficit asumate de România prin planul fiscal-bugetar pe termen mediu.

Consumul rămâne în scădere, dar ca și în cazul inflației ritmul a încetinit. Producția industrială a continuat să scadă în comparație cu anul trecut, în schimb sectorul construcțiilor a crescut în iunie a.c. cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Sunt mulți indicatori care pot arăta evoluția economiei românești. Dar este clar că ne aflăm într-o perioadă de ajustare și incertitudini care nu poate ajuta mediul economic.

Jurnal de știri

Concertul final al celei de-a VI-a ediții a proiectului de mentorat „Drumuri spre Măiestrie" a avut loc saptamana trecuta.

Inițiat de Casa Artiștilor Bușteni, proiectul creează punți de colaborare între tinerii muzicieni români și importante centre muzicale europene, oferindu-le oportunități de perfecționare artistică, dialog și dezvoltare profesională.

Jurnal de știri

Astăzi este Ziua Limbii Române, în amintirea Marii Adunări Naționale de la Chișinău, din 31 August 1989. Mișcarea de redeșteptare națională obținea atunci o victorie istorică, prin recunoașterea limbii române și introducerea grafiei latine.

Aflat la Chișinău, acum 20 de ani, am ținut să intru în librăria Luceafărul.  Știam că este un adevărat far al literaturii în limba română.

Experiența a fost – ca să mă exprim astfel – așa și așa. Existau, desigur, numeroase cărți în limba română, cu precădere de la edituri ieșene. Însă rafturile literaturii ruse m-au pus pe gânduri.

Ediții de lux ale scriitorilor clasici, literatură contemporană, albume de artă și de fotografii, pe scurt, o producție editorială de mare clasă, având în spate bugete pe măsură.

M-am întrebat atunci cum vom reuși să răzbim în confruntarea culturală cu Rusia, pe un teren, Republica Moldova, aflat atunci între două lumi și care nu părea să știe clar încotro s-o apuce.

Impresia mi-a fost întărită în primul internet-cafe în care am intrat, în centrul orașului. Nu începuse epoca telefoanelor inteligente, iar roamingul costa o mică avere.

Am constatat atunci, cu stupoare că, în afara a vreo două terminale, toate celelalte – și erau multe – aveau tastaturile în alfabetul rus.

Citeste siLimba Română de peste Prut, cum a fost în primii ani de după comunism

Toate acestea spuneau ceva despre situația lingvistică din capitala Republicii Moldova, la începutul anilor 2000.

Astăzi, între Prut și Nistru, limba și cultura română sunt la ele acasă - de la cărțile de pe rafturile librăriilor la repertoriile teatrelor, în mass media și până la felul în care oamenii de pe stradă vorbesc românește corect și frumos.

Un adevărat miracol s-a produs într-o jumătate de generație.

Astăzi celebrăm chiar acest miracol: limba română care a supraviețuit tuturor vicisitudinilor.

Îmi amintesc acel 31 august 1989 pe care l-am văzut de ”peste gard” , în transmisiile televiziunii de la Chișinău care se puteau prinde în toată partea de est a țării. România încă se afla atunci sub platoșa de beton turnată de regimul Ceaușescu.

E greu de uitat marea de steaguri tricolore care inunda piața, denumită de atunci a Marii Adunări Naționale. Se spune că 750 de mii de oameni, cam un sfert din populația republicii sovietice, s-au aflat acolo. Enorm.

Așa au obținut ei grafia latină și recunoașterea limbii lor drept limba română.

Să ne gândim puțin. Partea răsăriteană a Principatului Moldovei a fost anexată de Imperiul Rus în 1812. De atunci a început rusificarea. Până la 1989 trecuseră, așadar, 177 de ani, din care doar 25 au mai fost sub administrație românească. Un secol și jumătate de rusificare, așadar, bătut pe muchie.

Vorbită la sate sau în apartamentele din blocurile orașelor, exilată în Siberia fără de sfârșit, limba română a fost mereu marginalizată de conducerea imperială rusă și apoi de cea sovietică. În timp ce doar rusa putea asigura o carieră și un progres în ierarhia socială.

Dar limba română, această comoară în adâncuri înfundată, cum spunea poetul basarabean Alexei Mateevici, a trăit.

Și a fost de ajuns un ușor dezgheț, cu perestroika lui Gorbaciov, pentru ca mișcarea națională să erupă, condusă de o pleiadă de scriitori și poeți, oameni de teatru și cinema, muzicieni și profesori.  

Limba română se trezea atunci din somn de moarte, ca voinicul din poveste – ca să-l citez din nou pe autorul poeziei care dă imnul de azi al Republicii Moldova.

Acest miracol al supraviețuirii și trezirii limbii române ne dă astăzi încrederea că vom putea trece peste toate încercările istoriei, oricât de grele – și indiferent de ce parte a Prutului ne vom afla.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Islandezii au respins sâmbătă, prin referendum, începerea negocierilor de aderare la UE. Comentatorii văd o țară divizată pe acest subiect. Un alt subiect de interes în presa internațională: o posibilă întâlnire Trump-Zelenski-Putin, propusă în urma vizitei secrete a șefului CIA la Moscova.

Le Monde notează că ”această victorie a votului „nu” în Islanda este în primul rând o victorie a Partidului Independenței eurosceptic (conservator) și a industriei piscicole extrem de influente. Acestea  au exercitat o presiune considerabilă asupra campaniei, argumentând că reluarea discuțiilor cu Bruxelles-ul risca să ducă la o pierdere a suveranității insulei asupra sectorului său piscicol, care reprezintă 40% din exporturile sale și 7% din PIB-ul său.

Potrivit Euractiv, „campania «da» a prezentat argumente economice, susținând că aderarea la zona euro ar contribui la reducerea inflației care atinsese niveluri record.  Campania «nu» a convins în cele din urmă mai mulți alegători, subliniind puternic ce ar putea însemna aderarea la acest bloc de 27 de țări pentru suveranitatea națională, întreprinderi și sectorul pescuitului, extrem de apreciat.”

Citeste siIslandezii resping prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE

Și după cum observă Politico, ”semnalele transmise de UE în perioada premergătoare, conform cărora era dispusă să facă compromisuri în domeniul pescuitului, nu au reușit în mod clar să-i influențeze pe alegători. O parte din tabăra „Nu” pur și simplu nu credea că Islanda se poate descurca la masa negocierilor. O altă parte se opune aderării din principiu, indiferent de conținutul oricărui acord de aderare.

În consecință, regiunile rurale au fost cele care s-au opus cel mai mult noilor discuții. În nord-vest, o regiune marcată de agricultură și pescuit, aproape 63% au votat contra”.

După vizita sa la Moscova, Directorul CIA, John Ratcliffe, a propus o întâlnire trilaterală între președintele american Donald Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin.

Sursele Axios notează că oficialii americani i-au spus lui Zelenski că Ratcliffe a evocat, de asemenea, la Moscova, posibilitatea reluării discuțiilor de pace. Aceleași surse au declarat că Ratcliffe a ajuns la concluzia că șeful FSB, Alexander Bortnikov este un jucător constructiv care ar putea ajuta la relansarea eforturilor diplomatice.

Citeste siȘeful CIA la Moscova: ”trebuie să fie ceva serios”

Potrivit Axios, unul dintre scopurile vizitei lui Ratcliffe a fost de a afla dacă șefii serviciilor secrete rusești l-ar putea convinge pe Putin să ia măsuri pentru reluarea discuțiilor cu Ucraina, mediate de SUA.

The New York Times a relatat că Ratcliffe i-a oferit lui Bortnikov „o evaluare sumbră” a stării războiului și a îndemnat Rusia să încheie un acord înainte ca situația sa să se înrăutățească.

CIA a refuzat să comenteze.

PSD, întâlnire cu liderii și parlamentarii la Sinaia. Miza: majoritatea pentru Guvernul Grindeanu și strategia pentru consultările de la Cotroceni (SpotMedia) - UDMR a decis pe cine votează ca prim-ministru SURSE (Adevărul) 

Conducerea PSD, președinții organizațiilor județene și parlamentarii partidului se reunesc luni la Sinaia, cu o zi înaintea noii runde de consultări anunțate de președintele Nicușor Dan pentru desemnarea unui prim-ministru, citim pe pagina SpotMedia.

Potrivit informațiilor apărute în presă pe surse politice, principala miză a întâlnirilor este stabilirea strategiei cu care PSD va merge la noile consultări de la Cotroceni și evaluarea voturilor pe care partidul se poate baza pentru învestirea unui guvern condus de Sorin Grindeanu.

PSD a decis deja, în unanimitate, în Biroul Politic Național, să-și asume guvernarea și să îl propună pe liderul partidului pentru funcția de premier. PSD a transmis și că nu va vota un guvern minoritar din care nu face parte.

Problema rămasă nerezolvată este majoritatea parlamentară. PSD încearcă să stabilească dacă poate aduna voturile necesare pentru un guvern în jurul propriului candidat și ce concesii politice ar trebui să facă pentru obținerea acestui sprijin.

Reuniunea de la Sinaia ar trebui să arate dacă susținerea pentru Grindeanu există în întregul partid și dacă PSD este dispus să îi ofere acestuia un mandat pentru negocieri care să includă împărțirea ministerelor și eventuale concesii către viitorii parteneri.

Mulți își imaginează că, după plecarea „bampirului care a supt sângele poporului”, banii vor curge din nou gârlă. Partide și sindicate, baroni locali, superbugetari, speciali, primari și tot business-ul strategic gestionat de Interesul Național - toată lumea așteaptă însetată să se dea drumul la țuțuroiul statului.

Dar am greși să credem că doar rentierii statului așteaptă o schimbare. Antreprenori mari și patroni de prăvălii, angajați la privat și la stat, milioane de oameni care au pierdut bani în 2025-2026 - mulți speră că, după plecarea lui Bolojan, se termină cu austeritatea și economia va reporni în mod miraculos, printr-un simplu exercițiu de autosugestie.

Ce pare să ignore toată lumea e că România trebuie să împrumute anual de pe piețele financiare circa 60 de miliarde de euro. În fiecare an! Este o sumă uriașă pentru dimensiunea economiei românești! Mai mult de jumătate merge spre rostogolirea datoriei vechi; restul acoperă deficitul bugetar.

Oricine vine după Bolojan va da piept cu ecuația unui deficit mare, a unei datorii în creștere, a dobânzilor ridicate, a unei creșteri economice slabe și a spectrului retrogradării la junk, dacă hățurile corecției bugetare sunt scăpate din mână. Și atunci, de unde bani pentru a satisface toate așteptările?

Problema care se va pune în curând nu va fi dacă salariile și pensiile se vor mări, ci dacă se vor mai putea plăti.

PS. Dacă Nicușor Dan dă din nou guvernarea ciolacilor iresponsabili din PSD, chiar cu un premier gen Nazare, tare mi-e că austeritatea pe care am plătit-o cu toții în „epoca Bolojan” va fi fost în van, notează jurnalistul Florin Negruțiu, autor fondator Republica.

Președintele UDMR Kelemen le-a transmis liderilor PSD și PNL, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan, că parlamentarii maghiari vor vota orice propunere de prim-ministru venită de la președintele Nicușor Dan, în contextul în care au trecut patru luni de la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susțin surse politice pentru „Adevărul”.

Condiția UDMR e ca viitorul guvern să fie format din miniștri cu carnet de partid, nu din tehnocrați. Totuși, formațiunea maghiară nu se opune unui premier apolitic, cu condiția ca restul cabinetului să fie eminamente unul politic, susțin sursele citate.

Cât despre viitorul guvern, liderii maghiari își doresc să păstreze Ministerul Dezvoltării, pușculița cu bani pentru aleșii locali. Apoi, în funcție de negocieri, ar mai putea obține Mediul, Cultura sau Agricultura, susțin sursele citate.

Jurnal de știri