Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Aproape că nu trece o zi fără o știre cu drone. În aer sau pe mare. Aproape zilnic aflăm că sunt ridicate avioanele F16 care asigură securitatea spațiului aerian al României. Dar dacă pătrunderea unei drone în spațiul nostru aerian sau maritim era până de curând ”subiect de breaking news”, iată că începe să treacă la capitolul știrilor obișnuite. Cu alte cuvinte, tinde să se banalizeze.

Și aceasta este noua realitate în care vom trăi mult timp de aici înainte.

Putem să o numim ”ne-pace”.

Nu suntem într-o stare de război. Dar despre ce pace putem vorbi atunci când militarii trebuie să intervină mereu ca să doboare ținte aeriene? Iar acestea nu sunt exerciții, sunt misiuni de luptă reale.

Nu înregistrăm victime, din fericire. Dar, cu mai puțin noroc, ar fi putut să fie. De exemplu în cazul dronei care a căzut pe un bloc din Galați. Sau, mai recent, în curtea unei locuințe din comuna vrânceană Garoafa.

Să ne imaginăm ce s-ar fi putut întâmpla dacă drona din largul Mării Negre nu ar fi fost distrusă și ar fi lovit platforma de foraj Neptun Deep.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei devine, iată, o realitate tot mai apropiată de noi. De fapt, este aici.

Cu toate zbaterile propagandei ruse, cu toate minciunile lansate și preluate imediat de influencerii suveraniști de la noi, responsabilitatea se află într-un singur loc: la Moscova.

Adică, acolo de unde s-a declanșat războiul ilegal împotriva Ucrainei. Valabil chiar și atunci când este vorba despre o dronă ucraineană scăpată de sub control – așa ceva nu s-ar întâmpla dacă n-ar fi agresiunea Rusiei.

Această situație – nici pace, nici război – nu este ceva întâmplător. A fost teoretizată de mult timp de unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Vladimir Putin, generalul Valerii Gherasimov.

În documentul strategic care-i poartă deja numele și care în forma sa inițială datează de mai bine de un deceniu, Gherasimov afirmă că pacea, așa cum am cunoscut-o după încheierea războiului rece, nu mai există.

Ea este înlocuită de o stare de confruntare permanentă. Nu este un război convențional declarat. Este un șir de provocări de ordin militar, acte de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii politice și de dezinformare.

Cu alte cuvinte, din perspectiva Rusiei, Marea Neagră, spațiul aerian și platforma TikTok fac parte din același câmp de luptă. Este o realitate pe care nu ne putem face că nu o vedem.

Și nu suntem singuri. Balticii și polonezii au început să acționeze cu mult timp înaintea noastră. La fel, suedezii și finlandezii. Cu toții își pregătesc populațiile pentru acest tip de provocări.

Marți, cancelarul Friedrich Merz a acuzat din nou tentativele de sabotaj, dezinformare și spionaj de pe teritoriul Germaniei, în urma recentei tentative de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig.

Aceasta este realitatea la care trebuie să ne adaptăm și la care statul trebuie să dea răspunsurile potrivite – de la cele de ordin militar la cele care țin de sabotaje și dezinformare online.

Ne aflăm în plină ”ne-pace”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

România va avea două pierderi majore dacă nu adoptă legea salarizării. Avertismentul analistului Adrian Mitroi: „Inflația și deprecierea vor eroda masiv puterea de cumpărare” (Libertatea) - „Vom mânca iarbă și scoarță de copac”. Avertismentul consilierului BNR, întărit de Cristian Păun: „România riscă să ajungă mai rău decât Grecia” (Adevărul) - Harta marilor angajatori din România: Care sunt cele mai mari companii după numărul de salariați, județ cu județ (Economedia)

Ilie Bolojan și PNL sunt puși azi în fața unei alegeri dificile. Votează legea integrității masacrată de PSD și CCR pentru a salva (ipotetic) 770 de milioane de euro din PNRR? Sau respinge votul și apără un principiu de bază al statului de drept, neretroactivitatea legii, dar și dreptul timișorenilor de a avea primarul pe care l-au ales? Ambele decizii sunt dificile, cu costuri politice și economice, dar una singură e corectă.

Neretroactivitatea legii e un principiu fundamental al statului de drept și al democrației. Or, dacă Bolojan a reușit să performeze ca premier și ca politician a fost pentru că cetățenii și colegii din PNL și USR l-au susținut deoarece l-au considerat un om al principiilor. Un politician fundamental diferit de PSD. Cu un astfel de vot, Ilie Bolojan își va diminua capitalul de încredere și dimensiunea morală. Va întări imaginea de contabil riguros cu vederi înguste.

Integral pe pagina G4Media.

Adrian Mitroi, analist economic, profesor de Psihologie și Comportament Organizațional la Academia de Studii Economice (ASE), a explicat pentru Libertatea ce se întâmplă dacă legea salarizării nu va fi adoptată.

„România se află astăzi într-o ecuație macroeconomică extrem de complicată: o creștere economică aproape de zero, un deficit bugetar masiv și costuri de finanțare tot mai ridicate. În acest context, legea salarizării unice devine o piesă esențială în mecanismul de stabilizare fiscală a țării”.

„Suma de 770 de milioane de euro din PNRR nu ar fi rezolvat singură deficitul României”.

Aici este vorba despre fonduri europene nerambursabile care, odată pierdute, trebuie compensate prin împrumuturi noi, prin redistribuiri interne sau prin tăieri de la alte capitole bugetare. Potrivit analistului, doar dobânzile suplimentare pentru înlocuirea acestor bani pot fi estimate la 5 milioane de euro pe lună, într-un context în care România plătește deja aproape un miliard de euro lunar doar pentru a-și acoperi dobânzile la datoria publică.

Mai mult, avertizează specialistul, „pierderea acestui jalon nu declanșează, de una singură, o criză macroeconomică. Pericolul real vine din efectul de cumulare: mai puține fonduri nerambursabile, o nevoie crescută de finanțare externă și o presiune suplimentară pe randamente, adică pe costul la care statul se împrumută. Evident, pe plan intern va urma jocul politic obișnuit al plasării responsabilității, o harababură din care lipsește tocmai asumarea față de încrederea oferită de cetățeni”.

Declarația șocantă a consilierului BNR privind un scenariu de criză extremă a stârnit un val de reacții. Economistul Cristian Păun analizează situația reală a României și avertizează că datoria externă uriașă și lipsa reformelor ne pot împinge direct spre un acord dur cu FMI.

Păun consideră că în acest moment situația României este mai gravă decât în timpul crizei care a debutat în 2009. Comparativ cu situația în care ne găseam în acei ani, România a adunat o datorie uriașă pe care o plătește tot mai greu, iar începând cu 2027 vin ani și mai complicați, cu un vârf al plăților pentru datoria externă.

Situația este cu atât mai complicată cu cât economia se află într-o pierdere de turație, iar motoarele creșterii de până acum, mai ales consumul, se află la cote minime. În plus, creșterea taxelor și a impozitelor nu mai reprezintă o opțiune și ar ruina și mai mult economia, crede Cristian Păun.

Pe larg în Adevărul.

Din 2024 și până la finalul lunii iunie 2026, numărul salariaților din România a scăzut cu peste 185.000 de persoane. Este vorba despre balanța salariaților activi, calcul realizat pe baza datelor raportate de Ministerul Muncii, corespunzătoare înregistrărilor din sistemul informatic ReGes/Revisal, informează CursDeGuvernare.

Locurile de muncă dispărute, majoritatea din industrie, sunt mult mai numeroase, dar o parte redusă soldul salariaților a fost acoperit de joburile nou create în servicii și construcții.

Industria prelucrătoare, de pildă, a pierdut, în ultimul an și jumătate, 51.600 de job-uri, ceea ce înseamnă o medie de 2850 de salariați pe lună.

Declinul a început încă din toamna anuui 2024 – anul cu multiple alegeri politice – an în carenumărul mediu al salariaților din România atinsese vârful deceniului încheiat în decembrie acel an – 5.746.452, conform datelor oficiale. În luna decembrie 2024, însă, salariații activi mai erau 5.723.515, o scădere abruptă.

La sfârșitul lunii iunie 2026 mai mai erau doar 5.561.215 de salariați activi, situație ce confirmă fenomenul grav semnalat de CursdeGuvernare anul trecut – contracția constantă a pieței muncii care a început spre sfârșitul lui 2024.

De la CFR și Automobile Dacia până la Dedeman, Ford Otosan și Romgaz, marile companii din România concentrează mii de angajați și generează afaceri de miliarde de lei în toate județele țării. Economedia a analizat tabloul marilor angajatori din fiecare județ, conform datelor raportate de companii pentru 2025.

Tehnologia roboților umanoizi avansează. După cum notează portalul Eurotopics, la Beijing, în a doua ediție a Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, care se încheie azi, un robot numit Superman a alergat cursa de 100 de metri mai repede decât deținătorul recordului mondial uman, Usain Bolt. Dar care sunt perspectivele roboților umanoizi? Presa internațională încearcă să dea răspunsuri

Canalul sportiv ESPN transmite că Jocurile au loc pe Ovalul Național de Patinaj Viteză construit pentru Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022. Acestea au început în aceeași săptămână în care la Beijing a avut loc Conferința Mondială de Robotică 2026, unde companiile au prezentat aproximativ 3.000 de produse, inclusiv roboți umanoizi.

China produce majoritatea roboților umanoizi din lume, în timp ce SUA a intensificat controlul asupra roboților din țară.

Potrivit CBS News, luna trecută, Comisia Federală pentru Comunicații din SUA a anunțat o interdicție asupra importurilor de roboți umanoizi noi, fabricați în străinătate: 

”Comisia a invocat motive de securitate națională într-o mișcare vizând China. Pentagonul a adăugat recent Unitree, unul dintre principalii producători de roboți umanoizi din China, pe lista companiilor considerate a avea legături cu armata chineză. Beijingul a respins acuzațiile”.

Los Angeles Times notează că, potrivit experților,

”roboții umanoizi sunt încă folosiți mai ales pentru demonstrații, spectacole și cercetare - cel puțin deocamdată. Va dura totuși timp până când vor fi implementați în masă în lumea reală. Unii spectatori de la jocurile cu roboți au spus că sunt încântați de abilitățile roboților umanoizi, care se îmbunătățesc rapid”.

”Totuși, nu a fost un test de inteligență”, spun colegii de la postul de televiziune France24.

Este adevărat că ”unii roboți au introdus noi modalități de alergare.

Unii sportivi roboți nu au reușit nici măcar să ajungă la linia de start. Alții au traversat pista într-un ritm alert sau s-au prăbușit la semnalul de start. Jucători de fotbal roboți au marcat goluri stângace, în aplauzele mulțimii.

Spectatorii au izbucnit în râs când un boxer umanoid s-a împiedicat și a căzut pe corzi. A zăcut nemișcat până când oamenii i-au venit în ajutor”.

”Umanoizii rămân prostuți deocamdată. Capacitățile lor rămân limitate”,

constată  și The Economist, citat de Eurotopics:

„După cum demonstrează sfârșitul dizgrațios al isprăvii lui Superman, care s-a izbit de un zid, tehnologia mai are un drum lung de parcurs.

Se așteaptă ca firmele chineze să vândă 50.000 de umanoizi în acest an, mai mult decât triplu față de anul trecut.

Producătorii stăpânesc în mare măsură partea mecanică. Partea soft, însă, este o altă problemă. (...) Având în vedere starea actuală a tehnologiei și timpul necesar pentru a o îmbunătăți, este puțin probabil să apară o piață comercială pentru umanoizi în acest deceniu. ... Mulți vor rămâne prostuți - și vor continua să se izbească de ziduri.”

Jurnal de știri

Jurnal de știri

La a 35-a aniversare a independenței, Ucraina a avut parte de o reafirmare a sprijinului din partea partenerilor europeni. Un semnal care vine într-un moment complicat pentru Kiev.

Într-adevăr, liderii europeni s-au mobilizat în sprijinul Ucrainei și au poposit la Kiev pe fondul întețirii atacurilor rusești. Moscova și-a intensificat în ultimele săptămâni tirurile cu rachete balistice, provocând pagube majore și pierderi de vieți omenești în rândul civililor.

Rușii par să se pregătească mai din timp pentru așa-numitul ”război al frigului”, la care ucrainenii au fost supuși în iarna trecută. Dacă în 2025, atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene au venit începând din toamnă, iată-le acum reluate încă din vară.

În același timp, ucrainenii au reușit lovituri de precizie, cu drone, asupra uneia dintre cele mai importante rețele de depozite din Rusia și asupra mai multor rafinării, provocând daune economiei ruse și generând o criză a combustibilului. Toate acestea aduc realitățile războiului aproape de cetățeanul rus obișnuit și încep să nemulțumească populația.

Ucraina rămâne însă vulnerabilă în fața loviturilor aeriene rusești din cauza lipsei interceptoarelor. Statele Unite au consumat o uriașă cantitate de echipamente în războiul încă nedecis cu Iranul și nu mai pot livra Kievului cantitățile necesare – chiar dacă acestea sunt plătite din banii europenilor.

În acest context, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, încă înainte de a sosi la Kiev, că va livra Ucrainei noi rachete interceptoare.

Citeste siEmmanuel Macron anunţă că va furniza Ucrainei noi rachete interceptoare

De asemenea, Guvernul britanic va permite companiei de apărare MBDA să declasifice informații privind componentele britanice utilizate în rachetele de croazieră Storm Shadow/SCALP. Măsura are scopul de a ajuta Ucraina și Franța să stabilească linii locale de asamblare a rachetelor în Ucraina.

În plan politic, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a reafirmat că „viitorul Ucrainei în cadrul Uniunii Europene este cea mai bună garanție a securității pe termen lung și a stabilității democratice, atât pentru Ucraina, cât și pentru întreaga Europă”.

Iar Andy Burnham, aflat în prima sa vizită oficială la Kiev ca premier britanic, a promis că va menține presiunea asupra Rusiei în ciuda „amenințărilor scandaloase” ale Moscovei.

Citeste siBurnham promite sprijin pentru Ucraina în ciuda amenințărilor din partea Rusiei

Kremlinul a amenințat Londra, săptămâna trecută, susținând că Ucraina ar fi folosit drone britanice pentru a ataca teritoriul rus. Ambasadorul Rusiei la Londra a fost retras din post, ca un semn al unei crize diplomatice majore.

Și, după cum remarcă presa de la Kiev, comentând sprijinul partenerilor europeni, la cea de-a 35-a aniversare a Zilei Independenței, Ucraina are o cale credibilă către aderarea la UE.

O fereastră care nu exista înainte de invazia la scară largă a Rusiei. Însă reformele judiciare și anticorupție trebuie terminate, pentru a nu irosi o oportunitate pe care țara s-ar putea să nu o mai primească niciodată.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România