Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Rosa, sunt la piață ca să o vad pe Zerya. Și-a găsit un loc de muncă. Vinde produse libaneze! E prima ei zi de muncă și trebuie să învețe regulile de igienă. Ah iată o clientă!

« Des nouvelles du 12 bis », continuarea serialului « Les voisins du 12 bis », o ficțiune radiofonică bilingvă de ascultat în imersiune sonoră pentru a se iniția în limba franceză, în situații din viața de zi cu zi. 

Scenariul: Bertille Watrelot, după o idee originală de Alexandra Lăzărescu.

Dialoguri: Clement Poirier

Muzică originală: Manon Iattoni

Pentru o calitate mai bună a audiției, folosiți căști!

« Des nouvelles du 12 bis » este realizat de Radio France Internationale în parteneriat cu France Education Internațional.

Regăsiți podcast-uri bilingve, parcursuri de exerciții, material pedagogic pentru lecția de pe site-ul « Le français facile avec RFI »

Monica Zara știe că viitorul nu se construiește doar în cod ci și în săli de conferință în care ideile de business capata carne si se trezesc la viata. La fiecare ediție How to Web, mii de oameni intră într-o sală și ies cu altă hartă în minte : despre produse, investiții, echipe și despre ce înseamnă, de fapt, să crești un startup din România până la celalalt capat de lume.

Anul acesta conferinta se va derula de pe 6 pîna pe 8 octombrie la Face Convention Center din Bucuresti. Cei interesati sa participe pot achizitiona biletele pentru acces la adresa : howtoweb.co

Am invitat-o pe Monica la „Noi venim din viitor” ca sa povestim despre aceasta conferinta devenita reper pe harta comunitatilor de tech din România, Europa si cele patru colturi ale lumii. Monica este Partner & Head of Conference la How to Web, femeia care țese în culise programul acestei conferinte. Ea aduce pe aceeași scenă fondatori, investitori, product geeks și oameni care visează să fie „the next big thing”.

Monica transformă un simplu eveniment într‑un spațiu de întâlnire între idei, capital și povești de viață. Vom vorbi despre ediția de anul acesta a conferintei How to Web si despre parcursul ei de business de la primele proiecte până la momentul în care a ajuns să joace în liga mare a conferințelor tech. Vom explora împreuna ce înseamnă, pentru ea, să lucreze în fiecare zi cu oameni care, zic eu, „vin din viitor”.

Mai multe despre ea si proiectele ei puteti afla la adresa : howtoweb.co. Tot acolo puteti achizitiona si biletele pentru acces la aceasta conferinta de exceptie care va avea loc de pe 6 pîna pe 8 octombrie la Face Convention Center din Bucuresti.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Jurnal de știri

PSD dă dovadă de o ipocrizie totală în privința legii salarizării, spune la RFI Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan. El îl acuză pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că bagă bățul prin gard.

Vlad Gheorghe, despre poziția PSD privind legea salarizării: ”Mi se pare o ipocrizie totală. PSD și AUR au o majoritate, ne-au arătat că au o majoritate când au dărâmat Guvernul, ne-au arătat că au o majoritate când au făcut aceste amendamente absolut neconstituționale la legea integrității, ne-au arătat că au majoritate în foarte multe proiecte legislative pe care le-au trecut prin Parlament. Păi, dacă le lipsește o lege sau o lege nu este bună, în opinia lor, de ce nu-și votează ei o lege corectă?”.

În opinia sa, ”orice om responsabil care deține această majoritate pe care ei o dețin ar fi făcut o lege, ar fi trecut-o, ar fi făcut mulțumite și sindicatele și ar fi luat banii pentru România (...). De ce nu face Grindeanu chestia asta și se ocupă să stea pe Facebook și să bage bățul prin gard? Ăsta este un lucru pe care eu cred că îl știm cu toții, dar la care ar trebui să răspundă în primul rând Grindeanu și cu Ciolacu lângă el, cel care a făcut dispărute 65 de miliarde de lei în anul 2024, când era premier”.

Despre consecințele unui scenariu în care jalonul din PNRR privind legea salarizării e ratat: ”N-aș vrea să mă pronunț, pentru că există niște negocieri cu Comisia Europeană pentru niște planuri B și C, în cazul în care acest termen nu se îndeplinește. Au existat niște discuții, că de aceea s-au făcut aceste discuții faimoase la Bruxelles, pentru a se analiza dacă Comisia are un pic de flexibilitate în legătură cu, poate, termenul de aplicare a legii, adică dacă e OK să fie votată o variantă a legii, dar care să nu fie aplicată imediat, ce penalitate ar aplica Comisia și alte opțiuni de genul acesta, planul B și planul C și nu aș vrea să mă pronunț pe ele și să stric acele negocieri”.

Apelul fostului ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, pentru organizarea de alegeri în plin război provoacă reacții puternice. Presa internațională analizează riscurile scrutinului și se întreabă dacă Fedorov se pregătește să devină principalul rival al președintelui Volodimir Zelenski. 

Fedorov nu contestă legitimitatea structurilor existente în cadrul actual al Constituției, observă SME:

„Mai degrabă, el susține că acest model și-a trăit vremea sau își pierde din suflu și trebuie revitalizat prin restabilirea încrederii și a proceselor de supraveghere, inclusiv (dar fără a se limita la) alegeri. În același timp, el recunoaște dificultatea extraordinară a acestei sarcini. Statul are nevoie de un mecanism pentru a restabili încrederea. Totuși, acest lucru nu alungă în niciun fel temerile că o adevărată luptă politică ar putea duce la prăbușirea autorității, ceea ce ar însemna, după toate probabilitățile, prăbușirea frontului.”, scrie cotidianul slovac.

Aceeași prudență privind organizarea unui scrutin o regăsim și în presa franceză. „Pariul politic al lui Mihailo Fedorov este riscant”, titrează Courrier International.

„Deși popularitatea domnului Zelenski a scăzut, legitimitatea sa nu este pusă sub semnul întrebării în Ucraina, iar lipsa alegerilor se bucură de un larg consens.”

Pentru The Daily Telegraph, pericolul nu este doar instituțional, ci și militar.

„Putin – de exemplu – ar profita cu plăcere de ocazia de a exploata disputele politice interne din Ucraina în propriul său avantaj. O campanie electorală axată în principal pe acuzații de corupție și lupte politice interne ar juca, de asemenea, în favoarea liderilor occidentali, precum Trump, care au avut întotdeauna o atitudine ambiguă în ceea ce privește sprijinirea efortului de război al Ucrainei.”, avertizează ziarul britanic.

În aceeași idee, CNN descrie apelul lui Fedorov drept „cea mai importantă provocare internă de până acum pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski”. Postul american se îndoiește însă că inițiativa va avea rezultate concrete:

„Un vot ar putea, de asemenea, să paralizeze complet Kievul: tabăra învinsă ar putea încetini reforma legislativă și ar putea submina președinția la fiecare pas. Ar însemna o înfrângere din interior.”, scrie CNN.

Și totuși, în ciuda urmărilor dezastruoase pe care le-ar avea un asemenea scenariu, CNN nu îl critică pe Mihailo Fedorov pentru intenția sa:

„Apelul lui Fedorov pornește dintr-o intenție bună – aceea de a nu lăsa războiul să distrugă valorile democratice ale Ucrainei. Însă acesta ignoră cât de mult mai avea de parcurs Ucraina până la atingerea standardelor europene înainte de război, precum și obstacolele pe care conflictul le pune în calea acestor procese esențiale, în condițiile bombardamentelor rusești nocturne. Războaiele nu pot fi purtate doar pe baza ideologiei.”

Dincolo de scenariul alegerilor, presa internațională începe să anticipe și o viitoare confruntare politică. Acum că fostul ministru și-a asumat deschis o poziție politică, „va fi Fedorov omul care îl ca înlocui pe Zelenski” se întreabă Corriere della Sera. 

„Potrivit tinerilor și clasei mijlocii superioare din Kiev, el este singurul capabil să prevină alte decese. Însă, deși toți comentatorii ucraineni consideră de neconceput ca Zelenski să-l recheme în guvern, unii îl consideră principalul său adversar. Acest lucru este confirmat, cel puțin parțial, de sondajele realizate la începutul lunii, care arată că fostul ministru se situează pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma lui Zelenski și Zalujnîi.”, mai scrie publicația.

Cotidianaul italian rezumă scurt: „cu Fedorov sai fără Fedorov, lucrurile la Kiev s-ar putea schimba în curând.”

Varianta finală a proiectului salarizării, înmânată partidelor – Este forma acceptată de Comisie și care permite încadrarea în limitele bugetare planificate.  Noi discuții la Cotroceni, săptămâna viitoare (CursDeGuvernare) - Campionii banilor europeni din Mecanismul de Redresare și Reziliență (Libertatea) - Fotbal pe bani de la stat: Cum ajung primăriile principalii finanțatori ai cluburilor din Liga 1 și care sunt efectele acestei practici asupra competiției sportive și utilizării fondurilor publice? (Economedia)

Neptun Deep este cea mai mare investiţie din energia românească, circa 4 mld. euro, cu o producţie la platou de aproximativ 8 mld. metri cubi pe an timp de circa zece ani şi cu venituri la bugetul de stat estimate de cele două companii la circa 20 mld. euro pe durata proiectului.

Neutralizarea de către avioa­nele româneşti a unei drone a cărei provenienţă este încă necunoscută în apropierea uriaşului proiect Neptun Deep din Marea Neagră, o investiţie de 4 mld. euro pentru 100 mld. metri cubi de gaze, vine cu o întrebare foarte grea, dar care trebuie pusă: va ajunge România să decidă punerea acestui proiect pe hold până se va obţine pacea în Ucraina, pentru a nu creşte riscul distrugerii a ceea ce este deja construit?

O altă întrebare este dacă mai pot fi amânate lucrările până când vor înceta ostilităţile, având în vedere gradul avansat al proiectului.

Conform unor declaraţii anterioare ale reprezentanţilor Lockheed Martin România, o soluţie pentru apărarea Neptun Deep poate fi prin drone navale.  Adrian Iacob, directorul firmei, a spus la un eveniment ZF ca proiectul Neptun Deep poate fi apărat cu drone navale care stau în apă 30 de zile, se învârt în jurul platformei, transmit informaţii online, stau şi la suprafaţă, şi dedesubt, la 200 de metri.

Varianta finală a legii salarizării, care să corespundă și exigențelor Comisiei Europene, dar și constrângerilor bugetare pe care le are România, le-a fost înmânată partidelor, joi, a anunțat consilierul prezidențial Radu Burnete, la finalul discuțiilor purtate la Cotroceni de președintele Nicușor Dan și liderii formațiunilor din fosta coaliție guvernamentală.

Nu s-a ajuns la niciun acord politic pe această reformă – jalon PNRR, dar urmează o nouă întâlnire săptămâna viitoare, tot la Cotroceni și în același format.

”În ultima săptămână, Ministerul Muncii alături de Ministerul de Finanţe a făcut foarte multe calcule şi evaluări, încercând să răspundă solicitărilor care au venit din partea sindicatelor, din partea partidelor, din partea familiilor ocupaţionale şi aşa mai departe. Aceste discuţii şi aceste simulări nu sunt simple. Vreau să vă gândiţi că discutăm de o lege care valorează, până la urmă, aproape 170 miliarde de lei în fiecare an şi afectează peste un milion de oameni. De asta durează atât de mult”, a explicat consilierul prezidențial Radu Burnete, citat de CursDeGuvernare.

Proiectul a pornit de la o primă formă ce cumula o suplimentare cu doar opt miliarde de lei a cheltuielilor statului cu personalul, însă PSD (după ieșirea de la guvernare) și sindicatele din Educație și Sănătate au solicitat majorări ce ar urca impactul spre dublul acestor majorări – înspre 16 miliarde lei.

Guvernanții au garantat că nu va scădea niciun salariu, dar sindicaliștii au solicitat în permanență conservarea veniturilor.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, declarat joi, înaintea discuțiilor de la Cotroceni, că cererile sindicatelor nu pot fi acceptate în integritate: efortul financiar suplimentar pentru salariații din Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România, punând în pericol ratingul de țară.

Statele UE trag linie pe 31 august la implementarea planurilor convenite cu Bruxellesul în ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență, resursă care a adus unor țări zeci de miliarde de euro.

România, mediocră la bani, codașă la viteza implementării.

Libertatea prezintă podiumul statelor cu zece zile înainte de încheierea termenului de implementare a planurilor de redresare și reziliență.

Campioană e Italia, care a atras 165,99 miliarde euro,adică 85% din ce a avut ca plan pe hârtie.

Al doilea stat ca valoare a banilor primiți e Spania. 77,6 miliarde euro a atras statul iberic.

Pe locul trei e Polonia, urmată de Franța și Grecia.

În ultimii ani, practica finanțării echipelor de fotbal din bani publici a devenit tot mai vizibilă — nu pentru că înainte nu se întâmpla, ci pentru că sumele investite de primării au crescut constant, arată o analiză Economedia.

Într-un sport profesionist care, teoretic, ar trebui să funcționeze pe baze comerciale și finanțări private, primăriile au ajuns să joace un rol esențial în existența unor cluburi. Fenomenul ridică semne de întrebare despre modul în care sunt prioritizați și cheltuiți banii publici, despre echitatea dintre cluburile sprijinite de consiliile locale și cele finanțate exclusiv privat, dar și despre rolul statului în fotbalul de performanță.

Mai mult de jumătate dintre echipele din primele două ligi sunt finanțate din bani publici — doar în 2024, cel puțin 24 de echipe din primele două eșaloane au beneficiat de fonduri consistente din bugetele locale, în unele cazuri de ordinul milioanelor de euro.

FC Voluntari, care în sezonul 2025/26 a evoluat în Liga a II-a, a primit cele mai mari finanțări dintre toate cluburile analizate — aproape 20 de milioane de euro din bani publici între 2018 și 2024.

FC Botoșani, la polul opus, a încasat cei mai puțini bani din bugetul local: sub 600.000 de euro în perioada 2020-2023, iar în 2024 și 2025 finanțările s-au oprit complet. Echipa s-a menținut în primul eșalon doar cu ajutorul finanțatorului privat, Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Jurnal de știri