Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Marile râuri europene sunt afectate de o secetă severă, iar nivelurile extrem de scăzute ale apelor scot la iveală vulnerabilități pe care Europa nu le mai poate ignora. Criza nu este doar ecologică, avertizează comentatorii internaționali, ci și economică și strategică.

După cum titrează un articol de opinie din The New York Times, „Marile râuri ale Europei sunt pe cale să dispară. Continentul va avea de-a face cu un șoc”.

Nu doar că „în întreaga Europă, epave și schelete ies la suprafață din adâncuri”, dar secarea râurilor este și o provocare strategică majoră, într-un moment în care Europa încearcă să răspundă simultan concurenței economice chineze, dependenței energetice de Rusia și nesiguranței privind protecția americană, remarcă publicația.

„Problema este că liderii continentului par să pornească de la premisa că geografia fizică a Europei va rămâne neschimbată și că avantajele uriașe oferite de râuri precum Rinul și Dunărea sunt luate de bune. [...] Acum, devine din ce în ce mai evident că terenul pe care europenii trăiesc, muncesc și călătoresc se schimbă sub ochii noștri”.

Nicio soluție nu este mai evidentă decât cea a prevenției, insistă specialistul în silvicultură și mediu, Nikitas Mazis, într-o intervenție pentru The Opinion:

„Grecia nu poate controla clima, dar poate controla modul în care se pregătește pentru aceasta. Prevenirea nu este un factor de cost, ci o investiție – și, de fapt, cea mai rentabilă dintre toate pentru protejarea capitalului natural al țării. Experiențele acumulate până în prezent relevă un tipar recurent: incidentele care duc la dezastre majore sunt rareori atribuite unei singure greșeli în momentul izbucnirii incendiului. Ele sunt rezultatul unui lanț de decizii – sau de decizii amânate – care a început cu mult timp înainte.”

Și totuși, „este adaptarea răspunsul corect?” se întreabă La Stampa, în condițiile în care până și adaptarea are limitele ei.

„La ce scenariu vrem să ne adaptăm? În 2015 s-a convenit la Paris că o creștere a temperaturilor atmosferice medii globale cu 1,5 grade Celsius reprezintă limita absolută – pragul dincolo de care oamenii de știință au recomandat să nu trecem, deoarece ar forța ecosistemele să-și depășească limitele biologice.

Dar, mai presus de toate, depășim aceste limite fizice și biologice pentru Homo sapiens și alte ființe vii atât de rapid, încât nimeni nu va putea să se adapteze – nici măcar cei care au acces la tehnologii extraordinare.”, avertizează geologul și jurnalistul Mario Tozzi citat de cotidianul italian.

Pentru Die Wochenzeitung „criza climatică nu a fost niciodată atât de vizibilă în Elveția precum în această vară”. Și atunci, pentru săptămânalul elvețian devine vizibilă o altă întrebare „Cine plătește?” – la care publicația  încearcă să răspundă:

„În jur de 180 de companii de stat și private sunt responsabile pentru circa 70% din emisiile generate de combustibilii fosili și de producția de ciment încă de la începutul industrializării, în jurul anului 1750. Este evident că aceste companii trebuie să fie în sfârșit trase la răspundere pentru daunele pe care le-au provocat. [...] Cu toate acestea, deși acest lucru pare absolut logic, pare practic imposibil de pus în aplicare din punct de vedere politic – aproape utopic.”, subliniază Die Wochenzeitung.

Din presa americană până la publicațiile europene, avertismentul rămâne același: seceta nu mai este o amenințare ecologică, ci trebuie tratată ca o adevărată criză care schimbă deja geografia și economia continentului.

Deputatul USR Allen Coliban îl apără la RFI pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care e pe punctul de a-și pierde mandatul, după ce judecătorii CCR au declarat constituțional un amendament al PSD la legea ANI.

Allen Coliban, după decizia CCR: ”Dominic Fritz este un om care a venit în România să facă voluntariat la casele de copii, s-a îndrăgostit de țara asta, a rămas aici și a obținut și cetățenia și a pus umărul la schimbare”.

Despre liderul USR: ”Dominic Fritz pentru noi și pentru România credem că este un model, nu este în nici un caz tiparul unui om corupt, așa cum ne-au obișnuit partidele și mai ales PSD-ul, în ultimii 36 de ani. Când vorbim despre corupție, vorbim despre bani în portbagaje, vorbim despre bani în cutii de pantofi, vorbim despre venituri nejustificate și opulența pe care o afișează acești politicieni, lucru care nu se regăsește nici în cazul USR-ului, nici în cazul lui Dominic Fritz”.

Despre soarta reformelor din PNRR: ”Soarta pe care le-o va da PSD-ul, pentru că la ora actuală, aproape toate jaloanele despre care vorbim au stat în decizii sau în blocaje generate artificial de către PSD”.

Noua clasă de mijloc din România: aproape 300.000 de salariaţi câştigă peste 2.000 de euro net pe lună. Zece sectoare de activitate au trecut acest prag salarial. Acum 10 ani, niciun sector de activitate nu se apropia de această medie. Cine sunt românii care formează astăzi noua clasă de mijloc? Sunt, în principal, programatori, consultanţi, specialişti în telecomunicaţii, finanţe, energie, transporturi aeriene sau industria media.

Hotnews publică o investigație care arată că atacul cibernetic care a blocat o lună piața imobiliară din România a fost anticipat de existența pe internet a mii de parole de notari, avocați, ingineri și funcționari publici.

Parolele angajaților Agenției Naționale de Cadastru (ANCPI) și ale cetățenilor români care foloseau aplicațiile instituției erau expuse pe Internet înainte să aibă loc atacul din iulie 2026, arată documentarea realizată de HotNews, care a putut consulta aceste parole cu ajutorul unui instrument care indexează date personale expuse pe Internet și Dark Web.

Atacul cibernetic din 14 iulie 2026 asupra infrastructurii informatice a ANCPI a blocat aproape o lună piața imobiliară din România. S-au oprit recepțiile cadastrale, intabulările, eliberarea de extrase de carte funciară și de autorizații de construire. Toate sunt operațiuni esențiale pentru piața imobiliară care depindeau de buna funcționare a platformelor afectate de atac. 

Va aproba Nicușor Dan acțiunea machiavelică a social-democraților de distrugere a PNL și USR? E întrebarea pe care și-o pune Emilian Isăilă în editorialul din SpotMedia.

În sfârșit, planul a reușit. Alianța PNL-USR a fost anihilată prin decizii succesive ale PSD, AUR, unor curți de judecată, controlate de Lia Savonea, dar și printr-o majoritate CCR, influențată de social-democrați și Palatul Cotroceni. Acum, președintele are calea deschisă pentru a-și forma guvernul său, supervizat de Sorin Grindeanu. 

Nicușor Dan a fost dezamăgit și furios în momentul în care formațiunea pe care a fondat-o s-a detașat de el, conform mai multor surse politice. Șeful statului spera ca USR să devină un partid prezidențial, să-i ofere posibilitatea de a avea o pârghie în negocierile pentru formarea majorității în Parlament.

Hotnews încearcă să afle ce face Nicușor Dan cu raportul privind alegerile prezidențiale 2024, la aproape doi ani după ce CCR a anulat scrutinul. Raportul promis de mai multe ori de Nicușor Dan, încă din mai 2025, când a devenit președinte, nu se va limita la anularea alegerilor de acum aproape doi ani, ci va analiza 20 de ani de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României și Europei, dar nu există un orizont de timp pentru publicare potrivit răspunsului primit de Hotnews de la Administrația Prezidențială.

Publicarea raportului a fost amânată de mai multe ori pentru verificarea informațiilor și pentru a nu afecta anchetele penale în desfășurare, a mai precizat Cotroceniul. Foarte important, Administrația Prezidențială a evitat să mai dea un orizont de timp: „Având în vedere volumul materialului analizat, nu putem estima în acest moment o dată a publicării”.

Libertatea caută soluție la ecuația în care s-a blocat matematicianul Nicușor Dan. 

Matematicianul fost olimpic internațional Nicușor Dan i-a subevaluat pe matematicianul bihorean Ilie Bolojan și aliații săi. Din cauza asta, România este azi semi-blocată, administrația centrală funcționând în mare parte la turație redusă (de parcă nu era deja destul de ineficientă, raportat la nevoile vremurilor). 

Unde a greșit Nicușor Dan? Cel puțin în două aspecte esențiale: A crezut în onestitatea politicianului Bolojan, când acesta a declarat inițial că este pregătit să meargă în opoziție ca să pregătească PNL pentru următoarele alegeri și când se pare că acesta i-a promis Președintelui la Cotroceni că va susține instalarea așa-zisului guvern tehnic/tehnocrat Tomac și a crezut că “sistemul” (al cărui șef se închipuie el a f îi va permite să își pună un yesman ca premier la Palatul Victoria. Astfel, a făcut primele două desemnări de candidați la funcția de prim-ministru (Eugen Tomac și Adrian Veștea) prea slabi pentru această etapă a istoriei noastre.

Averile demnitarilor rămân la secret. Cotidianul scrie despre decizia CCR pe noile declarații de interese financiare. Pe 29 mai 2025, CCR declara neconstituțională publicarea declarațiilor de avere și interese ale demnitarilor. De atunci, publicarea acestor documente a devenit strict opțională. 

Jurnal de știri

Curțile de apel și tribunalele se revoltă de întâlnirea Tănăsescu-Bolojan, dar au tăcut solemn la întâlnirea Grindeanu-Savonea și la nunta cu inculpați a unui judecător CCR scrie Press Hub.

Când Sorin Grindeanu se întâlnea cu șefii justiției în biroul său sau când mai mulți judecători CCR au participat la o nuntă unde erau invitați inculpați, precum primarul Iașului, Mihai Chirica, sau foști condamnați, precum patronul Conest Iași, Viorel Cozma, președinții Curților de Apel nu erau preocupați de jurisprudența CEDO.

Scandalul întâlnirii dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ajunge în Parlament. Site-ul stiripesurse.ro a scris, vineri, că Simina Tănăsescu a avut o întrevedere cu premierul Ilie Bolojan, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. La scurtă vreme după publicarea articolului, liderul senatorilor PSD Daniel Zamfir a postat un mesaj pe Facebook prin care a cerut explicații din partea președintei CCR, în contextul în care Curtea va dezbate pe azi sesizarea de neconstituționalitate depusă de PNL și USR privind proiectul de lege despre integritatea în funcțiile publice.

Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că va solicita, azi, înființarea unei comisii de anchetă privind presupusa întâlnire dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Inițiatorii susțin că demersul nu reprezintă un atac la adresa unei instituții sau persoane, ci exercitarea unei atribuții constituționale a Senatului scrie Digi24.

Curtea Constituțională a transmis aseară noi explicații după discuția separată purtată vineri, 14 august, de președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul demis, Ilie Bolojan. Comunicatul a venit cu o zi înainte ca CCR să anunțe decizia privind noua Lege a integrităţii punctează Libertatea. Curtea afirmă că întrevederile conducerii instituției cu reprezentanții Executivului privesc doar funcționarea administrativă a CCR și că dosarele aflate pe rol nu sunt discutate în afara procedurilor legale.

Consiliul Superior al Magistraturii, președinții tuturor curților de apel și 50 de președinți de tribunale cer explicații publice despre întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan.

Cei doi oameni cu funcții importante în stat, Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, au dreptul să se vadă, dar și publicul are dreptul să știe clar un lucru scrie Catalin Tolontan in editorialul sau din Hotnews.ro. Tolontan precizeaza si ca e prea mult mesianism și prea puțin standard în felul în care se mișcă oamenii din guvernul Bolojan, în frunte cu premierul. Iar dacă prim-ministrul nu respectă proceduri și nu dă socoteală oamenilor, nu poți pretinde mare lucru de la alți reprezentanți din guvern și ministere. 

Libertatea reamintește că un scandal similar a avut loc în 2018, tot cu Tănăsescu protagonistă. Pe atunci consilier prezidențial, Elena Simina Tănăsescu s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, în timpul disputei privind durata mandatului acestuia. Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial la șase zile după întâlnire. Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni, dar a afirmat că este „inadmisibil” ca asupra activității Curții să planeze suspiciunea unei posibile imixtiuni.

Jurnal de știri

Deputatul USR Stelian Ion critică PSD, într-un interviu la RFI, în contextul legii ANI. CCR este așteptată să decidă luni dacă documentul este constituțional sau nu.

Stelian Ion, despre legea ANI, aflată pe masa CCR: ”În primul rând, am așteptarea de a se pronunța astăzi pe această speță. Este foarte important să existe o decizie cât mai repede, ea să fie publicată în Monitorul Oficial, pentru a-și urma cursul această lege (...). Miza este foarte mare, există un risc real să se piardă o sumă importantă, poate chiar toată acea tranșă de 770 de milioane de euro”.

Despre criticile PSD: ”Poziția PSD este una absolut ipocrită, pentru că ei aduc în discuție niște chestiuni de ordin formal, dar le denaturează”.

În opinia fostului ministru USR al Justiției, social-democrații ”sunt absolut disperați, ar face absolut orice să scape de Dominic Fritz, să scape de toți adversarii politici, să instaureze un regim în care doar ei și AUR să aibă ultimul cuvânt. Deci sunt disperați”.

Ce are de învățat România, din lecțiile acestei veri secetoase, care ne-a pus în fața crizei energetice? România s-a aflat printre statele membre UE care s-au pronunțat pentru frânarea tranziției ecologice. Poate că această viziune ar trebui să se schimbe.

Să ne amintim. La 12 februarie, șefii de state și de guverne din Uniunea Europeană se adunau la castelul Alden Biesen din Belgia, într-un Consiliu informal dedicat consolidării pieței unice.

Liderii europeni luau în discuție noul context geoeconomic, cu politica agresivă de taxare a lui Donald Trump și concurența neloială a Chinei.

România a avut și ea contribuția ei la această dezbatere.

După cum declara președintele Nicușor Dan într-o întâlnire cu presa chiar în grădina castelului, propunerea României pentru creșterea competitivității economiei europene era încetinirea tranziției verzi. Cu alte cuvinte, să mai amânăm energia regenerabilă și să folosim mai mult gaz și mai mult cărbune.

Cât de inadecvată cu realitatea era această propunere, vedem azi, când canicula și seceta pun sistemele energetice la grea încercare.

Bine, dar nu înseamnă asta că dacă am arde mai mult cărbune și mai mult gaz, problema s-ar rezolva?

Ideea este din nou contrazisă de realitate. Bulgaria ne vinde azi la preț mare, în orele de vârf, energia regenerabilă ieftină pe care noi o producem în timpul zilei. Grație fondurilor europene dar și investițiilor private inteligent orientate, Bulgaria are astăzi o capacitate de stocare a energiei care îi permite să exporte avantajos.

Un alt exemplu vine din Spania, țara cu cea mai ieftină factură la energie din Uniunea Europeană.

O analiză Euronews de la începutul acestei veri arăta că datorită investițiilor masive în energia regenerabilă, influența combustibililor fosili asupra prețului energiei electrice a scăzut în Spania cu 75% din 2019 până în prezent.

Aceasta a făcut ca spaniolii să economisească în medie 10 euro la fiecare factură.  

Este poluant. Specialiștii în schimbări climatice spun că tocmai arderea combustibililor fosili a făcut ca Europa să devină continentul care se încălzește cel mai repede dintre toate.

Sigur, nu Europa este principalul poluator al lumii – aici ar trebui să privim mai mult către Statele Unite și China. Dar nici nu putem ca tocmai noi să alimentăm cazanul care face să sece râurile.

Însă dincolo de considerentele etice, mai există o problemă: prețul.

Energia pe cărbune este cea mai scumpă. Potrivit unui recent raport al tnink-tank-ului ExpertForum, în condițiile noastre, cu termocentrale învechite, tributare tehnologiilor anilor 1960, energia din cărbune ar putea fi de două sau chiar la trei ori mai scumpă decât prețul normal de pe piață. Cum se va reflecta aceasta în facturi nici nu este greu de ghicit.

Întorcându-se la cărbune, România riscă să piardă banii europeni destinați tranziției energetice, care ar putea fi folosiți pentru soluții tehnologice contemporane.

În mod sigur, după experiența acestei veri, liderii europeni se vor întâlni pentru a decide acțiuni comune pentru adaptarea la noua realitate climatică.

Poate că atunci, președintele Nicușor Dan va găsi sfetnicii necesari pentru a veni cu propuneri mai apropiate de realitate.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Rosa! Făceam o curățenie generală în apartamentul tău, am deschis fereastra și motanul a sărit!!! Știi cumva unde ar fi putut să se ducă?

« Des nouvelles du 12 bis », continuarea serialului « Les voisins du 12 bis », o ficțiune radiofonică bilingvă de ascultat în imersiune sonoră pentru a se iniția în limba franceză, în situații din viața de zi cu zi. 

Scenariul: Bertille Watrelot, după o idee originală de Alexandra Lăzărescu.

Dialoguri: Clement Poirier

Muzică originală: Manon Iattoni

Pentru o calitate mai bună a audiției, folosiți căști!

« Des nouvelles du 12 bis » este realizat de Radio France Internationale în parteneriat cu France Education Internațional.

Regăsiți podcast-uri bilingve, parcursuri de exerciții, material pedagogic pentru lecția de pe site-ul « Le français facile avec RFI »