Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Presa internațională atrage atenția asupra spectrului unei noi crize petroliere. Aceasta, după un raport de săptămâne trecută al Agențiai Internaționale pentru Energie care avertizează asupra scăderii resurselor globale în urma blocării strâmtorii Ormuz.

După cum constată Courrier International, de la începutul războiului din Iran, în februarie, au fost necesare extrageri de 410 milioane de barili de petrol din rezervele globale, adică 2,7 milioane de barili pe zi pentru a compensa perturbările cauzate de conflict.

„Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz pune în pericol redresarea ofertei”, notează și The Wall Street Journal.

”Această situație a determinat agenția OCDE să își revizuiască în scădere previziunile pentru următoarele săptămâni.„Lumea va înregistra probabil un deficit de 1,8 milioane de barili pe zi în acest trimestru, mai mult decât dublu față de previziunile anterioare”.

CNBC transmite că ”Situația din Strâmtoarea Ormuz rămâne confuză. Un acord între Washington și Teheran pentru deschiderea acestei căi navigabile vitale a rămas neconcretizat, ambele părți continuând să emită public cereri.

Temerile privind o penurie de petrol destabilizatoare la nivel global, în momentul închiderii strâmtorii în martie, nu s-au materializat, datorită unor factori precum scăderea accentuată a importurilor chineze, utilizarea unor rute de transport alternative și reducerea stocurilor. Datele din această săptămână au arătat însă că stocurile de țiței din SUA s-au redus la mai puțin de 300 de milioane de barili, cel mai scăzut nivel din ultimele peste patru decenii”.

Potrivit ziarului libanez L’Orient-Le Jour, ”prețurile țițeiului rămân semnificativ mai mari decât înainte de atacurile americano-israeliene asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie.

În ciuda unui armistițiu declarat și a afirmațiilor repetate privind un acord iminent de redeschidere a strâmtorii doar câtorva nave li se permite să tranziteze, ceea ce duce la o volatilitate semnificativă a prețurilor pe piețele globale ale petrolului”.

 Bloomberg observă însă că pierderile de producție rămân „semnificativ mai mici decât se anticipa la începutul crizei”. Acest lucru se datorează în special conductelor alternative utilizate de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, „precum și unei rețele de petroliere care continuă să navigheze prin Strâmtoarea Hormuz”.

Agenția adaugă că piețele petroliere au fost, de asemenea, protejate de o „reajustare a cererii” din China, cel mai mare importator de petrol din lume. Astfel că peste 1,5 milioane de barili pe zi de producție pierdută au fost compensate în al doilea trimestru prin extinderea flotei de vehicule electrice a țării.

Jurnal de știri

Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, declară într-un interviu la RFI că există riscul ca România să piardă miliarde de euro din PNRR, din cauza PSD și AUR. El comentează pe de altă parte articolul despre Călin Georgescu publicat de Newsweek.

Alexandru Muraru, despre PNRR: ”România riscă foarte mult, riscă în primul rând pierderea unor finanțări colosale (...), sunt niște condiționalități pe cererile de plată și pentru alte jaloane îndeplinite de România, dar pentru că, spre exemplu, PSD și AUR au introdus niște amendamente care au schimbat practic sensul jaloanelor deja îndeplinite, România riscă chiar pierderea unor bani, niște sancțiuni financiare pentru sume deja atrase din PNRR”.

Despre legea ANI: ”Există informații îngrijorătoare care vin dinspre ziua de luni, atunci când CCR se va pronunța pe legea ANI, că unul din cele două amendamente va fi declarat constituțional și celălalt neconstituțional”.

Despre articolul la adresa lui Călin Georgescu din Newsweek: ”Din acest episod am înțeles că există persoane care lucrează împotriva României, să prejudicieze imaginea României, să afecteze grav imaginea României, am înțeles din acest articol că a fost o pată neagră pe brandul Newsweek, că autorul era o ficțiune, nu era cunoscut, că toate aceste legături duc spre o zonă sulfuroasă care vizează AUR, părți și jurnaliști care au fost declarați colaboratori ai fostei Securități sau au fost condamnați, vezi cazul Ion Cristoiu, vezi Adrian Severin”.

Jurnal de știri

Au trecut câteva zile de când un oficial de la Moscova a lansat declarații amenințătoare privind portul Giurgiulești, din Republica Moldova, operat de o societate controlată de statul român. Între timp, câteva evoluții în dialogul dintre Chișinău și Kiev explică mai bine nervozitatea Moscovei.

Acum câteva zile, un oficial al ministerului rus de Externe acuza autorităţile române că acordă Ucrainei sprijin militar direct. Oficialul afirma că portul Giurgiuleşti, al cărui operator a fost achiziţionat recent de România, a fost transformat de mult timp „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forţelor Armate ale Ucrainei”.

Declarația a fost privită ca o amenințare la București și Chișinău, iar Ministerul român al Afacerilor Externe a răspuns acuzând Rusia de propagandă stalinistă.

Dar de unde interesul brusc al Rusiei pentru acest port de la vărsarea Prutului în Dunăre, poartă de ieșire pentru o bună parte a exporturilor moldovenești?

Răspunsul se poate afla în eforturile Kievului de a găsi noi căi comerciale, îndeosebi pentru exporturile de grâne, în contextul bombardamentelor tot mai puternice ale Rusiei asupra infrastructurilor portuare ucrainene, de la Marea Neagră și de la Dunăre.

Situația devine într-adevăr presantă, cu atât mai mult cu cât există o experiență din anii trecuți nu tocmai plăcută pentru Kiev. Exporturile de cereale ucrainene pe rute terestre din România, Ungaria, Slovacia sau Polonia au generat proteste masive din partea fermierilor locali și au dus la deteriorarea relațiilor politice.

Presa internațională a vorbit în ultima săptămână despre negocierile dintre Republica Moldova și Ucraina în vederea folosirii liniilor ferate moldovenești pentru exporturile ucrainene, având ca punct terminus portul Giurgiulești, operat acum de o companie controlată de statul român.

Citeste siPortul moldovenesc Giurgiulești, trecut în proprietatea României, devine „obiectiv de infrastructură portuară strategică”

Între timp, după cum ați putut afla și din jurnalele de la RFI Romania, potrivit premierului ucrainean Serghei Korețki, Chișinăul și Kievul au convenit asupra unei reduceri de 50% a tarifului pentru transportul feroviar de tranzit al mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova, până la sfârșitul anului 2026.

De partea sa, Ucraina a garantat un volum de mărfuri astfel încât Republica Moldova să nu rateze veniturile potențiale de milioane de euro din tranzit.

Reuters scrie că noul regim ar putea facilita transportul cerealelor ucrainene prin Moldova către Constanța. Un astfel de coridor ar putea ajunge, în anumite condiții, la 4,5 milioane de tone anual, echivalentul a circa 10% din exporturile de cereale ale Ucrainei.

De aici, așadar, nervozitatea Rusiei și amenințările lansate de oficialul ministerului de Externe. După cum am mai spus, diplomația de la București alături de alte voci politice au condamnat declarațiile de la Moscova.

Cu o notabilă excepție: liderii suveraniști în frunte cu George Simion și Dan Dungaciu. Deși se declară mari susținători ai interesului național, ei uită de interesul României la Giurgiulești, atunci când Kremlinul își arată colții.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Analiză Flashdata – Justiția devine o temă PSD (PressHub) - Promovarea lui Călin Georgescu în SUA continuă, obiectivul Moscovei fiind distrugerea parteneriatului strategic. În parte, a reușit (SpotMedia) - Românii pleacă din Spania: 5.300 au părăsit țara în doar trei luni. Chiriile și costul vieții schimbă planurile diasporei (Cotidianul) - „Nu e vorba numai de bani”. Un reputat sociolog explică motivul-surpriză pentru care se întorc românii acasă. Din ce țări au revenit cei mai mulți în 2025 (HotNews)

Oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă pe fondul debitului scăzut al Dunării nu reprezintă în sine o situație neașteptată pentru sistemul energetic, spune Dana Dărăban, directoarea Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), într-un interviu acordat pentru „Adevărul”. Ea atrage însă atenția că România are nevoie de investiții mai mari în sectorul energetic, iar schimbarea repetată a regulilor și plafonarea prețurilor au afectat interesul investitorilor privați. În același timp, România nu are încă suficiente contoare inteligente pentru a putea muta consumul din orele de vârf și pentru a introduce pe scară largă tarife diferențiate în funcție de ora la care este consumată energia.

Premierul Ilie Bolojan spune că PNRR este prioritatea zero a administraţiei, acum că mai sunt doar două săptămâni până la închiderea programului. Miza este enormă pentru că doar proiectele recepţionate până la 31 august sunt finanţate 100% din PNRR. Ca un proiect să fie considerat încheiat, nu trebuie doar ca lucrările să fie fizic gata, ci investiţia trebuie să fie înscrisă în cartea funciară şi toată documentaţia să fie ridicată pe platforma electronică corespunzătoare. Doar lucrările care îndeplinesc condiţiile de mai sus sunt finanţate integral. Pentru lucrările neterminate până la data-limită, România suportă diferenţa dintre ce s-a făcut până la 31 august şi costul total al lucrărilor. Investiţiile aflate în această ultimă situaţie, trebuie continuate cu bani din bugetul local, din bugetul central sau din alte fonduri.

Din fondurile totale alocate României prin PNRR, de 21,4 mld. euro (iniţial era vorba de 29 mld. euro), România a luat 13 miliarde de euro şi trebuie să încheie toate lucrările în două săptămâni ca să ia restul de 8,4 mld. euro, rămase de încasat.

Continuarea în Ziarul Financiar.

FlashData a realizat, în perioada 10 iulie – 8 august 2026, o analiză a conversației online despre tema Justiției.

Analiza a urmărit aproximativ 9.300 de mențiuni în care  PSD, PNL, USR și AUR apar în legătură cu teme precum Justiția, DNA, CSM, CCR, ÎCCJ, procurorii, judecătorii sau magistrații.

PSD concentrează 32,6% din conversație, urmat de USR cu 28,3%, PNL cu 26,1% și AUR cu 13%.

Clasamentul arată cine ocupă cel mai mult spațiu în discuția online despre Justiție, dar nu spune și cine reușește să genereze cea mai puternică reacție, notează PressHub.

PSD este partidul cel mai prezent în conversația despre Justiție, însă generează doar 24,6% din totalul interacțiunilor.

PNL apare mai rar, dar provoacă cele mai multe reacții.

USR este aproape de PSD ca volum, dar mult în urma PNL la reacții.

AUR, paradoxul clasamentului: apare cel mai puțin, dar mobilizează cel mai mult.

Publicarea articolului “The US Should Defend Democracy – and Calin Georgescu – in Romania” (Statele Unite trebuie să apere democrația din România și pe Călin Georgescu) este o nouă acțiune de război hibrid a Kremlinului, care folosește rețelele de influență din România.

Faptul că, la peste un an de la alegerile prezidențiale, nu există un răspuns consistent la atacurile Rusiei, iar Călin Georgescu, principalul agent de influență politică în România al lui Vladimir Putin, e bine-mersi, arată cât de vulnerabil, compromis și corupt e sistemul de siguranță națională din țara noastră.

Operațiunea “Newsweek” a reușit. Articolul a fost scos de pe site-ul publicației doar după reacția jurnaliștilor și a opiniei publice din țară. Din partea României nu a existat nicio acțiune de urmărire și de descurajare a unui atac hibrid împotriva țării noastre. 

Toate mediile pro-ruse l-au preluat, l-au distribuit și l-au diseminat pe TikTok și alte rețele sociale, oferind combustibil propagandistic grupărilor controlate de Moscova, direct și indirect, care sunt mult mai extinse și influente în societatea românească decât lasă se întrevadă autoritățile.

Articolul publicat de Newsweek e o construcție narativă care se adresează actualei administrații americane. A fost creat pentru pro-rușii care gravitează în jurul lui Donald Trump, astfel încât aceștia să aibă argumente pentru a menține înghețate relațiile dintre Casa Albă și România.

Integral pe pagina SpotMedia.

Spania continuă să atragă sute de mii de oameni din străinătate, dar comunitatea românească se micșorează. Numai în al doilea trimestru din 2026, aproximativ 5.300 de cetățeni români au părăsit țara, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică din Spania, citate de Cotidianul. În aceeași perioadă, au plecat și 3.200 de ucraineni. Chiriile și casele s-au scumpit masiv, se plâng oamenii.

Oamenii nu emigrează doar pentru salarii, ci și pentru „conectare și infrastructură”, iar acestea se transformă și în motivele revenirii, spune profesorul de sociologie Dumitru Sandu, expert în migrație transnațională, într-un dialog cu HotNews. 

80% dintre cei peste 4 milioane de români care trăiesc afară sunt împărțiți în șase țări din Europa: Germania, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie, Austria. 

În 2025, cei mai mulți români reveniți definitiv în țară s-au întors din Statele Unite,  

Pregătește Rusia o nouă mobilizare la scară largă, în războiul contra Ucrainei? Presa internațională evaluează situația după ce președintele Zelenski a acuzat Kremlinul că se pregătește să își mărească numărul de trupe. Cu toate acestea, o mobilizare suplimentară s-ar putea dovedi riscantă pentru Vladimir Putin, potrivit presei ucrainene.

Cotidianul britanic The Independent vede scoaterea partidului liberal de opoziție Iabloko de pe listele electorale din septembrie drept un ”semn că Vladimir Putin este hotărât să continue invazia”. Iabloko este ”singurul partid care se opune deschis războiului, dar a fost exclus din alegeri de către Curtea Supremă”.

Pentru a-și atinge obiectivele de mobilizare, armata rusă se bazează pe un sistem bine stabilit, notează L’Express. Publicația franceză citează un interviu acordat Euronews de cercetătorul german Janis Kluge, expert în securitate internațională.

Acesta explică faptul că „guvernul federal stabilește o cotă de recrutare pentru fiecare regiune, pe care autoritățile regionale sunt obligate să o respecte”. Aceste cote ajung apoi la nivel de district, iar apoi la nivel de municipalitate, care sunt responsabile de găsirea sau convingerea numărului necesar de oameni.

Citeste siNATO condamnă încălcările spațiului aerian din România și Polonia: „Rusia este pe deplin reponsabilă”

”Confruntată cu această amenințare, Ucraina nu stă cu mâinile în sân”, observă ziarul online italian Notizie.

”Contramăsurile includ probabil consolidarea apărării, creșterea cooperării internaționale și o strategie de informații mai proactivă.

Scopul este de a contracara eficient mobilizarea rusă, minimizând în același timp impactul acesteia pe câmpul de luptă. Ucraina depune, de asemenea, eforturi pentru a crește presiunea diplomatică asupra Rusiei, sperând să izoleze și mai mult Moscova pe scena internațională”.

Citeste siServicii secrete americane: e posibil ca Rusia să lanseze o incursiune militară într-un stat NATO

Totuși, afirmațiile lui Volodimir Zelenski privind o viitoare mobilizare rusă „nu pot fi, totuși, verificate independent”, notează Die Zeit.

Publicația germană, preluată de Courrier International, subliniază că „Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pregătește o nouă mobilizare în trecut, acuzații care nu s-au materializat”.

”O a doua mobilizare directă ar comporta riscuri politice sporite pentru Putin”, observă Kyiv Post.

„Pe măsură ce oboseala publică crește și economia rusă continuă să sufere efectele cheltuielilor legate de război, o asemenea decizie ar declanșa proteste în întreaga țară și ar determina mii de cetățeni ruși să fugă”. Rusia „a decretat o singură mobilizare oficială de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei din septembrie 2022”. Decizia a provocat atunci „proteste în toată țara și a determinat mii de cetățeni ruși să fugă”.

În timp ce analistul citat de Kyiv Independent consideră că „dacă Rusia va lansa într-adevăr o mobilizare, va fi un semn că regimul se află sub o presiune considerabilă și într-un impas politic. O mobilizare reprezintă un pariu extrem de riscant pentru Putin, un pariu care i-ar putea pune în pericol persoana și regimul”.

Jurnal de știri