Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În plină criză energetică, România exportă energie ieftină în Bulgaria pe timpul zilei și importă energie scumpă la orele de vârf. Dar de ce se întâmplă asta? Și ce a făcut în plus Bulgaria față de România?

Bulgaria a devenit lider european în stocarea energiei electrice, impulsionată de o extindere rapidă a energiei solare, de finanțarea substanțială a Uniunii Europene și de investițiile private în creștere. Iată ce scrie agenția bulgară Novinite, într-o analiză consacrată situației energetice de pe cele două maluri ale Dunării.

Această dezvoltare vine după ani de instabilitate politică. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, țara a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026 și a înregistrat progrese rapide în modernizarea sistemului său de energie electrică.

Ministrul Energiei, Jecho Stankov, care deține funcția din ianuarie 2025, a jucat un rol important. În prima jumătate a anului 2026, a inaugurat o instalație de baterii de 124 de megawați lângă Lovech, construită de grupul Renault.  

Capacitatea totală de stocare ajunsese la 3.432 de megawați până în mai 2026. În iunie, săptămânalul de afaceri Capital  estima cifra la aproximativ 4.800 de megawați și 14 gigawați-oră. O creștere impresionantă față de acum doar doi ani, când Bulgaria avea doar aproximativ 200 de megawați-oră de stocare instalată.

Citeste siRomânia se bazează pe importurile de energie din Bulgaria după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Ce se întâmplă dacă și Kozlodui se oprește (SpotMedia)

Extinderea a fost accelerată de un program guvernamental dezvoltat la scurt timp după preluarea mandatului de către ministrul Stankov. Proiectele au fost susținute cu 588 de milioane de euro din fondurile europene. Schema, cunoscută sub numele de RESTORE, fusese lansată în august 2024.

A doua fază a programului RESTORE s-a încheiat în decembrie 2025 cu încă 31 de proiecte aprobate, reprezentând o capacitate de peste 4 gigawați-oră.

Investitorii au oferit o parte semnificativă din finanțare, banii privați  fiind de aproximativ două ori mai mulți decât granturile publice.

Bulgaria a fost un exportator net de energie electrică anul trecut, deși doar cu o marjă relativ mică.

Și România fusese anterior exportator de energie electrică, dar a devenit importator net după 2019.

A instalat primele sale baterii de stocare de 500 de megawați în 2025. Ungaria se bazează și mai mult pe energia electrică importată, cu circa 18% din aprovizionarea sa. Polonia continuă să genereze 57% din energia electrică din cărbune.

Astfel că, în acest moment, Bulgaria a răspuns problemelor cu care se confruntă alte țări din regiune. România, unde investițiile în stocare au rămas în urmă, a îndemnat gospodăriile și întreprinderile să reducă consumul de energie electrică în timpul orelor de vârf.

România are în vedere repornirea unor centrale electrice pe cărbune închise, o mișcare care ar putea atrage critici din partea UE și ar putea pune în pericol finanțarea europeană pentru tranziția sa energetică.

Bulgaria, în schimb, s-a orientat către extinderea rapidă a stocării în baterii și a generării de energie solară.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum vor fi afectați consumatorii după oprirea Centralei de la Cernavodă (SpotMedia) - România riscă scumpiri la energie după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă (Adevărul) - Judecătorii CCR dezbat amendamentele „Fritz” și „Mirabela”. Cât de constituțională e legea ANI (Cotidianul) - Avuţia netă a românilor s-a triplat în ultimele două decenii, depăşind 2.000 mld. lei, aproape 400 mld. euro, ajungând la nivelul PIB-ului României. Populaţia are o avuţie financiară mai mare decât cea imobiliară (Ziarul Financiar)

Centrala Nucleară de la Cernavodă va trece joi dimineață printr-o procedură de oprire controlată a Reactorului 2, conform declarațiilor directorului Romeo Urjan, citat de B1 TV. Reactorul 1 este deja oprit, iar estimările actuale indică că ambele unități vor rămâne închise cel puțin 10 zile, în funcție de nivelul Dunării.

Radu Dudău, expert în energie și președintele organizației Energy Policy Group, a explicat pentru Libertatea că Guvernul va trebui să impună reducerea temporară a consumului la marile platforme industriale, după ce săptămâna trecută a reglementat răspunsul autorităților la crize de acest fel.

Expertul în energie nucleară Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive, consideră absolut firească apelarea la importuri și la interconectarea europeană în urma opririi Unității 2 de la Cernavodă, menționând Bulgaria și Ucraina drept principale surse nucleare de sprijin.

Oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă nu duce România în risc de pană de curent la nivel naţional, a subliniat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Buşoi.

El a susţinut că în ceea ce priveşte populaţia şi serviciile-suport – spitale, instituţii – există ”suficientă producţie, în România, chiar şi în orele de vârf, pentru a asigura consumul”.

”Din acest punct de vedere, oamenii trebuie să stea linştiţi, a transmis Buşoi, citat de News.ro, preluat de SpotMedia.

Oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă va avea efect asupra economiei.

Consumul marilor operatori economici va putea fi redus în etape, între orele 19:00 și 23:00.

Companiile vizate vor fi anunțate individual, în scris, cu cel puțin 24 de ore înainte. Notificarea va preciza ora de la care începe limitarea, durata și cantitatea de energie care trebuie redusă.

Oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă ar putea duce la scumpirea energiei, dacă producția internă nu va fi compensată prin importuri și regenerabile. Prețul de pe piața pentru ziua următoare ar putea ajunge la 850-1.800 de lei/MWh, iar în scenarii extreme ar putea depăși 5.000 de lei/MWh, estimează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Pentru consumatorii casnici, ofertele pentru perioada septembrie 2026-septembrie 2027 ar putea ajunge la 1,40-1,62 lei/kWh, cu TVA inclus.

Continuarea în Adevărul.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse legii ANI. Deși e nevoie de transparență, introducerea unor prevederi „arbitrare și flagrant neconstituționale ar sabota acest scop”, consideră șeful statului.

Și USR, alături de opt senatori PNL, au depus sesizare din cauza amendamentelor „Fritz” și „Mirabela”, pe care le consideră țintite, scrie Cotidianul.

„Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR”, au argumentat ei.

Amendamentul Mirabela, introdus de AUR, adoptat cu sprijinul PSD, îi vizează pe partenerii demnitarilor: președintele României, premierul, miniștrii, parlamentarii și alte persoane care ocupă funcții publice prevăzute de lege.

„Declarația de interese financiare a soțului/soției și pentru persoanele aflate în relații asemănătoare să fie publicată pe site-ul A.N.I”.

Sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți”, e considerată neclară.

Celălalt amendament a fost asociat cu situația liderului USR Dominic Fritz. Prevederea introdusă de PSD stabilește consecințe asupra persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi. În anumite situații, aplicarea noii reguli poate conduce la încetarea mandatului sau a funcției publice.

Ședința începe la ora 12.00.

Averea financiară a românilor, care are ponderea majoritară în avuţia netă a populaţiei, a urcat spre 1.370 mld. lei la final de 2025, fiind compusă din cash, bani ţinuţi la bănci, titluri de stat, asigurări, fonduri de pensii şi fonduri mutuale, dar şi acţiuni. Numerarul şi depozitele bancare reprezintă cea mai consistentă componentă a avuţiei românilor, depozitele populaţiei la bănci depăşind 400 mld. lei, în timp ce numerarul s-a apropiat anul trecut de 140 mld. lei.

Iar avuţia nefinanciară a populaţiei, care include active fixe precum locuinţe, alte clădiri, maşini şi echipamente, a ajuns la 982 mld. lei la sfârşitul anului 2025, informează ZF.

Urmărind evoluţia din ultimele două decenii pe componente, vedem că avuţia financiară a populaţiei s-a majorat de aproape patru ori (3,8 ori), avuţia nefinanciară a crescut de 2,5 ori, în timp ce datoriile financiare ale românilor s-au triplat faţă de nivelul din 2007.

Jurnal de știri

PSD prezintă condițiile în care ar vota legea salarizării. Vicepreședintele partidului Gabriel Zetea spune într-un interviu la RFI că formațiunea sa ar susține legea, dacă ea ar ține cont de revendicările sindicale și de propunerile social-democraților.

Gabriel Zetea, despre legea salarizării: ”E foarte bine că președintele Nicușor Dan mai face această încercare de a pune la masă partidele politice care ar trebui să aibă un acord parlamentar, pentru ca această lege a salarizării să treacă. E nevoie de această lege”.

Despre dialogul cu sindicatele privind legea salarizării: ”Dialogul contează mult mai mult decât prezentarea sec a unei legi în care se vorbește despre situația financiară a țării, dar fără a simți oamenii că există empatie față de ei. Poate că din acest punct de vedere a greșit actualul Guvern”.

Despre poziția PSD privind legea salarizării: ”Dacă mare parte, nu fiecare lucru, evident, că nimeni nu merge pe soluții maximale de negociere, dar dacă mare parte dintre cerințele pe care sindicatele, care sunt partenerii tradiționali ai PSD, sunt satisfăcute de această lege, sigur că PSD va vota această lege”.

Jurnal de știri

Madridul și Roma continuă să escaladeze în disputa lor care a urmat crizei migranților de la Ceuta. Cele două țări și-au impus reciproc controale la frontieră asupra traficului aerian și maritim. Tensiunile sunt alimentate și de considerente interne. Ambii șefi de guverne trec prin dificultăți politice la ei acasă.

La nici două săptămâni de la asaltul migranților asupra exclavei spaniole Ceuta din nordul Africii, că relațiile dintre Spania și Italia continuă să se deterioreze.

Imediat după declanșarea crizei, Roma suspendase libera circulație cu Spania, chiar dacă enclava africană nu face parte din spațiul Schengen. Madridul a emis apoi un ultimatum cerând anularea deciziei. Și, cum Italia nu a dat înapoi, Spania a introdus controale și de partea sa. Aici suntem, iar o calmare a nervilor nu se întrevede.

Prilej pentru comentatori să evalueze situația.

De partea sa, Petro Sánchez insistă să se prezinte drept un bastion împotriva extremei drepte și a trumpismului – întruchipat, printre altele, pe pământ european și de Giorgia Meloni.

Citeste siCeuta|Sanchez condamnă atitudinea „egoistă” a unor ţări din UE şi solicită o reuniune a miniştrilor celor 27 de state membre

Apoi, el trebuie să pară un apărător de neclintit al interesului național în fața unei drepte în ascensiune, cu un an înainte de alegerile legislative.

„Reacția lui nu face decât să agraveze greșeala lui Meloni”, comentează ziarul spaniol El Mundo.

Nici Giorgia Meloni nu stă foarte bine în politica internă.

Citeste siPână a blama Spania pe tema migrației, să nu uităm cât bine le-a făcut românilor

Ea își înăsprește retorica privind migrația pe măsură ce este tot mai puternic concurată de un nou rival din dreapta radicală, Roberto Vannacci.

Alegerile sunt așteptate la primăvara viitoare. Iar partidul de extremă dreapta al lui Vannacci, Viitorul Național, a avansat în sondaje, depășind unul dintre partenerii de coaliție ai lui Meloni, partidul de extremă dreapta Liga, și câștigând teren în fața altuia, Forza Italia.

O adevărată provocare pentru Meloni, care și-a început cariera politică în aripa de tineret a mișcării postfasciste din Italia, amintește Politico.

Citeste siOpinia unui expert privind momentul Ceuta: spațiul Schengen nu moare dintr-o singură criză

Aceeași publicație mai notează că în timpul campaniei electorale care a adus-o la putere în 2022, Meloni a promis că va combate migrația ilegală prin instituirea unei blocade navale în largul coastei Italiei.

Planul nu s-a concretizat niciodată. În schimb, guvernul Meloni a deschis centre de detenție în Albania pentru a găzdui migranții în timp ce le sunt procesate cererile de azil.

Citeste siCriza de la Ceuta, o fisură în solidaritatea europeană?

De partea sa, Vannacci are o linie mai dură în ceea ce privește imigrația: „remigrația” – adică trimiterea migranților în țările lor de origine, după un plan pe care nu l-a explicat în detaliu.

Problema este că tensiunile dintre Roma și Madrid ar putea afecta mecanismele de decizie și ar submina și mai mult o unitate europeană deja fragilă în fața lui Donald Trump și Vladimir Putin.

După cum constată comentatorul ziarului belgian De Morgen, „O Europă în care țările vorbesc în principal pentru ele însele este mai ușor de pus sub presiune decât un bloc unificat.”

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Legenda care poate ucide: Reportaj în satul unde un clip de pe TikTok a transformat o ambulanță într-o țintă (PressHub) - Protest în Piața Victoriei, la 8 ani de la reprimarea violentă a manifestației din 10 august 2018: „Vrem dreptate, nu impunitate” (G4Media) - SRI în școli: Serviciul a instruit profesori din țară să identifice și să raporteze elevi care ar putea ajunge teroriști (Snoop) - Achiziția unui port la Dunăre de către România l-a supărat pe Putin. De ce? (SpotMedia)

Președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, 11 august, la Palatul Cotroceni, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, într-o nouă încercare de a debloca Legea salarizării unitare. România mai are doar câteva săptămâni pentru a adopta și promulga reforma, condiție obligatorie pentru a accesarea a 770 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Negocierile se poartă într-un moment politic complicat, cu Parlamentul în vacanță, cu partidele care încearcă să-și protejeze propriile interese și cu sindicatele care contestă în continuare unele dintre prevederile proiectului. Politologul George Jiglău, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, consideră că actuala combinație de presiune politică, criză guvernamentală și timp limitat este una fără precedent în România postdecembristă. Reforma are consecințe directe asupra cheltuielilor publice și afectează un număr mare de angajați, ceea ce o transformă într-un subiect mult mai sensibil electoral decât alte proiecte aflate simultan pe masa coaliției.

Integral în Adevărul.

„Ce ați făcut, băi? Ne-ați făcut de râsul lumii! Să ne știe o țară întreagă de proști!”, tună primarul în fața familiilor celor arestați duminică în Recea-Cristur.

S-au adunat în fața porții, mame, neveste, copii și nurori. „De câte ori a venit salvarea la voi, de câte ori nu v-a ajutat pe voi și pe copiii voștri bolnavi, ce v-a venit să atacați ambulanța?! Acum e bine ce s-a întâmplat? ”

„Păi, domnu’ primar, s-or speriat copiii, că au încercat să-i celuiască (momească – nota red.) cu ciocolată, le-o arătat un număr de telefon și i-or întrebat unde stă bolnavul ăla și ei or zâs că asta e salvarea neagră care ia copiii! Asta o fost, toți ne-am speriat!”

„Și era neagră salvarea? Neagră era?! Era albă și avea cruce roșie! N-ați mai văzut salvări în viața voastră?” „Era noapte și s-o văzut neagră… domn primar!” „Cum noapte, femeie, că sunt leduri peste tot, avem șoseaua luminată ca ziua!”, „Era mai pătrățoasă așa, nu ca salvarea noastră și copiii or zâs asta e salvarea neagră, erau speriați, dumnia voastră ce ați face, nu v-ați apăra copiii?” „Păi v-a luat cineva copiii? De ce la ora aia nu erau în casă?”.

Din reportajul PressHub aflăm că sunt 25-30 la sută romi în sat.

Recea Cristur are post de poliție permanent cu trei angajați: un șef de post și doi agenți. „Ei nu au fost solicitați decât după incident”. Satul este monitorizat permanent prin 34 de camere de supraveghere care pot fi urmărite din Primărie. În locul paznicilor care „mai adormeau în post”, au angajat o firmă de pază care supraveghează localitatea. În seara aceea nu supraveghea și nu patrula nimeni.

Un protest organizat de comunitatea „Corupția Ucide” se desfășoară, luni seara, în Piața Victoriei, la 8 ani de la reprimarea violentă a manifestației din 10 august 2018.

O participantă la manifestație a declarat că este dezamăgită de cum au evoluat lucrurile. „Altceva așteptam și de la Nicușor Dan. Așteptam să susțină justiția și statul de drept. Când am văzut ce procurori șefi de parchete a pus, m-am luat cu mâinile de cap”, a spus aceasta.

Câteva zeci de persoane participă la protest, informează G4Media. Aceștia au adus mai multe pancarte, cu mesaje precum: „Se caută vinovat de 8 ani”, „Am venit cu o pancartă, am plecat cu buza spartă”, „Gazați în masă, achitați în serie”, „Vrem dreptate, nu impunitate”, Ar fi trebuit să ne apărați, nu să ne gazați”, „Nu ne-ați protejat, ne-ați spitalizat”.

Peste 1.000 de cadre didactice din colegii naționale, licee tehnologice și școli gimnaziale au participat la un curs ținut de experți SRI. Scopul proiectului care a costat un milion de euro: depistarea elevilor ce ar putea comite acțiuni teroriste islamiste sau violențe în numele unei ideologii extremiste. „Colaborarea rapidă cu poliția și cu structurile de securitate” se numără printre abilitățile dobândite de profesori. 

Snoop a făcut solicitări la toate inspectoratele școlare din țară pentru a afla unde predau și ce abilități au dobândit cadrele didactice implicate în primul proiect Previsio. Am găsit peste 500 de școli și licee; am vorbit cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari. 

Un diplomat de rang înalt din Rusia amenință România și Moldova că folosesc porturi de la Dunăre pentru a sprijini militar Ucraina. Declarația are legătură cu o frecvență tot mai mare a provocărilor lansate de Kremlin pentru a crea disensiuni în rândul statelor NATO cu scopul de a stopa ajutorul economic și militar acordat de europeni Kievului.

Pe larg pe pagina SpotMedia.

Influența Statelor Unite în Orientul Mijlociu se reduce vizibil. Este concluzia comentatorilor în urma a două evenimente notabile: respingerea de către premierul israelian a planului de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump și alianța militară dintre Turcia, Arabia Saudită și Pakistan. Aceasta are la bază o clauză de apărare reciprocă echivalentă cu Articolul 5 din Tratatul NATO.

Ziarul belgian Le Soir notează că ”Benjamin Netanyahu a întors categoric spatele fazei 2 a planului de pace pentru Gaza, negociată minuțios de Consiliul pentru Pace, un organism ad-hoc și un motiv de mândrie pentru Donald Trump. Făcând acest lucru, «Bibi» îi dă încă o palmă aliatului său și aruncă procesul de pace pentru Fâșia Gaza și mai adânc în abis.”

Citeste siIranul îi dă replica lui Donald Trump şi-i reaminteşte că iranienii sunt jucători profesionişti de şah

Acest dezacord este „un eveniment rar” între cei doi lideri, chiar dacă relația lor a avut „o traiectorie turbulentă și adesea imprevizibilă”, observă The New York Times. Cei doi au lansat împreună războiul împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. „Dar de atunci nu au căzut de acord cu privire la modul de încheiere a acestuia, precum și cu privire la viitorul operațiunilor militare israeliene din Gaza și Liban”.

Ziarul amintește că Trump a anunțat acordul la sfârșitul lunii trecute, lăudându-l ca fiind un progres major.

Potrivit publicației The Guardian, ocupantul Casei Albe ar putea fi nevoit să facă o alegere: „Să crească presiunea asupra lui Netanyahu, cu riscul de a-i înstrăina pe unii dintre aliații săi pro-israelieni, sau să lase proiectul său de pace pentru Gaza să se împotmolească, poate pe termen nelimitat”.

Citeste siSUA: În criză de arme şi muniţii, Pentagonul cere industriei de armament să-şi accelereze producţia

Ziarul britanic adaugă că respingerea este ”o lovitură dată dorinței lui Trump de a fi văzut ca un mediator de pace în conflicte externe”. (Sursa. Courrier International)

Comentând urmările acordului de apărare între Arabia Saudită, Pakistan și Turcia, Le Monde constată o schimbare a echilibrului strategic în Orientul Mijlociu: 

”Prin stipularea faptului că un atac armat extern împotriva unuia dintre cei trei semnatari va fi considerat un atac împotriva tuturor, pactul încheiat pe 7 august între Arabia Saudită, Pakistan și Turcia reflectă influența în scădere a Statelor Unite în regiune, precum și dorința de a limita influența Israelului și Iranului”.

La Stampa vede la rândul său o problemă pentru Washington.

”Acest lucru creează o variabilă nouă, neplăcută și necunoscută: un bloc sunnit capabil să acționeze independent, în timp ce SUA se retrag încet din regiune și părăsesc bazele pe care le-a stabilit în timpul a patru războaie începând din 1991”. (Sursa. Eurotopics)

Frankfurter Rundschau analizează implicațiile pentru membrii europeni ai NATO:

„În niciun caz, dată fiind obligația de apărare reciprocă la care și Turcia este parte, statele NATO nu ar trebui să fie atrase într-un conflict militar cu Iranul. Influența Germaniei în regiune, precum și cea a partenerilor săi europeni, scade ca urmare a alianței. După războaiele dintre Israel și palestinieni și acțiunile militare întreprinse de SUA și Israel împotriva Iranului, acestea au încetat practic să mai fie un punct de contact pentru statele din Orientul Mijlociu.” (Sursa: Eurotopics)

Jurnal de știri