Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Deputatul USR Claudiu Năsui spune la RFI că legea salarizării nu are șanse să treacă de Parlament. Fostul ministru al Economiei se întreabă însă dacă acest lucru este bun sau rău. Deputatul crede pe de altă parte că scăderea inflației este o veste bună, dar avertizează că nu trebuie să ne culcăm pe o ureche.

Claudiu Năsui, despre legea salarizării: ”În secunda aceasta, nu pare că o să treacă de Parlament și întrebarea e dacă ăsta e un lucru rău sau un lucru bun. Ea are un impact pe PNRR, în sensul că nu se vor mai primi niște bani. Doar că și aplicarea acestei legi presupune la rândul ei niște costuri și niște cheltuieli”.

Despre scăderea ratei anuale a inflației în iulie 2026: ”E și efectul de bază, adică inflația este anuală la noi și atunci, în momentul în care se raportează, se raportează la prețurile de acum un an. În momentul în care trece un anumit timp, deja te raportezi la o bază mai mare și atunci, inflația, adică creșterea prețurilor într-un moment și altul, pare mai mică”.

În opinia sa, ”nu înseamnă nici că am ieșit din marasm. Cheia ar fi să ne uităm și față de celelalte țări europene (...). În nici un caz, nu trebuie să ne culcăm acum pe o ureche că totul merge bine, pentru că ceea ce generează de fapt inflația, adică deficitul, încă este o mare problemă în România”.

Poate Europa să se adapteze la noua climă? Comentatorii internaționali sunt tot mai preocupați de această problemă după vara extrem de călduroasă a anului 2026. Măsurile la nivel european sunt obligatorii, spun jurnaliștii.

După cum transmite CNN,

”Europa este continentul cu cel mai rapid ritm de încălzire din lume, dar este deosebit de prost echipată pentru a rezista la căldură, din cauza infrastructurii vechi și a lipsei de aer condiționat.

Temperaturile caniculare și secetele persistente din iunie și iulie s-au consolidat reciproc, creând o spirală a încălzirii”.

The Conversation se întreabă dacă vara europeană toridă ar putea să readucă pe ordinea de zi acțiunile climatice: 

„În ultimii ani, acțiunea climatică a trecut în plan secundar pe agenda internațională. Guvernele pro-combustibili fosili au respins eforturile deja insuficiente în domeniul acțiunilor climatice.

Agenda schimbărilor climatice a fost umbrită de război și instabilitate, tensiuni comerciale, presiuni economice și ascensiunea partidelor populiste.

Schimbările climatice expun, de asemenea, deficiențe în modul în care guvernele gestionează riscurile.

Prevenirea și reziliența sunt adesea subfinanțate, deoarece este posibil ca beneficiile să nu fie receptate timp de ani de zile, în timp ce costurile sunt de obicei plătite în avans”.

Citeste siSecetă istorică în Franţa: Unele râuri au dispărut

Pentru ziarul francez cu profil economic Les Echos, ”urgența este deopotrivă de natură socială, medicală, economică și politică.

Trebuie să adaptăm orele de lucru, orașele și culturile, producția și sărbătorile, stilurile de viață și societățile. (...) Vestea bună este că cei aflați la putere în Franța și Europa recunosc treptat amploarea problemei și încep să elaboreze planuri de adaptare. Dar trebuie luate măsuri mai rapid, decisiv și la o scară mult mai mare.”

”Societățile noastre trebuie să se adapteze la o lume care se încălzește. Este esențial, dar nu suficient”, avertizează ziarul belgian Le Soir.

”Problema trebuie să fie abordată de la rădăcină: prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Provocarea nu este de a alege între atenuare și adaptare, ci de a le urmări pe amândouă simultan.” (Sursa. Eurotopics)

Citeste siSpecii invazive proliferează într-o Mediterană transformată de încălzirea de mediu

Iar săptămânalul Die Zeit trece în revistă lecțiile pe care Germania trebuie să le ia în urma incendiilor devastatoare din Franța vecină.

”Cauzele sunt legate de arderea petrolului, cărbunelui și gazelor. Prima lecție care trebuie învățată din dezastrul francez ar fi, așadar, limitarea acestor arderi.

Pentru că nu toate dezastrele au o soluție. Chiar și cei mai buni profesioniști din lume ar fi neputincioși împotriva unui incendiu precum cel din Gironde.

Și dacă există un lucru de reținut, este că germanii se vor confrunta în curând cu propriul set de amenințări fără precedent. Să sperăm că, atunci când va veni momentul, nu vor spune: Este fără precedent. Ci mai degrabă: Am prevăzut-o. Și eram pregătiți”. (Sursa. Courrier International).

În plină criză energetică, România exportă energie ieftină în Bulgaria pe timpul zilei și importă energie scumpă la orele de vârf. Dar de ce se întâmplă asta? Și ce a făcut în plus Bulgaria față de România?

Bulgaria a devenit lider european în stocarea energiei electrice, impulsionată de o extindere rapidă a energiei solare, de finanțarea substanțială a Uniunii Europene și de investițiile private în creștere. Iată ce scrie agenția bulgară Novinite, într-o analiză consacrată situației energetice de pe cele două maluri ale Dunării.

Această dezvoltare vine după ani de instabilitate politică. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, țara a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026 și a înregistrat progrese rapide în modernizarea sistemului său de energie electrică.

Ministrul Energiei, Jecho Stankov, care deține funcția din ianuarie 2025, a jucat un rol important. În prima jumătate a anului 2026, a inaugurat o instalație de baterii de 124 de megawați lângă Lovech, construită de grupul Renault.  

Capacitatea totală de stocare ajunsese la 3.432 de megawați până în mai 2026. În iunie, săptămânalul de afaceri Capital  estima cifra la aproximativ 4.800 de megawați și 14 gigawați-oră. O creștere impresionantă față de acum doar doi ani, când Bulgaria avea doar aproximativ 200 de megawați-oră de stocare instalată.

Citeste siRomânia se bazează pe importurile de energie din Bulgaria după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Ce se întâmplă dacă și Kozlodui se oprește (SpotMedia)

Extinderea a fost accelerată de un program guvernamental dezvoltat la scurt timp după preluarea mandatului de către ministrul Stankov. Proiectele au fost susținute cu 588 de milioane de euro din fondurile europene. Schema, cunoscută sub numele de RESTORE, fusese lansată în august 2024.

A doua fază a programului RESTORE s-a încheiat în decembrie 2025 cu încă 31 de proiecte aprobate, reprezentând o capacitate de peste 4 gigawați-oră.

Investitorii au oferit o parte semnificativă din finanțare, banii privați  fiind de aproximativ două ori mai mulți decât granturile publice.

Bulgaria a fost un exportator net de energie electrică anul trecut, deși doar cu o marjă relativ mică.

Și România fusese anterior exportator de energie electrică, dar a devenit importator net după 2019.

A instalat primele sale baterii de stocare de 500 de megawați în 2025. Ungaria se bazează și mai mult pe energia electrică importată, cu circa 18% din aprovizionarea sa. Polonia continuă să genereze 57% din energia electrică din cărbune.

Astfel că, în acest moment, Bulgaria a răspuns problemelor cu care se confruntă alte țări din regiune. România, unde investițiile în stocare au rămas în urmă, a îndemnat gospodăriile și întreprinderile să reducă consumul de energie electrică în timpul orelor de vârf.

România are în vedere repornirea unor centrale electrice pe cărbune închise, o mișcare care ar putea atrage critici din partea UE și ar putea pune în pericol finanțarea europeană pentru tranziția sa energetică.

Bulgaria, în schimb, s-a orientat către extinderea rapidă a stocării în baterii și a generării de energie solară.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Cum vor fi afectați consumatorii după oprirea Centralei de la Cernavodă (SpotMedia) - România riscă scumpiri la energie după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă (Adevărul) - Judecătorii CCR dezbat amendamentele „Fritz” și „Mirabela”. Cât de constituțională e legea ANI (Cotidianul) - Avuţia netă a românilor s-a triplat în ultimele două decenii, depăşind 2.000 mld. lei, aproape 400 mld. euro, ajungând la nivelul PIB-ului României. Populaţia are o avuţie financiară mai mare decât cea imobiliară (Ziarul Financiar)

Centrala Nucleară de la Cernavodă va trece joi dimineață printr-o procedură de oprire controlată a Reactorului 2, conform declarațiilor directorului Romeo Urjan, citat de B1 TV. Reactorul 1 este deja oprit, iar estimările actuale indică că ambele unități vor rămâne închise cel puțin 10 zile, în funcție de nivelul Dunării.

Radu Dudău, expert în energie și președintele organizației Energy Policy Group, a explicat pentru Libertatea că Guvernul va trebui să impună reducerea temporară a consumului la marile platforme industriale, după ce săptămâna trecută a reglementat răspunsul autorităților la crize de acest fel.

Expertul în energie nucleară Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive, consideră absolut firească apelarea la importuri și la interconectarea europeană în urma opririi Unității 2 de la Cernavodă, menționând Bulgaria și Ucraina drept principale surse nucleare de sprijin.

Oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă nu duce România în risc de pană de curent la nivel naţional, a subliniat secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Buşoi.

El a susţinut că în ceea ce priveşte populaţia şi serviciile-suport – spitale, instituţii – există ”suficientă producţie, în România, chiar şi în orele de vârf, pentru a asigura consumul”.

”Din acest punct de vedere, oamenii trebuie să stea linştiţi, a transmis Buşoi, citat de News.ro, preluat de SpotMedia.

Oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă va avea efect asupra economiei.

Consumul marilor operatori economici va putea fi redus în etape, între orele 19:00 și 23:00.

Companiile vizate vor fi anunțate individual, în scris, cu cel puțin 24 de ore înainte. Notificarea va preciza ora de la care începe limitarea, durata și cantitatea de energie care trebuie redusă.

Oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă ar putea duce la scumpirea energiei, dacă producția internă nu va fi compensată prin importuri și regenerabile. Prețul de pe piața pentru ziua următoare ar putea ajunge la 850-1.800 de lei/MWh, iar în scenarii extreme ar putea depăși 5.000 de lei/MWh, estimează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Pentru consumatorii casnici, ofertele pentru perioada septembrie 2026-septembrie 2027 ar putea ajunge la 1,40-1,62 lei/kWh, cu TVA inclus.

Continuarea în Adevărul.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse legii ANI. Deși e nevoie de transparență, introducerea unor prevederi „arbitrare și flagrant neconstituționale ar sabota acest scop”, consideră șeful statului.

Și USR, alături de opt senatori PNL, au depus sesizare din cauza amendamentelor „Fritz” și „Mirabela”, pe care le consideră țintite, scrie Cotidianul.

„Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR”, au argumentat ei.

Amendamentul Mirabela, introdus de AUR, adoptat cu sprijinul PSD, îi vizează pe partenerii demnitarilor: președintele României, premierul, miniștrii, parlamentarii și alte persoane care ocupă funcții publice prevăzute de lege.

„Declarația de interese financiare a soțului/soției și pentru persoanele aflate în relații asemănătoare să fie publicată pe site-ul A.N.I”.

Sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți”, e considerată neclară.

Celălalt amendament a fost asociat cu situația liderului USR Dominic Fritz. Prevederea introdusă de PSD stabilește consecințe asupra persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi. În anumite situații, aplicarea noii reguli poate conduce la încetarea mandatului sau a funcției publice.

Ședința începe la ora 12.00.

Averea financiară a românilor, care are ponderea majoritară în avuţia netă a populaţiei, a urcat spre 1.370 mld. lei la final de 2025, fiind compusă din cash, bani ţinuţi la bănci, titluri de stat, asigurări, fonduri de pensii şi fonduri mutuale, dar şi acţiuni. Numerarul şi depozitele bancare reprezintă cea mai consistentă componentă a avuţiei românilor, depozitele populaţiei la bănci depăşind 400 mld. lei, în timp ce numerarul s-a apropiat anul trecut de 140 mld. lei.

Iar avuţia nefinanciară a populaţiei, care include active fixe precum locuinţe, alte clădiri, maşini şi echipamente, a ajuns la 982 mld. lei la sfârşitul anului 2025, informează ZF.

Urmărind evoluţia din ultimele două decenii pe componente, vedem că avuţia financiară a populaţiei s-a majorat de aproape patru ori (3,8 ori), avuţia nefinanciară a crescut de 2,5 ori, în timp ce datoriile financiare ale românilor s-au triplat faţă de nivelul din 2007.

Jurnal de știri

PSD prezintă condițiile în care ar vota legea salarizării. Vicepreședintele partidului Gabriel Zetea spune într-un interviu la RFI că formațiunea sa ar susține legea, dacă ea ar ține cont de revendicările sindicale și de propunerile social-democraților.

Gabriel Zetea, despre legea salarizării: ”E foarte bine că președintele Nicușor Dan mai face această încercare de a pune la masă partidele politice care ar trebui să aibă un acord parlamentar, pentru ca această lege a salarizării să treacă. E nevoie de această lege”.

Despre dialogul cu sindicatele privind legea salarizării: ”Dialogul contează mult mai mult decât prezentarea sec a unei legi în care se vorbește despre situația financiară a țării, dar fără a simți oamenii că există empatie față de ei. Poate că din acest punct de vedere a greșit actualul Guvern”.

Despre poziția PSD privind legea salarizării: ”Dacă mare parte, nu fiecare lucru, evident, că nimeni nu merge pe soluții maximale de negociere, dar dacă mare parte dintre cerințele pe care sindicatele, care sunt partenerii tradiționali ai PSD, sunt satisfăcute de această lege, sigur că PSD va vota această lege”.

Jurnal de știri