Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Efectul intervenției autorităților de pe Dunăre nu a fost durabil, spune într-un interviu la RFI secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi. El declară că România trebuie să ia în calcul și un scenariu în care unitatea II de la Cernavodă, pentru o scurtă perioadă de timp, nu ar funcționa.

Cristian Bușoi, despre criza energetică: ”Trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care unitatea II, pentru o scurtă perioadă de timp, nu ar funcționa”.

Despre nivelul Dunării: ”După primele scufundări, am văzut o ameliorare a nivelului Dunării în zona Cernavodă. Din datele pe care le avem (...), se pare că acest efect nu a fost unul durabil”.

Recomandări pentru eficientizarea consumului de energie: ”Pur și simplu, mutarea unor activități din timpul orelor de vârf în afara acestor ore. Și poate aerul condiționat care să nu funcționeze la maxim între 19 și 22, acest gest făcut în același timp de un număr important de oameni ar putea să genereze un efect bun în sistemul energetic național. Și pe partea industrială, dacă anumite activități de revizie, de reparații, anumite concedii pot fi programate în aceste două săptămâni, între 10 și 24 august, să zicem, perioada critică, ajută foarte mult, pentru a nu ajunge la limitări pentru consumatorii industriali”.

”Nimic nu este adevărat și totul este posibil”. Aceste cuvinte, aparținându-i jurnalistului Peter Pomeranțev, cu referire la formidabilul sistem de dezinformare rusesc mi-au revenit în minte în ultimele zile. Pentru că hit-ul săptămânii trecute pe rețelele sociale a fost apa din Dunăre. Iar ceea ce șochează cu adevărat este obstinația cu care este negată evidența.

Da, Dunărea a ajuns în zilele trecute la un minim istoric din cauza secetei care a lovit întreaga Europă. Dunărea a scăzut alarmant, așa cum s-a întâmplat și cu Rinul, cu Loara sau cu alte cursuri de apă importante de pe continent.

Și totuși, absurdul a umplut spațiul public.

Cum ar fi că Dunărea e bine-mersi, nu a scăzut deloc și că totul este o montare menită a justifica achiziționarea de electricitate de la ucraineni.

Sau, dimpotrivă: că vinovați pentru reducerea nivelului apei sunt tocmai ucrainenii. Ei au secat fluviul, cu canalul lor, Bîstroe.

Sau vinovați sunt germanii și austriecii, care au furat apa în amonte.

Bine, dar a secat cu adevărat Dunărea din cauza ucrainenilor sau a nemților? Sau, de fapt, nu a secat deloc?

Mulți dintre cei căzuți în plasa dezinformării au distribuit cu nesaț ambele teorii, fără ca măcar să-și pună problema că se bat cap în cap.

Nu trebuie să ne mire. Experții în combaterea dezinformării o știu de multă vreme.

Nu trebuie să cauți logică. Dimpotrivă. Dezinformarea nu-și propune să te convingă că albul e negru. Ci doar să te ajute să nu mai înțelegi nimic. Să sădească îndoiala și neîncrederea, spunând fiecăruia minciuna pe care vrea să o audă.

Iar o minciună este cu atât mai bună cu cât este mai gogonată. Pentru că este cu atât mai greu să o combați. Nu poți intra cu argumente raționale în lumea absurdului.

Așa cum spunea și Pomeranțev despre propaganda rusă:

„Kremlinul schimbă mesajele după voia și în folosul său, infiltrându-se peste tot: naționaliștii europeni de dreapta sunt seduși cu mesaje anti-UE; extrema stângă este cooptată cu povești despre lupta împotriva hegemoniei SUA; conservatorii religioși din SUA sunt convinși că Kremlinul luptă împotriva homosexualității. Rezultatul este un cor de voci care acționează diferit asupra spectatorilor din toate colțurile lumii, voci care spun lucruri diferite, dar răsună concomitent în susținerea Kremlinului, ecoul lor cumulat fiind difuzat după aceea la Russia Today.“

Iar Pomeranțev chiar a văzut cu ochii lui cum se face.

Născut la Kyiv, într-o familie de intelectuali, a crescut și a studiat în Marea Britanie, după care a lucrat zece ani la posturi de televiziune din Moscova, până în 2011. Timp suficient să observe ascensiunea lui Putin și felul în care a fost instrumentalizată dezinformarea.

Cartea sa autobiografică ”Aventuri în Rusia de azi. Nimic nu este adevărat și totul este posibil”, apărută în 2015, este relevantă și azi. Merită să o citiți, dacă nu ați făcut-o deja.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională analizează dezvăluirile cotidianului The Wall Street Journal potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să testeze hotărârea NATO cu un atac limitat asupra unei țări aliate. De asemenea, problemele din interiorul administrației americane legate de războiul din Iran fac obiectul preocupărilor. Este America în criză de muniție și de echipamente?

Potrivit dezvăluirilor din The Wall Street Journal, serviciile de informații americane iau în considerare mai multe scenarii posibile, de la un atac cibernetic la o incursiune terestră la scară mică.

Oficialii de la Washington credeau anterior că un atac asupra unui aliat NATO nu va avea loc, în contextul preocupării Rusiei pentru războiul din Ucraina. Noua convingere a serviciilor secrete americane se potrivește cu un cor de avertismente similare făcute de oficialii europeni în ultimele luni.

Sky News transmite că oficialii americani cred acum că Putin ar putea deveni mai periculos dacă este pus într-o situație dificilă.

Perioada de timp raportată pentru orice agresiune rusă este din această toamnă până în 2029.

Raportul serviciilor de informații ar estima că probabilitatea unei incursiuni terestre limitate este scăzută, dar crește pe măsură ce timpul trece.

Kyiv Independent notează că ”avertismentele vin pe fondul unor rapoarte conform cărora SUA se confruntă acum cu o penurie de muniții critice, în contextul războiului său continuu cu Iranul.

Ca răspuns la aceste lipsuri, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie și de rachete” atunci când președintele Volodimir Zelenski a reînnoit apelurile la ajutor militar”.

Citeste siRebelii houthi din Yemen au revendicat responsabilitatea pentru atacul asupra unei rafinării saudite de la Marea Roşie

În acest context, The Washington Post dezvăluie că Donald Trump i-a cerut secretarului Apărării, Pete Hegseth, să explice de ce a fost indus în eroare cu privire la penuria acută de muniții care amenință să limiteze opțiunile militare împotriva Teheranului”

Ziarul citează două surse familiarizate cu schimbul de replici. Casa Albă, a caracterizat relatarea drept o știre falsă.

The Atlantic se întreabă de ce aceste rezerve de muniție se epuizează atât de repede.

„Deși sunt puterea mondială dominantă de zeci de ani, se pare că Statele Unite nu pot lupta împotriva unei puteri regionale precum Iranul mai mult de câteva luni fără să se confrunte cu o criză a armelor”. (...) Această penurie „transmite un mesaj îngrijorător aliaților din întreaga lume: Statele Unite au fost luate prin surprindere de evoluțiile recente din domeniul războiului și nu au capacitatea industrială de a se adapta rapid”.

The Spectator analizează la rândul său ”incapacitatea Ucrainei de a opri rachetele balistice – în special rachetele hipersonice Zircon și Kindzhal. (...) Arsenalul Kievului de interceptoare Patriot fabricate în SUA este epuizat – și există puține perspective ca acestea să mai vină, deoarece SUA și-au consumat aproape toate rezervele pentru a se apăra împotriva rachetelor iraniene. (...)

La summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a evocat posibilitatea de a licenția producția de rachete Patriot Ucrainei, dar ulterior și-a retras promisiunea”.

Ce rămâne după Ilie Bolojan? Premierul care a aprins lumina în cămară se pregătește să plece (SpotMedia) - Cum și-a păstrat România ratingul suveran: evoluția a 4 indicatori, în 3 ani de turbulențe politice, economice și fiscale, care ne-au dus la un pas de junk (CursDeGuvernare) - Anatomia unei frici colective. „Furtul de copii” în România, de la 1928 încoace: Între senzaţionalism jurnalistic, antisemitism, propagandă politică comunistă împotriva Vestului decadent şi psihoza digitală a „ambulanţei negre” (News.ro)

Actualul prim-ministru se pregătește să plece de la Palatul Victoria la aproape patru luni de când guvernul a fost demis printr-o moțiune de cenzură votată de PSD și AUR.

La începutul lunii septembrie, se va instala un executiv tehnocrat, condus, cel mai probabil, de Eugen Tomac, conform unor surse politice, dar încă nu e nimic stabilit definitiv. Negocierile pot duce și spre o altă desemnare.

Poate cea mai mare reușită a lui Ilie Bolojan a fost schimbarea unei paradigme toxice, impusă și promovată de PSD de peste un deceniu și jumătate: salariile de la stat să fie mai mari decât cele din mediul privat.

Metafora cu “șobolanii din cămară” a provocat o revelație în mentalul colectiv, marcând un moment de cotitură. Dacă România nu se schimbă, nu iese din paradigma de „stat socialist” sau „semicapitalist” în care spiritul antreprenorial, inovația, munca și meritocrația sunt stigmatizate, atunci nu mai are nicio șansă.

Va fi interesant de urmărit dacă, odată plecat din Palatul Victoria, Ilie Bolojan va avea forța, abilitatea și determinarea să țină lanterna aprinsă în cămară pentru a arăta eventuale acte de corupție, abuzuri și tentative de a întoarce România în perioada Iohannis - Ciucă - Ciolacu

De asemenea, va fi interesant de urmărit și dinamica relației dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Șeful statului, nu mai e un secret pentru nimeni, vede în actualul premier cea mai mare amenințare pentru obținerea unui nou mandat de președinte.

După cum evoluează lucrurile, nu e sigur că-l va termina nici pe primul. Există posibilitatea, în situația în care alianța PSD-AUR continuă să funcționeze pe anumite teme, ca Ilie Bolojan să devină salvatorul lui Nicușor Dan, iar popularitatea liderului PNL să-i descurajeze pe Simion și Grindeanu să meargă pe calea suspendării președintelui.

Integral pe pagina SpotMedia.

AUR continuă ofensiva pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși, în actuala configurație parlamentară, nu dispune de voturile necesare pentru ca procedura să aibă șanse reale de finalizare. Partidul condus de George Simion susține că a strâns 112 dintre cele 155 de semnături necesare pentru declanșarea procedurii și încearcă să transforme inițiativa într-o campanie politică de durată. Potrivit analistului politic Cristian Roșu, deși este puțin probabil ca suspendarea să se materializeze, simpla amenințare poate produce efecte politice: îi poate influența poziționarea președintelui, poate accentua tensiunile dintre Cotroceni și partidele parlamentare și poate menține electoratul AUR într-o stare de mobilizare.

Pe larg în Adevărul.

Moody’s a decis vineri seară să mențină ratingul suveran al României la nivelul Baa3, cu perspectivă negativă – echivalentul ultimei trepte investment-grade, acesta fiind al doilea verdict favorabil din această vară, după ce România a trecut pe 31 iulie, ”la mustață”, testul Fitch – inițial am primit verdict de retrogradare.

România rămâne astfel în zona țărilor recomandate investițiilor în evaluările tuturor celor trei agenții de rating majore, în pofida crizei politice prelungite, a războiului din Iran, a unei economii în contracție și unei datorii în continuă creștere.

Cei patru indicatori indicatori urmăriți de CursDeGuvernare sunt:

1. Deficitul bugetar: de la recordul de 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB la S1 din 2026;

2. Deficitul de cont curent;

3. Dobânda suverană pe 10 ani;

4. Deficitul comercial: prima reducere semnificativă după mulți ani, ajutată de deprecierea leului începută în mai 2025.

Economia a început o corecție bine-venită, sănătoasă, recunoscută inclusiv de agențiile de rating, dar care rămâne extrem de vulnerabilă în contextul crizei politice și diminuării angajamentelor pentru reforme structurale.

Şoferul unei ambulanţe a fost rănit după ce vehiculul a fost atacat de mai multe persoane convinse că din el vor apărea oameni care vor fura copii. 

De aproape un secol, relatările despre dispariţia copiilor au servit drept barometru al tensiunilor sociale din România. De la răpirile pentru recompensă raportate la periferia Bucureştiului interbelic, trecând prin zvonurile antisemite violente de după război şi până la propaganda ideologică a Războiului Rece, mass-media a modelat şi a amplificat o traumă universală.

News.ro reconstruieşte cronologia acestor "istorii ale groazei", pe baza unor articole de presă din 1928 încoace, arătând cum faptele diverse au fost transformate, rând pe rând, în lecţii de morală, arme politice sau instrumente de stigmatizare etnică.

Jurnal de știri

Premierul interimar Ilie Bolojan le mulțumește românilor, într-un interviu la RFI, pentru că și-au redus consumul de energie electrică. Șeful Guvernului acuză pe de altă parte PSD și AUR că au mutilat legile din PNRR. Liderul PNL prezintă în altă ordine de idei condițiile în care partidul său ar susține un eventual Guvern tehnocrat.

Ilie Bolojan, despre criza energetică: ”Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară şi folosesc încă o dată acest prilej să mulţumesc tuturor românilor, cetăţeni, companii, instituţii, pentru că mulţi au răspuns acestui apel cu responsabilitate”.

Despre PNRR: ”Cu bune, cu rele, în aceste două săptămâni, o mare parte din aceste jaloane au fost rezolvate în Parlament, dar rezolvarea lor s-a făcut cu preţul mutilării, dacă pot să spun, a unora, pentru că s-a format o alianţă ad-hoc PSD-AUR care cel puţin pentru două-trei din aceste proiecte a venit cu nişte amendamente care riscă să ne creeze probleme de penalităţi, adică să nu fie recunoscute ca jaloane îndeplinite sau sunt într-o zonă de neconstituţionalitate, ceea ce din nou riscă să ne ducă în situaţia de a nu avea jalon îndeplinit, doar din considerente de natură politică, de a genera imagine sau de a plăti poliţe politice”.

Despre un eventual Guvern tehnocrat: ”O formulă în care Guvernul care vine are o susținere parlamentară pe care trebuie să se poată baza, cel puțin o perioadă definită de timp, vine cu un program de guvernare care păstrează linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele, va avea susținerea PNL, chiar dacă se pune problema să fie un Guvern cu un profil tehnocrat. Cu cât avem un Guvern mai repede, cu atât lucrurile sunt mai bune pentru țara asta și avem o responsabilitate fiecare dintre noi să căutăm soluții pentru acest lucru”.

Jurnal de știri

„Colecționarii / Numai Pictura", spune povestea unui colecționar care a început să achiziționeze doar pictură în 1995, exact în momentul în care scena artistică românească proclama moartea picturii. Daniel Ștefănică a construit timp de trei decenii o colecție remarcabilă de pictură românească postrevoluționară pe care am vizitat-o impreuna cu artistul Nicolae Comanescu.

Jurnal de știri

O dezbatere legată de adoptarea de către România a monedei euro a izbucnit ca din senin. Aceasta după ce fostul candidat la președinție Călin Georgescu a afirmat că renunțarea la leu ar echivala cu pierderea suveranității României. Dar câtă legătură au aceste afirmații cu realitatea? Și, mai ales, ce ar trebui să știe românii despre aderarea la euro?

Mai întâi de toate, afirmațiile fostului candidat, pe care îl așteaptă un dificil proces sub acuzația de tentativă de lovitură de stat, nu sunt deloc surprinzătoare, având în vedere poziționările sale pe diferite alte teme. De remarcat ar fi fost dacă el s-ar fi pronunțat pentru adoptarea euro. Aceea ar fi fost cu adevărat o știre.

Citeste siInstanța supremă a decis: Procesul lui Călin Georgescu poate începe

Apoi, Călin Georgescu se acoperă el însuși de ridicol câtă vreme economiile sale sunt – ce să vezi – în moneda euro, după cum o arată declarația sa de avere din timpul campaniei, circulată acum în mai multe publicații.

Cu alte cuvinte, apărarea suveranității țării cade în sarcina altora, mai puțin a domniei sale.

Apoi, fostul candidat la prezidențiale este prizat în categorii largi de români din vestul Europei, acolo unde se folosește moneda euro.

Fie și la o judecată superficială, afirmațiile lui Călin Georgescu ar putea fi respinse imediat de orice român din diaspora. Cu ce sunt mai puțin suverane țări în care ei trăiesc și muncesc, precum Germania, Italia, Spania sau Franța? Și cine le-a luat această suveranitate?

Ei folosesc moneda euro în fiecare zi. Conturile lor sunt în euro. Când vin acasă, în România, vin cu euro – și asta chiar le dă unora un ușor sentiment de superioritate.

Dacă moneda euro este așa de rea, de ce acceptă să muncească și să locuiască în țări care o folosesc?

Să venim acum la România.

Moneda națională este leul, dar gândirea noastră financiară este deja puternic influențată de euro. Priviți la panourile publicitare ale dezvoltatorilor imobiliari sau ale vânzătorilor de mașini. Ați văzut vreun preț afișat în lei?

Nici măcar nu putem gândi prețul unor produse valoroase altfel decât în euro. Până și prețul unui banal bilet de avion este exprimat – și îl judecăm – tot în euro.

Oamenii au conturi de economii în euro – consideră moneda europeană mai sigură. Micile economii ținute la sertar sunt de foarte multe ori în euro. Ca să nu mai vorbim de cărămizile de euro găsite în cutii de pantofi la descinderile procurorilor anticorupție prin fief-urile unor baroni politici.

Se coboară vreunii dintre ei la... leu? N-ai să vezi!

Bineînțeles, discursul lui Călin Georgescu trebuie văzut într-o cheie politică. El chiar crede că mai poate juca un rol pe această scenă și atacul său la euro este un atac la președintele Nicușor Dan, care a propus o foaie de parcurs pentru adoptarea monedei europene.

Până la un asemenea moment este însă o cale lungă. România trebuie să-și reducă deficitele, să țină sub control datoria, să garanteze stabilitatea prețurilor și a cursului de schimb.

Dar... sunt toate acestea rele pentru țară? Trebuie să fii cât se poate de ne-patriot ca să crezi asta.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România