Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Premierul interimar Ilie Bolojan le mulțumește românilor, într-un interviu la RFI, pentru că și-au redus consumul de energie electrică. Șeful Guvernului acuză pe de altă parte PSD și AUR că au mutilat legile din PNRR. Liderul PNL prezintă în altă ordine de idei condițiile în care partidul său ar susține un eventual Guvern tehnocrat.

Ilie Bolojan, despre criza energetică: ”Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară şi folosesc încă o dată acest prilej să mulţumesc tuturor românilor, cetăţeni, companii, instituţii, pentru că mulţi au răspuns acestui apel cu responsabilitate”.

Despre PNRR: ”Cu bune, cu rele, în aceste două săptămâni, o mare parte din aceste jaloane au fost rezolvate în Parlament, dar rezolvarea lor s-a făcut cu preţul mutilării, dacă pot să spun, a unora, pentru că s-a format o alianţă ad-hoc PSD-AUR care cel puţin pentru două-trei din aceste proiecte a venit cu nişte amendamente care riscă să ne creeze probleme de penalităţi, adică să nu fie recunoscute ca jaloane îndeplinite sau sunt într-o zonă de neconstituţionalitate, ceea ce din nou riscă să ne ducă în situaţia de a nu avea jalon îndeplinit, doar din considerente de natură politică, de a genera imagine sau de a plăti poliţe politice”.

Despre un eventual Guvern tehnocrat: ”O formulă în care Guvernul care vine are o susținere parlamentară pe care trebuie să se poată baza, cel puțin o perioadă definită de timp, vine cu un program de guvernare care păstrează linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele, va avea susținerea PNL, chiar dacă se pune problema să fie un Guvern cu un profil tehnocrat. Cu cât avem un Guvern mai repede, cu atât lucrurile sunt mai bune pentru țara asta și avem o responsabilitate fiecare dintre noi să căutăm soluții pentru acest lucru”.

Jurnal de știri

„Colecționarii / Numai Pictura", spune povestea unui colecționar care a început să achiziționeze doar pictură în 1995, exact în momentul în care scena artistică românească proclama moartea picturii. Daniel Ștefănică a construit timp de trei decenii o colecție remarcabilă de pictură românească postrevoluționară pe care am vizitat-o impreuna cu artistul Nicolae Comanescu.

Jurnal de știri

O dezbatere legată de adoptarea de către România a monedei euro a izbucnit ca din senin. Aceasta după ce fostul candidat la președinție Călin Georgescu a afirmat că renunțarea la leu ar echivala cu pierderea suveranității României. Dar câtă legătură au aceste afirmații cu realitatea? Și, mai ales, ce ar trebui să știe românii despre aderarea la euro?

Mai întâi de toate, afirmațiile fostului candidat, pe care îl așteaptă un dificil proces sub acuzația de tentativă de lovitură de stat, nu sunt deloc surprinzătoare, având în vedere poziționările sale pe diferite alte teme. De remarcat ar fi fost dacă el s-ar fi pronunțat pentru adoptarea euro. Aceea ar fi fost cu adevărat o știre.

Citeste siInstanța supremă a decis: Procesul lui Călin Georgescu poate începe

Apoi, Călin Georgescu se acoperă el însuși de ridicol câtă vreme economiile sale sunt – ce să vezi – în moneda euro, după cum o arată declarația sa de avere din timpul campaniei, circulată acum în mai multe publicații.

Cu alte cuvinte, apărarea suveranității țării cade în sarcina altora, mai puțin a domniei sale.

Apoi, fostul candidat la prezidențiale este prizat în categorii largi de români din vestul Europei, acolo unde se folosește moneda euro.

Fie și la o judecată superficială, afirmațiile lui Călin Georgescu ar putea fi respinse imediat de orice român din diaspora. Cu ce sunt mai puțin suverane țări în care ei trăiesc și muncesc, precum Germania, Italia, Spania sau Franța? Și cine le-a luat această suveranitate?

Ei folosesc moneda euro în fiecare zi. Conturile lor sunt în euro. Când vin acasă, în România, vin cu euro – și asta chiar le dă unora un ușor sentiment de superioritate.

Dacă moneda euro este așa de rea, de ce acceptă să muncească și să locuiască în țări care o folosesc?

Să venim acum la România.

Moneda națională este leul, dar gândirea noastră financiară este deja puternic influențată de euro. Priviți la panourile publicitare ale dezvoltatorilor imobiliari sau ale vânzătorilor de mașini. Ați văzut vreun preț afișat în lei?

Nici măcar nu putem gândi prețul unor produse valoroase altfel decât în euro. Până și prețul unui banal bilet de avion este exprimat – și îl judecăm – tot în euro.

Oamenii au conturi de economii în euro – consideră moneda europeană mai sigură. Micile economii ținute la sertar sunt de foarte multe ori în euro. Ca să nu mai vorbim de cărămizile de euro găsite în cutii de pantofi la descinderile procurorilor anticorupție prin fief-urile unor baroni politici.

Se coboară vreunii dintre ei la... leu? N-ai să vezi!

Bineînțeles, discursul lui Călin Georgescu trebuie văzut într-o cheie politică. El chiar crede că mai poate juca un rol pe această scenă și atacul său la euro este un atac la președintele Nicușor Dan, care a propus o foaie de parcurs pentru adoptarea monedei europene.

Până la un asemenea moment este însă o cale lungă. România trebuie să-și reducă deficitele, să țină sub control datoria, să garanteze stabilitatea prețurilor și a cursului de schimb.

Dar... sunt toate acestea rele pentru țară? Trebuie să fii cât se poate de ne-patriot ca să crezi asta.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa din afara Franței analizează acuzațiile legate de ingerințele rusești în alegerile prezidențiale programate anul viitor. De la Édouard Philippe la Raphaël Glucksmann, mai multe personalități politice care concurează în alegeri susțin că au fost recent vizate de campanii bazate pe dezinformare.

După cum notează Politico, acțiunea reclamată de liderul de centru-stânga  Raphaël Glucksmann ”a implicat un articol postat pe un site care imita cunoscuta publicație de știri de stânga Blast, care susținea că partenera sa, jurnalista Léa Salamé, a încercat să mituiască alți jurnaliști pentru a vorbi favorabil despre probabila sa candidatură.

Glucksmann este un critic proeminent al guvernului rus și a participat la revolta Maidanului din 2013 de la Kiev”.

„Serviciile secrete rusești au în vizor alegerile franceze”, titrează cotidianul italian Il Foglio.

Publicația reia afirmația lui Glucksmann potrivit căreia a fost avertizat de serviciile statului că a fost victima unei campanii de dezinformare orchestrate de gruparea Storm-1516, condusă de GRU, serviciul de informații militare rus.

Publicația de știri independentă The Insider dezvăluie că știrile false răspândite de o rețea de boți porecliți „Matrioșka” îl vizează și pe politicianul centrist Gabriel Attal, și el candidat la alegerile prezidențiale din 2027. Metoda este întotdeauna aceeași: răspândirea de conținut fals deghizat în publicații media legitime, care imită stilul presei franceze, inclusiv logo-urile ziarelor Libération, Le Figaro și Le Monde. Acestea îi atribuie remarci insultătoare la adresa musulmanilor, o dependență de droguri și chiar boala Parkinson.

Radioteleviziunea publică irlandeză, RTE, transmite că presupusa interferență are loc în timp ce Franța se pregătește pentru alegerile prezidențiale de anul viitor, extrema dreaptă având cea mai bună șansă de până acum de a câștiga.

Autoritățile de securitate au detectat „ingerințe externe provenite din Rusia și de la organisme legate de guvernul rus”.

În timp ce publicația de specialitate Insider Paper amintește că luna trecută, aceeași grupare Storm-1516 l-a vizat și pe candidatul la președinție Edouard Philippe, fost prim-ministru centrist, considerat cel mai capabil să se opună extremei drepte, prin postări pe rețelele de socializare care răspândeau informații false despre sănătatea sa.

De asemenea, se suspectează că gruparea ar fi răspândit afirmații false care îl asociază pe președintele Emmanuel Macron cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein.

Ziarul spaniol La Vanguardia observă că aceste știri vin la doar câteva zile după anunțul expulzării din Franța a jurnalistei ruse pro-Putin Xenia Fedorova. Ea fusese acuzată ani de zile că a răspândit propagandă pro-Kremlin pe canalul rus RT și, ulterior, în instituțiile media deținute de omul de afaceri de extremă dreapta Vincent Bolloré.

La Vanguardia amintește, de asemenea, de alte episoade ale războiului hibrid al Rusiei împotriva Franței, cum ar fi sicriele plasate la poalele Turnului Eiffel în iunie 2024.

România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4.000 MW anul acesta. Dar nimic nu a fost finalizat, iar acum guvernul a ajuns la etapa de închis fabrici în lipsa energiei (Ziarul Financiar) - Cât de greu se repornește o centrală pe cărbune. Cazul CET Iași, închisă din cauza costurilor uriașe: „Minim 30 de zile, în scenariul optimist” (Libertatea) - România negociază cu Ucraina achiziția în comun de armament individual prin SAFE de la Sig Sauer / România a pierdut șansa unui contract individual (G4Media)

Analiză: Cum a ajuns România, o țară cu resurse importante, să intre într-o criză energetică atât de gravă? Și ce alte soluții sunt în afară de întoarcerea la cărbuni votată de PSD+AUR?

PSD și AUR au dat primul exemplu de guvernare efectivă prin legiferarea păstrării exploatărilor de lignit și huilă până în momentul în care vor exista noi capacități energetice similare. Totuși, lignitul autohton produce cea mai scumpă energie din sistem (odată cu introducerea certificatelor privind emisiile de gaze care produc efect de seră - certificate de CO2), iar huila din Valea Jiului, deși ar ajunge pentru încă 100 de ani, are o putere calorică redusă, jumătate față de cea germană, ceea ce o face ineficientă. Pe de altă parte, cele câteva termocentrale pe cărbune sunt foarte vechi și ar trebui retehnologizate pentru a fi profitabile. Social-democrații și radicalii se opun angajamentelor luate de România față de Comisia Europeană prin PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență) și deciziilor din CSAT. Cărbunele pare să mizeze pe raporturile de putere bazate pe electoratul din Gorj și Valea Jiului, mai degrabă decât pe ieșirea din criza energetică. 

Jurnalista DW Sabina Fati arată, cu argumente, că România nu are o criză de resurse, ci o criză de conversie  a resurselor în capacități, a banilor în șantiere și a strategiilor în decizii.

Toate cele 13 proiecte care aveau termen până în vara lui 2026 au ratat livrarea: 3.812 MW în şase termocentrale pe gaze.

Craiova a fost abandonată, cu 162 mil. euro din PNRR pierduţi, Işalniţa şi Turceni au fost împinse în 2029, iar Iernut întârzie de şapte ani.

Guvernul autorizează vineri Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali, cu preaviz de 24 de ore şi fără compensaţii.

Preţul spot a urcat de la 133 la 183 euro/MWh în opt zile, informează Ziarul Financiar.

Politicienii discută despre păstrarea și repornirea termocentralelor pe cărbune la nivel național, dar cazul de la Iași arată că o astfel de unitate oprită nu poate fi readusă în sistem printr-o simplă decizie.

Repornirea ar presupune mai multe etape complicate, precum găsirea personalului calificat, achiziția combustibilului, repararea instalațiilor, obținerea autorizațiilor și alocarea din bugetele publice ale unor sume importante de bani.

2022-2023 a fost ultimul sezon rece în care principala centrală electrică de termoficare (CET) a Iașiului a funcționat. Termocentrala, amplasată la limita orașului, pe raza comunei vecine Holboca, este concepută pentru a arde în principal huilă energetică, combustibil pe care municipalitatea îl achiziționa de la furnizori internaționali. Din punct de vedere electric, puterea disponibilă ajungea la 45 MW.  Contribuția era modestă la scară națională, dar putea deveni relevantă pentru o singură unitate locală, mai ales în perioadele în care sistemul energetic înregistrează deficit. La o putere de 45 MW, CET Iași putea produce într-o singură oră de patru ori energia pe care primăria estima că ar economisi-o într-o noapte prin oprirea sistemului de iluminat public în contextul actualei crize energetice. Exploatarea pe huilă devenise însă extrem de costisitoare pentru bugetul Iașiului. Pentru ultimul sezon rece în care CET II Holboca a funcționat, Primăria Iași a cumpărat de la Vitol Geneva 154.000 de tone de cărbune la un preț de circa 400 dolari/tonă, ceea ce a însemnat o cheltuială de peste 60 milioane de dolari. 

Pe larg în Libertatea.

România negociază cu Ucraina o achiziție comună de armament individual prin programul SAI, din SAFE, a comunicat Cancelaria Prim-ministrului, la solicitarea G4Media. Termenul pentru semnarea unui contract individual a fost depășit, iar singura șansă ca finanțarea prin SAFE să nu se piardă este încheierea unui contract de achiziție comună.

Achiziția de armament individual de tip NATO pentru forțele de apărare și ordine publică din România este un proiect de o importanță strategică majoră, în valoare de peste 800 de milioane de euro, finanțat prin SAFE.

Jurnal de știri

Jurnal de știri

USR critică amendamentele aduse de PSD la legea ANI și la legea decarbonizării. ”PSD joacă un rol meschin, dar străveziu”, declară într-un interviu la RFI senatorul Ștefan Pălărie.

Ștefan Pălărie, despre legea ANI: ”Legea, așa cum a fost mutilată, transformată, cu amendamentele PSD și AUR, generează o lege care este neconstituțională și o lege care este inaplicabilă (...). PSD joacă un rol meschin, dar străveziu”.

Despre legea decarbonizării: ”Astăzi, dacă nu poate să controleze, atunci astăzi, PSD-ul blochează și distruge. E o acuzație gravă, dar faptele din spatele comportamentului lor din Parlament sunt la fel de grave”.

Despre cum iese PNRR-ul din sesiunea extraordinară a Parlamentului: ”PNRR-ul iese într-o formă de bătălie între partidele politice care își doresc îndeplinirea jaloanelor și nu doar o bifare, ci și reforme reale pentru țară, în luptă strânsă împotriva altor partide politice, care doresc mai degrabă prelungirea controlului acelui partid politic, în principal mă refer la PSD, chiar cu costul ca aceste jaloane să nu fie acceptate ca fiind îndeplinite la Comisia Europeană”.