Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Jurnal de știri

Vicepremierul Tanczos Barna spune într-un interviu la RFI că legea ANI ”a devenit un concurs de mesaje politice”. Senatorul UDMR afirmă pe de altă parte că legea salarizării are ”șanse destul de mici” să fie adoptată de Parlament. Ministrul interimar al Agriculturii vorbește de asemenea despre soluțiile la problemele oierilor.

Tanczos Barna, despre legea ANI: ”A devenit un concurs de mesaje politice și mai puțin un act de legiferare bine gândit. Desigur, sunt elemente care sunt pe placul publicului, sunt elemente care sună bine, dar trebuie avute în vedere prevederile constituționale și prevederile hotărârilor CCR”.

Despre legea salarizării: ”Dacă Învățământul nu se rezolvă ca domeniu, înseamnă că pică toată legea salarizării, nu trece, practic, nu trece (...). Avem rezerve foarte mari și până nu vedem o variantă la Învățământ care să asigure că veniturile nu scad, nu vom susține”.

Despre exporturile de oi: ”Am rămas cu sute de mii de animale în țară, care erau destinate vânzării. Presiunea este uriașă la nivelul fermierilor și trebuie să vină soluțiile foarte repede de la ANSVSA”.

Despre formarea unui nou Guvern: ”Un lucru este cert, indiferent ce decizie ia UDMR-ul, nu poate să asigure majoritatea, în nici o formulă și nici un calcul politic. Cele 7% ale noastre nu asigură plusul acela pentru 51% în Parlament, nici dacă mergem cu PSD-ul, nici dacă mergem cu PNL-USR”.

Una dintre cele mai importante voci ale blues-rock-ului francez va fi prezenta la cea de-a 7-a editie a festivalului din Darmanesti unde va concerta pe 22 august.

Jurnal de știri

Despre Gala Hop - Gala Tânărului Actor vorbim cu Doina Lupu, coordonator program și actrițele Ana Bianca Popescu și Ada Lupu.

Europa se alarmează în fața valului de secetă care a făcut impracticabile cele mai importante căi navigabile de pe continent. Agricultura și producția de energie sunt puse în pericol. Presa internațională evaluează situația.

”Alarmă în toată Europa”, titrează Corriere della Sera.

”Alertă roșie pentru 27 de orașe - din Bari până la Trieste, temperaturi peste 34 de grade Celsius cu vârfuri peste 40 și umiditate ridicată. Suntem mult peste mediile sezoniere. Abia din 9 august, căldura africană își va slăbi strânsoarea”.

Potrivit Financial Times, pagubele se pot ridica la o  valoare de 3 miliarde de euro, mai informează ziarul italian.

Daily Mail arată cum ”părți mari din Europa au fost afectate de căldură și secetă prelungite, scăzând nivelul râurilor pe întreg continentul și ridicând îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă, transportul fluvial și producția de energie electrică.

Căldura a exacerbat, de asemenea, incendiile de vegetație care fac ravagii în Europa. Printre țările cele mai afectate se numără acum Grecia”.

De partea sa, ziarul grec Proto Thema notează că

”Oricine se plimbă sau pur și simplu se oprește să privească Rinul în Bonn sau în orice alt oraș riveran, simte că lipsește ceva.

Sunt navele de marfă care trec în mod normal fără oprire, aproape în convoi, transportând mărfuri și combustibil de-a lungul rutei de aproximativ 1.200 de kilometri care leagă Alpii Elvețieni de Rotterdam, în Olanda.

În mod normal, peste 6.500 de nave se deplasează de-a lungul Rinului în fiecare zi.

Rinul este una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei”.

Potrivit unei analize a Agenției Reuters, ”Europa se confruntă cu cea mai rapidă încălzire comparativ cu orice alt continent și cu valuri de căldură record. Seceta a scos la iveală necesitatea reconsiderării practicilor comerciale.

De la portul aglomerat din Rotterdam până la hidrocentralele din Serbia, căile navigabile au devenit o modalitate mai puțin fiabilă de a transporta mărfuri precum cereale și petrol sau de a produce electricitate.

Compania austriacă de utilități Verbund, care a produs anul trecut aproximativ 85% din electricitatea sa din hidroenergie, a declarat că seceta a redus câștigurile cu aproximativ 370 de milioane de euro în prima jumătate a anului, comparativ cu un an cu condiții hidrologice normale.

Compania franceză de utilități de stat EDF se așteaptă ca profiturile să scadă cu 10%.

În Italia, bazinul râului Po a intrat într-o stare de deficit ridicat de apă, amenințând culturile de orez și aprovizionarea cu apă potabilă din nordul peninsulei”.

Iar în Ungaria, publicația Válaszonline, preluată de Eurotopics, critică guvernul pentru ignorarea avertismentelor comunității științifice:

„Existau de mult timp avertismente prealabile cu privire la nivelurile scăzute ale apei Dunării. Cu toate acestea, nu s-a făcut nimic. Dar, în ciuda acestui fapt, statul a permis ca proiectul Paks 2 să se bazeze pe un sistem de răcire cu flux continuu care utilizează apa fluviului, așa cum a făcut-o și înainte cu Paks 1.”

Căldură mare, mon cher! Fără apă și fără curent. Plătim azi o poliță veche de un sfert de secol (SpotMedia) - 47 de aleși și-ar pierde mandatul, dacă trece amendamentul Fritz la Legea ANI (Cotidianul) - Clasare în cazul Anei Oroş, femeia ucisă de câini lângă Lacul Morii din Bucureşti. „Fapta nu e prevăzută de legea penală”, deşi a existat un „mediu propice haitei de câini”, spun magistraţii (Libertatea)

Pentru reducerea consumului în orele de vârf, statul vine cu un apel: „Fiți responsabili și opriți-vă voluntar!”

Adică Guvernul cere companiilor să își întrerupă producția, să nu își realizeze marfa, să nu își încaseze profitul, să își plătească în continuare salariații și să suporte penalitățile pentru comenzile nelivrate. Asta în condițiile în care în România se plătește energia electrică este foarte scumpă (a doua cea mai scumpă energie electrică din PZU (piața pentru ziua următoare - n.n.) în primele 6 luni ale anului 2026). Toate acestea pentru un eventual mulțumesc. Nu se pot compensa consumatorii în stare de alertă în care oprirea consumului de energie electrică se face voluntar.

Voluntariatul nu poate acoperi deficitul, atrage atenția Dumitru Chisăliță, contributor Republica.

Realist, reducerea voluntară care poate fi obținută în următoarele zile este probabil de numai 150 MW pentru o problemă de 2.500 MW.

Ajută? Da.

Rezolvă problema? Categoric nu.

După 1990, nu a existat niciodată un interes real și nici forța clasei politice de a asigura independența energetică a României, deși putea fi realizată foarte ușor, și nici de a dezvolta capacități de producție și stocare a energiei regenerabile.

SpotMedia reamintește că în anul 2016, amendamentele la Legea Energiei electrice și gazelor naturale depuse de Iulian Iancu, PSD, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, au amânat pe termen nedefinit exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.

Cel supranumit “omul Gazprom” în România a fost membru al ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) până în data de 25 iulie 2025.

Ceea ce se întâmplă azi în România și în multe alte țări europene e un efect al eșecului politicilor de mediu, minate de interese politice și de afaceri, dar și al lipsei investițiilor pentru producerea de energie ieftină și regenerabilă, în cantități suficiente pentru a asigura cu adevărat independența țării.

Între timp ceva s-a schimbat fundamental. Peste 11% din gospodăriile din România folosesc panouri fotovoltaice pentru a produce cel puțin o parte din curentul electric necesar.

Încă suntem departe de o abundență în energie ieftină, dar tehnologia care există astăzi permite acest lucru.

Agenția Națională de Integritate publică statistica privind efectele Legii ANI, dacă trece amendamentul PSD prin care cei aflați în conflict de interese își pierd funcția, chiar dacă au primit verdictul înainte de modificare. USR a reclamat că PSD îl vizează direct pe Dominic Fritz, informează Cotidianul.

Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsenie, o loială a Liei Savonea, a suspendat, luni, încă cinci hotărâri ale Guvernului Bolojan atacate de PSD. Cele cinci hotărâri de Guvern vizau măsuri pentru a facilita accesul tinerilor pe piața muncii, gestionarea fondurilor europene, încasarea veniturilor bugetare, prevenirea răspândirii bolilor la animale și sprijinirea crescătorilor individuali de animale, precum și pentru organizarea și desfășurarea unor activități ale instituțiilor statului.

Aceeași instanță  a suspendat pe 31 iulie alte șase hotărâri ale Guvernului Bolojan la cererea PSD. E vorba despre hotărâri date în domenii diverse, printre care se numără și protecția persoanelor cu handicap. Este încă un episod din lungul șir al deciziilor în justiție împotriva guvernului Bolojan și a PNL, condus tot de Ilie Bolojan.

Integral pe pagina G4Media.

Ana Oroş a fost ucisă de câini, în ianuarie 2023, pe un teren viran de lângă Lacul Morii. Ciprian Ciucu, pe atunci primar al sectorului 6, susţinea că acel teren nu poate fi împrejmuit, fiind într-o zonă inundabilă. Dar PUZ-ul și cei de la Apele Române îl contrazic. După ani de anchetă, procurorii au decis că nu e nimeni vinovat pentru moartea femeii. Asta deși „atacul s-a produs datorită unor circumstanțe nefavorabile” pe care proprietarii acelor terenuri, dar şi autoritățile locale aveau obligaţia legală să le elimine. Recent, Judecătoria Sectorului 6 a confirmat închiderea dosarului. 

Pe larg în Libertatea. 

De la începutul acestei săptămâni a intrat în vigoare Regulamentul UE privind inteligența artificială (IA) – cunoscut sub numele de AI Act. Acesta urmărește să promoveze dezvoltarea și implementarea responsabilă a inteligenței artificiale în UE.

Imagini generate prin Inteligență Artificială. Persoane publice care vă vorbesc și par a fi reale. Deși nu sunt. Dezinformare, control asupra vieții personale, furnizare de mesaje publicitare – inclusiv politice – personalizate. Toate aceste provocări – și încă mult mai multe – se încearcă a fi reglementate prin legislația europeană

AI Act prevede cerințe și obligații clare pentru dezvoltatori și operatori, reducând, în același timp, sarcinile administrative și financiare pentru companii.

Citeste siUE: Conținuturile create cu ajutorul IA etichetate obligatoriu din 2 august

Regulamentul introduce o abordare bazată pe riscuri.

În cazul riscului considerat minim, companiile nu au nicio obligație în temeiul Regulamentului, dar pot adopta în mod voluntar coduri de conduită suplimentare. Aici intră majoritatea sistemelor de IA, cum ar fi filtrele antispam sau jocurile video bazate pe IA.

Există apoi riscul specific în materie de transparență. Mai precis, trebuie să știm când avem de-a face cu Inteligența Artificială. Roboții trebuie să-i informeze în mod clar pe utilizatori că interacționează cu o mașină, iar anumite conținuturi generate de IA trebuie etichetate ca atare.

Există apoi sistemele considerate cu risc ridicat, cum ar fi software-ul medical bazat pe IA sau sistemele de IA utilizate pentru recrutare.

Acestea trebuie să respecte cerințe stricte pentru securitatea datelor. Trebuie să ofere informații clare pentru utilizatori și ultimul cuvânt trebuie să-l aibă supravegherea umană.

În sfârșit, sunt sistemele considerate ca prezentând un risc inacceptabil. Acestea pur și simplu nu sunt autorizate pe teritoriul Uniunii Europene.  De exemplu, sistemele care permit acordarea unui „punctaj social” de către guverne sau companii.

Citeste siA intrat în vigoare AI Act - reguli mai stricte de utilizare a Inteligenței Artificiale în UE

Sunt, de asemenea, interzise sistemele de manipulare a comportamentului sau de influențare a opiniei publice prin intermediul IA. La fel, aplicațiile de recunoaștere a emoțiilor în locuri de muncă sau școli, deep-fake-urile cu temă sexuală sau pornografia infantilă.

Alte aplicații interzise sunt cele care pot afecta drepturile fundamentale, cum ar fi discriminarea sistemică sau monitorizarea masivă fără consimțământ.

Toate sunt considerate o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale ale cetățenilor și, prin urmare, sunt interzise.

Legislația prevede amenzi se zeci de milioane de euro pentru infracţiuni foarte grave, cum ar fi utilizarea sistemelor cu risc inacceptabil.

UE își propune să devină lider mondial în domeniul inteligenței artificiale sigure.

Adminstrația Trump a criticat inițial reglementările europene privind IA, considerând că frânează dezvoltarea și afectează libertatea de exprimare. Ulterior, în Congresul Statelor Unite au apărut preocupări bipartizane legate de reglementarea domeniului, după un incident cibernetic legat de compania Open AI.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România