Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Păi ori suntem transparenți, ori nu mai suntem! (Republica) - Social-democrații pregătesc un nou guvern și admit că vor majorări de pensii și salarii în 2027, deși România trebuie să continue reducerea deficitului (Economedia) - Analiză: Cu ce s-a întors Lazurca de la Washington (DW)

Analistul economic Adrian Negrescu a criticat dur legea decarbonizarii, subliniind că aceasta nu face decât să ascundă lipsa unei strategii coerente de tranziție energetică, într-un moment în care tehnologia pe cărbune devine tot mai costisitoare și mai puțin viabilă. 

Adrian Negrescu a explicat, pentru Adevărul, că principiul închiderii unei facilități doar după ce există o alternativă pregătită ar fi trebuit să fie o prioritate acum mai mulți ani de zile, mai ales în cazul Văii Jiului, unde exploatările miniere ar fi trebuit să fie închise deja. 

Negrescu a atras atenția că actuala încercare a PSD de a salva industria cărbunelui este mai degrabă o mișcare electorală decât o măsură economică rațională, mai ales că centrala pe gaz de la Mintia, o investiție de peste un miliard de euro, urmează să intre în funcțiune și să acopere aproape întreaga producție a sectorului energetic pe cărbune, ceea ce ar fi trebuit să facă inutilă prelungirea funcționării centralelor vechi.

Modificările la legea integrității, prin care partenerii de viață ai politicienilor sunt obligați să depună și ei declarație de avere, nu doar soții sau soțiile acestora, au trecut miercuri de Parlament. După adoptarea amendamentului AUR, susținut de PSD în comisiile de specialitate, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarația de avere fără să mai aștepte votul din plen.

Parteneriatul civil nu este recunoscut în România, dar legea adoptată de Parlament, prin care se instituie o obligație „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, reprezintă un pas important, deși involuntar, tocmai spre recunoașterea parteneriatului civil.

AUR și PSD tocmai au recunoscut prin această lege că există forme de relații sociale în afara căsătoriei și au înțeles să le impună obligații. Foarte bine, este un pas important spre recunoașterea parteneriatului civil. Numai că obligațiilor impuse persoanei „care are relații asemănătoare acelora dintre soți” trebuie să le vină la pachet și recunoașterea drepturilor, altfel nu este constituțional.

Continuarea, pe pagina G4Media.

Și-a declarat Mirabela Grădinaru averea.

Amendamentul ăla AUR-PSD e atât de neconstituțional că se vede de pe Lună. Dar nu asta era grija lor, ci să planteze în capul oamenilor ideea că Nicușor Dan își ascunde averea sub saltelele „concubinei”.

Acum, că s-a deschis cutia cu bâzdâci, aștept ca și ei să declare transparent câte cutii de pantofi țin în penthouse-urile amantelor. Sau câți bani dau lunar la „ziariști”, să nu-i întrebe de cutii.

Iar CG să zică pe banii cui a stat 10 ani la Viena și cine-i plătește vila, limuzina, badigarjii și deplasările electorale „din târguri”, îndeamnă Florin Negruțiu, autor fondator Republica.

PSD lucrează la formarea unei noi majorități guvernamentale și consideră că viitorul Executiv nu va putea evita majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2027, chiar dacă România se află în plin proces de consolidare fiscală și trebuie să reducă deficitul bugetar, potrivit unor surse social-democrate citate de Economedia.

Discuțiile vin într-un moment în care agențiile internaționale de rating avertizează că stabilitatea politică și disciplina bugetară vor fi decisive pentru păstrarea calificativului recomandat investițiilor, iar Comisia Europeană urmărește respectarea angajamentelor asumate de România privind reducerea deficitului.

La 22 de zile de la atac, sistemul e-Terra este oprit: a doua rundă de testare în trei zile a găsit miercuri „un număr limitat de aspecte tehnice“ de corectat, dar guvernul nu a oferit o dată anunţată de repunere în funcţiune.

ANCPI este una dintre cele circa 122 de infrastructuri de interes naţional cuprinse în ŢIŢEICA 3, programul de protecţie cibernetică derulat de SRI cu finanţare din PNRR. Verbul folosit de Serviciu este la viitor, proiectul „va asigura un set complex de măsuri de securitate cibernetică“; SRI nu a precizat ce funcţiona la Cadastru în ziua atacului.

Serviciul, care a contractat prin unitatea proprie de achiziţii tehnologie şi securitate cibernetică de circa 2,5 miliarde de lei în 18 luni, aproape integral din fonduri europene, nu a oferit niciun exemplu de atac prevenit prin aceste investiţii. SRI nu a precizat dacă e vorba de informaţii clasificate.

Pe larg, în ZF.

Principalul consilier al președintelui a fost în SUA pentru a obține o vizită oficială la Washington pentru Nicușor Dan și a convinge Pentagonul să mențină trupe americane în România. 

Subsecretarul american pentru Apărare i-a transmis consilierului prezidențial român că Statele Unite își continuă politica de retragere din Europa. 

Strategia președintelui român pare să se mărginească la emisfera republicană, cu toate că pe 3 noiembrie sunt alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului. Sondajele indică un avans al democraților și riscul pentru republicani de a pierde majoritatea atât în Cameră cât și în Senat.

Anul acesta, Nicușor Dan s-a dat peste cap să cumpere un bilet la masa lui Trump - a fost singurul președinte la Consiliul Păcii (Board of Peace) al lui Trump, pe 19 februarie 2026 la Washington, a criticat UE de Ziua Europei, plătește pentru contractul de lobby în SUA jumătate de milion de dolari pe lună - , totul în încercarea de a fi invitat la Casa Albă. Rămâne de văzut dacă biletul cumpărat va fi pentru masa jucătorilor sau pentru meniu.

Integral, pe pagina DW.

Acum puțin peste 20 de ani, cu ceva timp înainte ca România să adere la Uniunea Europeană, am realizat o serie de documentare ”pregătitoare”, în câteva țări membre, alături de regretata colegă Cristina Țopescu.

Am ajuns și în Spania, unde, printre altele, a fost vorba și despre românii stabiliți acolo. Am fost și într-o vizită la o familie ce locuia într-un bloc aproape ”românesc” aflat într-o suburbie a Barcelonei. Acea familiaritate caldă a românilor de pe scară, cu vecinii care se vizitau și păhărelul de țuică gustat în bucătărie te făcea să te simți acasă.

Oamenii munceau și se bucurau pentru copiii lor care creșteau într-un mediu bun, lipsiți de grijile de acasă.

”Am întâlnit și români fericiți”, glumeam atunci cu Cristina, parafrazând titlul unei populare emisiuni de televiziune din acel timp.

Proprietarul unui imens abator în care erau angajați mulți români ne-a atras atenția asupra mașinilor din parcarea companiei. Mărcile germane aparțineau cu precădere românilor. Era modul lor de a-și marca schimbarea de statut. Omul de afaceri o spunea cu înțelegere.

Cu o generație în urmă, Spania se număra la rândul ei printre țările sărace ale Europei. Dar aderarea la ceea ce se numea atunci Comunitatea Europeană a schimbat situația.

Românii profitau acum de boom-ul spaniol iar guvernul de la Madrid era preocupat să-i naturalizeze – să le asigure un statut de muncă legal pentru a putea avea acces și la beneficiile sociale cum ar fi asigurarea de sănătate, ajutorul de șomaj sau dreptul la pensie.

Cu alte cuvinte, să-i integreze în societatea spaniolă.

Câți dintre ei s-au integrat cu adevărat în societatea și mai ales în cultura spaniolă rămâne de discutat.

Repet, toate acestea se întâmplau pe când România nu era membră în Uniunea Europeană iar românii, în mod normal, nu ar fi trebuit să se afle pe pământ spaniol altfel decât în vizită.

Mi-am amintit de acele întâmplări acum, de când cu criza de la Ceuta.

Citeste siOpinia unui expert privind momentul Ceuta: spațiul Schengen nu moare dintr-o singură criză

Un grup de 22 de state membre ale Uniunii Europene au semnat o scrisoare în care au blamat Spania. Nu neapărat pentru asaltul din enclava situată în nordul Africii – acesta este un episod ale cărui resorturi rămân de lămurit și oricum niciun migrant ilegal n-a pus piciorul pe pământ european.

Spania a fost criticată mai mult pentru decizia de a naturaliza peste un milion de migranți de pe teritoriul ei. Așa cum se întâmpla și cu românii acum peste 20 de ani.

”Este un factor de atracție”, au acuzat partenerii europeni.

Dar exact asta-i problema. Migrația rămâne un subiect sensibil și soluții simple nu există, oricât ar striga extrema dreaptă. Iar migrația există tocmai pentru că Europa este atractivă.

Milioane și milioane de oameni de pe tot cuprinsul planetei își doresc să fie aici. Unii încearcă, cu toate riscurile.

Nu știu dacă, atunci când au decis să semneze scrisoarea către Madrid, unii dintre oficialii români au avut vreo strângere de inimă gândindu-se la cât bine le-a făcut Spania românilor – pe vremea când ne era cu mult mai greu decât azi. Cred că ar fi trebuit.  

Iar românii din diaspora care au căzut în plasa așa-zisului ”suveranism”, ar trebui să se gândească la cât de norocoși sunt pentru că România este totuși, parte a Uniunii Europene.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Îngrijorări crescute după ce modele de inteligență artificială realizate de Anthropic și Open IA au recurs la noi acțiuni necontrolate. Institutul britanic pentru Siguranță și Securitate în domeniul inteligenței artificiale a dezvăluit marți că modelele dezvoltate de cele două companii au creat personaje online false și au încercat să păcălească programatorii umani pentru a comite un atac cibernetic.

”Ei bine, agenții IA necinstiți  recurg din nou la atacuri cibernetice”, titrează Wired.

”Agenții artificiali necinstiți de la OpenAI și Anthropic au fost din nou prinși încercând să perturbe serverele, lăsând instrucțiuni pentru comportamente necorespunzătoare în viitor.

Devine tot mai greu să ținem evidența tuturor momentelor și modurilor în care modelele de inteligență artificială de la OpenAI și Anthropic au fost implicate în „incidente de securitate”, depășind limitele testării lor și interacționând cu internetul în mod neintenționat, adesea nedorit”.

Citeste siCând Inteligența Artificială iese la atac

Potrivit Axios, incidentele se adaugă la o serie tot mai mare de dezvăluiri care arată că modele avansate de inteligență artificială iau măsuri necontrolate împotriva persoanelor, organizațiilor și serviciilor online în timp ce încearcă să finalizeze evaluări de securitate cibernetică.

CNN amintește că „Incidentul de securitate este cel mai recent dintr-o serie de evenimente care au determinat apeluri tot mai insistente pentru a reglementa inteligența artificială și chiar a încetini ritmul de dezvoltare al acesteia.

Atât OpenAI, cât și Anthropic au raportat la sfârșitul lunii iulie că modelele lor au scăpat din mediile de testare și au piratat alte sisteme”.

Politico este de părere că ”aceste dezvăluiri vor amplifica probabil îngrijorările că tehnologia avansează prea repede pentru o supraveghere responsabilă.

Administrația Trump finalizează un cadru voluntar în baza căruia laboratoarele de inteligență artificială ar putea trimite modelele lor puternice pentru teste de siguranță federale. Dar nu a făcut încă public cadrul și nu include nicio prevedere pentru modelele pe care laboratoarele de inteligență artificială le dezvoltă acum”.

Le Monde vorbește despre iluzia controlului:

”Unii experți în cibernetică spun că incidentele recente scot în evidență întrebări mai profunde legate de dezvoltarea inteligenței artificiale, cum ar fi cine este răspunzător atunci când sistemele de inteligență artificială încalcă legile.

Duminică, 2 august, Uniunea Europeană a intrat într-o nouă fază a reglementării sale, în special prin consolidarea transparenței și a puterilor de aplicare a legii.

Citeste siA intrat în vigoare AI Act - reguli mai stricte de utilizare a Inteligenței Artificiale în UE

Acest efort este esențial, dar capacitățile acestor modele evoluează mai rapid decât legile menite să le guverneze.

Adevărata provocare este acum de a controla condițiile în care aceste sisteme interacționează cu lumea reală. Controlul se mută de la modele către mediul lor.

Aici rezidă iluzia: încă credem că putem controla o tehnologie ale cărei capacități depășesc progresiv cadrele pe care i le impunem.

Întrebarea nu mai este pur și simplu dacă o vom controla, ci cum vom învăța să facem față impredictibilității sale”.

Jurnal de știri

PSD critică legea salarizării. ”Nu vom vota o lege care dinamitează societatea”, declară într-un interviu la RFI deputatul Marius Budăi, fost ministru al Muncii. El apără de asemenea modificările aduse de PSD și AUR la legea ANI.

Marius Budăi, despre legea salarizării: ”Care lege a salarizării? Noi nu avem o lege, nu avem o propunere de lege a salarizării (...). Noi le-am spus foarte clar: nu vom vota o lege care dinamitează o societate, doar pentru a bifa un jalon din PNRR”.

Despre legea ANI: ”Domnul Fritz trebuia de mult timp să-și piardă mandatul, pentru că este o întreagă listă de primari din țară, de la mai multe partide politice, care și-au pierdut mandatul exact pentru conflict de interese, așa cum este condamnat definitiv și domnul Fritz”.

Despre amendamentul AUR, susținut de PSD, privind averile partenerelor de viață ale demnitarilor: ”Ei, aici vor trebui să vină norme secundare, care să clarifice foarte clar acest aspect. Nouă ni s-a explicat, în momentul în care am cerut explicații înaintea votului din Parlament, că vorbim de cei care locuiesc împreună, care sunt declarați că locuiesc împreună, dar aceste lucruri trebuie clarificate și aici este un punct unde trebuie ca prin legislația secundară, prin normele de aplicare, să se clarifice foarte clar acest aspect”.

Jurnal de știri

Dacă traseul vacanței dumneavoastră din această vară cuprinde și orașul Iași, nu ratați Casa Muzeelor. De fapt, mai multe muzee într-unul singur, ceea ce va însemna o experiență complexă, cu trăiri dintre cele mai diferite.

Casa Muzeelor este adăpostită în fostul sediu al Chesturii din Iași, o clădire cu o reputație sumbră, pentru că acolo s-a produs unul dintre cele mai atroce episoade ale Pogromului de la Iași din 27-30 iunie 1941.

Citeste siIași, orașul Pogromului: Interviu cu Leonard Zăicescu, supraviețuitor, 97 de ani

Și un prim moment care îți dă de gândit: biletul de intrare reproduce un permis de liberă trecere pe care l-au primit evreii chemați la Chestură. Credeau că acea bucată de carton îi protejează. De fapt, era pașaportul spre moarte. Odată înghesuiți în curtea Chesturii, circa 4.000 de evrei au fost secerați de gloanțe.

Și un alt detaliu relevant: exterminarea evreilor, numită ”cutățarea terenului” a fost planificată de regimul Antonescu mai devreme cu un an față de infama ”soluție finală” a lui Hitler.

Înainte de declanșarea operațiunii Barbarossa, comandantul jandarmeriei, într-o conferință desfășurată la Roman, generalul Constantin Vasiliu dăduse ordine trupelor de jandarmi și unor unități ale Armatei. Un ordin care a precedat conferința de la Wansee, din 1942, când Hitler a ordonat exterminarea evreilor.

După muzeul dedicat Pogromului, care ocupă subsolul și parterul clădirii, vizita continuă cu muzeele de la cele două etaje. Ghid îmi este directorul Casei Muzeelor, scriitorul Lucian Dan Teodorovici.

El explică semnificația celui de-al doilea muzeu din acest periplu: Muzeul teatrului Evreiesc din România. În 1876, la Iași a fost înființat primul teatru în limba idiș din lume, de către Adam Goldfaden, scriitor, dramaturg, jurnalist, personalitate de prim rang a lumii iudaice.

”În Iași, la sfârșitul secolului al XIX-lea, populația majoritară era de etnie evreiască. Mai mult de 50%. Face parte din istoria Iașului, iar prezentul este influențat de istorie”, spune Lucian Dan Teodorovici.

Muzeele dedicate poeziei și literaturii propun o cu totul altă experiență – de la instalații de artă contemporană dedicate unor autori actuali la reproducerea redacției revistei ”Viața Românească”. Veți vedea un catalog al institutorului Ion Creangă – și veți afla că era... cam zgârcit cu notele.

Veți putea admira ceasul de buzunar al lui Mihai Eminescu. Sau vă veți putea vedea în oglinda lui Caragiale.

Nu putea lipsi boema ieșeană cu personajul ei central, poetul Emil Brumaru. Și garsoniera sa plină de cărți, în care de-abia se mai putea găsi un loc pentru un pat.

La ultimul etaj, o cu totul altă senzație. Muzeul Copilăriei în comunism. Cei trecuți de o anumită vârstă vor regăsi aici obiecte și imagini cunoscute, de la vechile rechizite la uniforme și sala de clasă cu tabloul Tovarășului.

Lucian Dan Teodorovici explică: ”Este un muzeu al copilăriei și am pus aici diverse obiecte specifice. Noi ne-am gândit că acest muzeu va fi apreciat mai ales de cei de o anumită vârstă, cumva legat de nostalgia copilăriei. Dar culmea e că are un succes enorm printre copii. Printre liceeni și copii”.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Alianța PSD-AUR își arată colții. Nicușor Dan, primul mesaj aspru la adresa PSD (Cotidianul) - Dunărea a ajuns un pârâu la Corabia, cu apă până la genunchi și bărci înțepenite în nisip: „Nu poți să te cerți cu natura” (Libertatea) - Cine sunt cele două judecătoare de la Curtea de Apel București care au suspendat, la foc automat, 13 hotărâri ale Guvernului Bolojan / De ce par problematice aceste sentințe (G4Media)

Sorin Grindeanu și-a continuat atacul la Dominic Fritz, iar George Simion, la Nicușor Dan, prin noua Lege ANI (Agenția Națională de Integritate), votată în Camera Deputaților.

Mesajul politic pe care l-au transmis Grindeanu și Simion din Camera Deputaților e unul simplu, deși a fost mascat în amendamentele unei legi, acela că există o majoritate PSD-AUR, iar dacă Nicușor Dan mai amână decizia de a-l desemna pe liderul social-democrat pentru poziția de prim-ministru, cele două formațiuni ar putea declanșa procedura de demitere a președintelui.

Din păcate, Nicușor Dan e total depășit de situație. Izolarea lui la Palatul Cotroceni e tot mai vizibilă. Acum, ea se manifestă ca un soi de încăpățânare, prin care încearcă să-și demonstreze mai degrabă sieși că mai are soluții, dar, în realitate, a rămas fără niciuna.

Chiar și repunerea pe masa negocierilor a unui nou guvern tehnocrat, cum se întâmplă acum, conform unor surse politice, nu va fi o soluție pentru ieșirea din criză.

Dacă un astfel de executiv va fi susținut în final de UDMR, USR, PNL și PSD, la scurt timp după validare va fi atacat cu furie atât de PSD, cât și de AUR.

Social-democrații și extremiștii lui Simion se bat acum pentru același electorat dezorientat, afectat de situația economică și de războiul nesfârșit de la graniță, bombardat cu panică pe rețelele sociale și prin televiziunile tabloide.

Integral pe pagina SpotMedia.

AUR s-a alăturat social-democraților, într-un joc al nervilor în Parlament, în care actele normative sunt purtate de la o cameră parlamentară la alta, modificate în unele cazuri la limita constituționalității sau dincolo de ea ori total împotriva angajamentelor luate în fața Comisiei Europene. Până și mediatorul Nicușor Dan a ieșit din carapace și a transmis un mesaj clar celor de la PSD că nu va fi de acord cu unele dintre modificările pe care le propun.

PSD și AUR au votat ieri un amendament la Legea decarbonizării care spune că minele și centralele pe cărbune nu se închid până ce România nu pune ceva în locul lor. Pe fond, ar fi fost un principiu bun dacă era respectat din 2021 până azi. România a avut timp berechet să pună ceva în loc, dar nu a făcut-o. Guvernele României, mai exact, iar Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au stat cel mai mult în fotoliile de la Palatul Victoria, în acest răstimp. 

Modificarea propusă de partidele lui Simion și Grindeanu nu face decât să pună în pericol jalonul actual din PNRR, dar și un alt jalon deja îndeplinit, pentru care România a încasat deja banii. Dragoș Pîslaru spune că ar fi vorba de „mai multe miliarde de euro” în total. 

Dan susține că nu va promulga legea în forma votată la Senat, ci o va întoarce în Parlament pentru reexaminare. 

Pe larg în Cotidianul.

În portul turistic Corabia, județul Olt, zeci de ambarcațiuni fie au fost trase la mal, fie pur și simplu au rămas pe nisip din cauza scăderii dramatice a nivelului Dunării. 

O echipă Libertatea a ajuns în zonă și a filmat realitatea teribilă: numeroase locuri până recent acoperite de apele Dunării sunt acum dune întinse de nisip. 

„Locuitorii din Corabia sunt obișnuiți cu cotele mici ale Dunării în perioada de vară, dar în acest an, Dunărea va ajunge la cotele istorice minime din 1985. Peste câteva zile va fi un debit de aproximativ 1.500 de metri cubi/secundă la intrarea în țară, ceea ce este foarte puțin. Portul turistic și portul mare sunt impracticabile.  Barjele pentru încărcat cereale nu mai pot intra la silozuri.

Un debit în cote normale ar fi de 5.000 de metri cubi/secundă”, a declarat, pentru Libertatea, Adrian Albu, administratorul public al orașului Corabia.

Nu mai puțin de 13 hotărâri ale Guvernului Bolojan au fost suspendate de la aplicare în ultimele zile, dintre care 11 la cererea Partidului Social Democrat, una la cererea sindicatului Sanitas și una la cererea unei funcționare din Ministerul Energiei.

Potrivit unor surse concordante din Curtea de Apel București, toate aceste cereri de suspendare au ajuns la două judecătoare de contencios administrativ: Ana Corina Tudor de la Secția a VIII-a și Olimpiea Crețeanu de la Secția a XI-a, scrie G4Media.

Prima a intrat în scenă judecătoarea Ana Corina Tudor care, potrivit unor surse din Curtea de Apel, este fina de botez și de cununie a fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader.

Toate deciziile de suspendare au un dispozitiv identic, ca un șablon: se resping excepțiile și argumentele Guvernului, se admit argumentele PSD, cu recurs în 5 zile de la comunicarea sentinței motivate.

Motivarea nu se știe când va veni, dat fiind că pentru ambele judecătoare noțiunea de „urgență a cauzei” are geometrie variabilă.

În pofida scăderii salariului real din cauza inflaţiei record din ultimii doi ani, tendinţa de creştere a salariilor a fost remarcabilă în ultimii cinci ani. 

În urmă cu cinci ani, puţin peste 595.000 de români depăşeau pragul salariului lunar net de 1.000 de euro, iar astăzi peste 1,5 milioane de salariaţi câştigă peste 1.000 de euro net pe lună. 

Numărul total al contractelor de muncă a avansat cu 215.300 în aceeaşi perioadă. 

Aproape toţi cei incluşi în această categorie sunt salariaţi cu normă întreagă, informează Ziarul Financiar.

Miniștrii de interne ai Uniunii Europene au convenit marți să intensifice eforturile de combatere a rețelelor de trafic de migranți, să consolideze deportările și să îmbunătățească schimbul de informații. Reuniunea a venit în urma crizei din enclava spaniolă Ceuta. Presa internațională comentează situația și critică dezinformarea care a urmat evenimentelor.

”Miniștrii au încercat să calmeze tensiunile politice după ce l-au încolțit pe Pedro Sánchez în disputa privind migrația”, transmite Euractiv

Italia ”a minimizat represaliile Schengen împotriva Spaniei la reuniunea de criză a UE”. Ministrul italian de interne a apreciat că ”Spania nu ar trebui să ia personal decizia Italiei de a înăspri controalele la frontieră”.

”Extrema dreaptă distorsionează Ceuta”, scrie Anne Applebaum în The Atlantic.

”J. D. Vance a postat un link către un clip extrem de necinstit provenit de la Fox News, care susținea că migranții soseau în «nordul Spaniei» în loc de Africa de Nord”.

Trump însuși a exploatat criza, numind-o „catastrofă”. (...)

Din cauza acestor postări, mulți oameni, poate milioane, vor crede că «invazia» a avut loc. Imaginile și comentariile înșelătoare rămân totuși în mediul online, fără corecții sau retrageri”. (Sursa: Courrier International) 

Citeste siCriza de la Ceuta, o fisură în solidaritatea europeană?

El Pais, preluat de Courrier International, consideră criticile lui Trump drept ”o modalitate de a-și apăra mai bine propria politică represivă”, care a stârnit „un val de respingere”.

Comentând criticile la adresa guvernului spaniol, La Stampa, notează că „în multe țări europene guvernate de dreapta, Sánchez este nepopular.

Cu atât mai mult având în vedere performanța Spaniei: se află în fruntea clasamentului creșterii economice – parțial datorită migrației – și se află la coada clasamentului prețurilor la energie datorită extinderii surselor regenerabile.

Și tocmai migrația și energia verde reprezintă un ghimpe în coasta dreptei. Apoi, există guverne precum cel al Germaniei, care, deși nu sunt de extremă dreaptă, calcă în mod miop pe urmele extremei drepte, de teamă să nu fie depășite de aceasta.”

În ziarul francez Libération, fostul prim-ministru francez Bernard Cazeneuve consideră că Europa trebuie să rămână unită:

„În loc să dăm vina pe Spania pentru această criză, ar trebui să o felicităm pentru că a găsit o soluție. În loc să ne amenințăm reciproc cu măsuri de excludere, am face bine să colaborăm.

În Europa, ne confruntăm deja cu suficiente provocări pe care trebuie să le abordăm împreună – competitivitatea economică, schimbările climatice și apărarea. Solidaritatea trebuie să aibă întotdeauna prioritate față de iresponsabilitate.”

Der Spiegel amintește la rândul său că „de ani de zile, Spania încearcă să găsească un echilibru în relația sa complicată cu Algeria și Maroc. Cele două state africane sunt dușmani de moarte. Situația este aproximativ următoarea: dacă Spania face propuneri către Algeria, Marocul trimite migranți.

Dacă face propuneri către Maroc, Algeria întrerupe furnizarea de gaze. În teorie, UE ar putea contracara cu ușurință aceste încercări evidente de șantaj. Este cea mai mare piață unică din lume. ... Dar pentru a face acest lucru, ar trebui să susțină Madridul. Și în schimb, a făcut opusul.” (Sursa: Eurotopics)