Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Presa internațională comentează consecințele războiului comercial dintre Canada și Statele Unite. Guvernul de la Ottawa a anunțat sâmbătă eșecul negocierilor pentru un acord comercial. Luni, Președintele Donald Trump a anunțat că SUA vor impune o creștere de 50% a tarifelor vamale împotriva Canadei pentru vehicule, oțel și alte produse. Canada a transmis că va răspunde, dolar cu dolar.

După cum comentează Le Monde, premierul canadian Mark Carney a trebuit să se confrunte cu realitatea: abordarea blândă pe care a preferat-o în ultimele luni cu Donald Trump nu a avut efectul dorit.

Și, ca în război, va avea nevoie de unitate pentru a trece peste acest nou episod de tensiuni cu Washingtonul. Și va trebui să se bazeze pe sprijinul partidelor de opoziție, dar și pe cel al provinciilor și teritoriilor, uneori cu interese și sensibilități politice divergente.

”Costurile sfidării lui Donald Trump cresc pentru Canada”, titrează The Economist.

”Dar jocul de așteptare este singura mișcare la îndemâna lui Mark Carney. Cel mai mare partener comercial al Canadei, Statele Unite, este condus de un om nesigur care folosește barierele comerciale ca armă.

Pentru Canada, diversificarea partenerilor comerciali este înțeleaptă, dar necesită timp. Construirea infrastructurii necesare pentru a deservi noile piețe necesită investiții semnificative. Și totuși, puține lucruri ar face mai mult pentru a stimula aceste investiții decât acest tip de relație cu Statele Unite”.

Citeste siCanada nu va accepta un acord comercial "cu orice preţ" cu Statele Unite, anunţă premierul Mark Carney

The Daily Telegraph se întreabă ”ce mesaj transmite, în special Chinei, faptul că două națiuni din G7 recurg la o confruntare comercială de acest fel?

Canada este principala destinație pentru bunurile americane, în timp ce exportă 75% din produsele sale spre sud. Cele două țări se bucură de una dintre cele mai mari relații comerciale bilaterale din lume, iar a o pune în pericol în acest fel este o nebunie. (...) Există suficiente amenințări la adresa Occidentului din partea unor actori globali maligni, fără a mai fi nevoie de o ruptură fără menajamente între doi dintre cei mai loiali piloni ai democrațiilor.”

De partea sa, The Guardian atrage atenția că acest război comercial

”este un avertisment pentru națiunile din întreaga lume că orice tip de dialog cu actuala administrație americană este sortit eșecului de la bun început,. Și este inutil să cauți un acord echitabil cu administrația Trump”.

Ziarul olandez De Volkskrant, citat de Eurotopics, atenționează că

”escaladarea conflictului comercial vine într-un moment nepotrivit pentru guvernul SUA. Săptămâna trecută, îngrijorările de pe piețele financiare cu privire la creșterea datoriei naționale s-au intensificat, parțial din cauza războiului din Iran. Pe lângă acestea, inflația din SUA încă nu este sub control, consumatorii plângându-se de prețurile la combustibili, precum și de creșterea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare, cardurile de credit și împrumuturile auto. Iar alegerile de la jumătatea mandatului urmează să aibă loc la începutul lunii noiembrie.”

De ce se blochează toate negocierile la Cotroceni. Greșeala principală a lui Nicușor Dan: „Nu e lipsit de forță, are propria agendă” (Adevărul) - Mașina în care ne aflăm se îndreaptă cu toată viteza spre zid. România mai are doar câteva zile să salveze miliardele din PNRR (Republica) - Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei. Motivul pentru care banii nu vor fi recuperați niciodată (Libertatea) - Îngropați a treia oară. Cum a închis justiția din România cazul oamenilor legați de paturi în timp ce angajații centrului lucrau acasă la șef: „toți au murit” (Snoop)

Cu miza adoptării contra cronometru a Legii salarizării și a formării unui nou Executiv, președintele Nicușor Dan a convocat pentru marți o nouă rundă de consultări la Cotroceni cu liderii PNL, PSD, USR și UDMR. Reuniunea are loc într-un moment critic, în care analiștii politici descriu Administrația Prezidențială ca fiind blocată într-o strategie proprie, greu de descifrat, ce oscilează între retragere totală și intervenții de forță în treburile partidelor.

Blocajul actual reflectă, în opinia analistului politic George Jiglău, o tensiune mai profundă între așteptările publicului și realitatea politică. Mulți dintre cei care l-au votat pe Nicușor Dan l-au perceput ca pe un salvator capabil să rezolve problemele fără a se baza pe partidele politice, însă realitatea guvernării a demonstrat că președintele acționează în cadrul aceluiași sistem politic pe care mulți îl critică.

Pe larg în Adevărul.

Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern până în această primăvară, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor”. Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de progres pentru mai bine de un deceniu de acum încolo.

Continuarea pe pagina Republica.

Doar cine nu vrea să vadă nu vede că Sorin Grindeanu și PSD nu au decât un singur scop, acela de a controla resursele publice în interes propriu. 

Nu există nici cea mai mică preocupare pentru bunăstarea cetățenilor, în general, și nici a salariaților din domeniul public, în special, așa cum s-a tot lăudat în ultima vreme liderul social-democrat. 

Dar dacă obiectivul politic al PSD e destul de străveziu și toxic, e de neînțeles orbirea liderilor de sindicat care sacrifică interesele celor pe care-i reprezintă pentru cel al unui partid care are astăzi sub 15% susținere publică.

Problema României și a sindicatelor, în special, este aceea că orice reducere a ratingului de țară în care investitorilor li se spune că e periculos să facă afaceri aici va produce un tsunami financiar care va spulbera tot.

Marea problemă nu e că, în cazul în care nu trece Legea salarizării unitare, se pierd niște “amărâte de milioane de euro”, cum le consideră propaganda pesedistă, ci pierderea lor reprezintă semnalul că economia nu se reformează și devine nesigură, deci nu e recomandat să se investească în ea.

De aceea, România nu trebuie să rateze niciun jalon major din PNRR, pentru că ratarea va veni la pachet cu scăderea ratingului de țară și trecerea în categoria junk.

Peste două luni, atunci când nu vor mai fi bani, când Ilie Bolojan nu va mai fi premier, când nu vom avea buget pentru că va fi imposibil de făcut la dobânzile uriașe de finanțare a activităților publice, când vor începe concedierile, protestele și grevele, ce va face PSD? Va da vina pe Bolojan și Fritz, pe greaua moștenire, aruncând “mortul” în curtea Palatului Cotroceni.

Integral în publicația electronică SpotMedia.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență estimează cheltuielile pentru mobilizarea paramedicilor și pompierilor care au participat la descinderile DIICOT de la casele lui Viorel Pașca din județul Bihor  la aproape 1,2 milioane de lei.

Suma reiese dintr-un răspuns transmis de IGSU în urma unei solicitări de informații a ziarului Libertatea. Instituția a transmis și devizul misiunii, calculat „la virgulă”. Documentul arată că la misiune, care a durat 33 de ore, au participat 340 de oameni aduși din aproape toată țara, inclusiv de la Constanța, Galați, Botoșani și Suceava. Doar 6 oameni au fost din Bihor.

Cea mai mare sumă, aproape 640.000 de lei, a fost pentru mobilizarea mașinilor și echipamentelor folosite în misiunea organizată din dispoziția lui Raed Arafat. De asemenea, au fost plătite oamenilor ore suplimentare de aproape 230.000 de lei.

IGSU a transmis că instituția nu va face niciun demers de recuperare a banilor pentru că misiunea a fost una „umanitară”, iar în astfel de situații, IGSU nu solicită recuperarea banilor cheltuiți.

Între timp, dosarul a suferit o răsturnare de situație spectaculoasă. În 14 august 2026, Tribunalul Bihor a ridicat definitiv sechestrele instituite de procurori asupra bunurilor, conturilor și banilor familiei Pașca și ai Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale sunt investigați de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracțional și alte fapte. 

Cazul vizează așezămintele administrate de Pașca de la Dumbrava din județul Bihor, cunoscute ca azile ilegale, unde anchetatorii continuă expertizele și audierile în timp ce suspecții sunt cercetați fără măsuri preventive de îngrădire a libertății.

Bolnavi cu afecțiuni psihice de la centrul Măciuca, Vâlcea, au fost legați de pat pentru ca angajații să lucreze la casa șefului. Dosarul a fost clasat după câteva luni, redeschis la București și închis definitiv un deceniu mai târziu. Un fost angajat iese la lumină și povestește cum sursele procurorilor au fost puse pe lista neagră și îndepărtate din DGASPC. Iar Parchetul n-a găsit făptașii, dezvăluie Snoop.

Cât timp mai poate rezista Ucraina sub bombardamentele rusești fără un sprijin occidental mai consistent? După un nou atac asupra Kievului, presa internațională analizează ezitările Occidentului, dar și felul în care războiul începe să afecteze tot mai des viața civililor, de ambele părți. 

The New York Times, observă că armata rusă și-a schimbat tactica întrucât „Rusia atacă direct cu rachete. [...] Schimbarea de tactică este un semn că armata rusă devine din ce în ce mai încrezătoare în capacitatea sa de a penetra apărarea ucraineană, după săptămâni de atacuri care au epuizat stocurile de rachete de interceptare ale Ucrainei.”

PentruTrouw, problema nu este lipsa promisiunilor, ci diferența tot mai vizibilă dintre acestea și sprijinul oferit în realitate.

„Acest lucru este jenant și reflectă atitudinea noastră lipsită de convingere: oferim Ucrainei suficient sprijin pentru a evita înfrângerea, dar prea puțin pentru a-i asigura victoria. Sprijinul acordat Ucrainei ar trebui să fie mult mai necondiționat, mai ales în acest moment critic”, scrie cotidianul olandez.

La aceeași concluzie ajunge și Helsingin Sanomat. În opinia publicației finlandeze, ezitările liderilor occidentali nu fac decât să întărească convingerea Kremlinului că timpul lucrează în favoarea Rusiei:

„Vladimir Putin pare convins că Rusia va câștiga, că Ucraina se va prăbuși și că merită să continue războiul. Rusia nu vrea să discute despre pace. [...] Ucraina se va confrunta cu o iarnă grea, în timpul căreia va avea nevoie de sprijin suplimentar. În același timp, Europa trebuie să ia măsuri urgente pentru a-și asigura propriile capacități de apărare împotriva rachetelor balistice.”

Consecințele acestor ezitări se văd deja pe străzile Kievului. The Guardian descrie o capitală în care atacurile tot mai frecvente și lipsa rachetelor de interceptare schimbă treptat starea de spirit a populației. 

„Atmosfera din capitala Ucrainei s-a schimbat în ultimele câteva luni, pe măsură ce războiul a revenit cu o intensitate sporită pe frontul intern. Rachetele balistice rusești de mare viteză vizează regulat orașul, iar armata ucraineană a epuizat stocul de rachete de interceptare din singurul sistem de armament capabil să le oprească, și anume rachetele Patriot fabricate în SUA. Anxietatea care planează deasupra orașului în timp de război s-a intensificat.”, atrage atenția ziarul britanic. 

Dar starea de spirit a civililor nu se înrăutățește doar în Ucraina, remarcă La Repubblica. Războiul „pătrunde acum în viața orașelor rusești, de la Marea Baltică până la Ural, și este pe cale să se extindă și mai mult.”

Iar acest „impact psihologic” este amplif8icat de propaganda de stat, care transformă neliniștea populației în suspiciune generalizată. 

„În Rusia, paranoia la ordinul zilei” - titrează Courrier International, citând o relatare din publicația independentă rusă Novaya Vkladka.  

„Mă simțeam proastă și, în același timp, eram nervoasă. Proastă, pentru că știu foarte bine că nu mai poți fotografia orice în voie, nici pe departe. Încă de la începutul războiului, deputații au început să răspândească printre ruși teama de spionaj. […] În anumite regiuni, atunci când filmezi un videoclip sau faci o fotografie a unui loc vizat de o dronă, poți primi o amendă administrativă. Presa locală le reamintește cititorilor acest lucru în aproape toate articolele dedicate noilor atacuri cu drone. Se pare că deputaților nu le place nimic mai mult decât să numere spionii.”, scrie Novaya Vkladka.

Jurnal de știri